Home » Analize »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Legea electorală îi descurajează pe românii din străinătate să voteze

George Jiglau decembrie 9, 2016 Analize, Politica & Doctrine, Societate/Life
30 comentarii 1,644 Vizualizari

Cea mai mare parte a opiniilor legate de votul românilor din străinătate se concentrează pe problemele de organizare, de acces la vot în secții sau pe problemele noului cadru legislativ privind votul prin corespondență. Însă argumentul acestui text este că numărul disproporționat de mic de parlamentari alocați circumscripției dedicate românilor din străinătate creează premisele pentru participarea foarte scăzută a acestora la alegerile parlamentare, raportat la alegerile prezidențiale sau la numărul lor total. Premisele neparticipării sunt date chiar de contradicțiile din legea electorală. Riscul este ca o nouă rată de participare scăzută la alegerile de duminică să fie instrumentalizată politic la alegerile prezidențiale din 2019, când interesul ar putea fi din nou mare.

După 1990, timp de aproape două decenii, voturile românilor din străinătate au contat puțin în economia rezultatelor finale ale alegerilor din România, indiferent de tipul lor, deoarece numărul cetățenilor români din străinătate era prea mic. Interesul diasporei a fost constant mai mic în alegerile parlamentare comparativ cu alegerile prezidențiale. Această diferență între prezența la vot la cele două tipuri de alegeri este valabilă și pentru interiorul României, însă este mult mai mare când vine vorba de diaspora (Fig. 1 și 2).

Fig. 1. Prezența la vot în România după 1990 (parlamentare în albastru, prezidențiale în roșu, separate după 2008)

Fig. 2. Prezența la vot a rămânilor din străinătate după 1990 (parlamentare cu verde, primul tur de prezidențiale cu galben, al doilea tur cu albastru)

Situația s-a schimbat odată cu alegerile prezidențiale din 2009, când 147.754 de persoane au votat în al doilea tur, voturile exprimate fiind decisive în stabilirea rezultatului final. Situația s-a amplificat în 2014, când 377.651 de persoane au votat în aceeași fază a alegerilor. Importanța acestui segment de electorat vine în special din creșterea semnificativă a numărului de români emigrați, mai ales în state vestul Europei, în ultimii 15 ani, precum și din influența pe care aceștia o păstrează la nivelul rețelelor lor sociale din țară. În prezent, numărul românilor de peste granițe este estimat la 2,5-3 milioane de persoane, cei mai mulți fiind plecați în căutarea unui loc de muncă. Estimările privind numărul lor variază în funcție de indicatorii utilizați pentru numărare (reședință, existența sau nu a unui contract de muncă sau tipul acestuia etc.), de mișcarea transnațională continuă a unora sau a familiilor acestora între țara de destinație și România, de reemigrare (trecerea dintr-o țară străină în alta) sau de statutul lor legal. Aproximativ 15% dintre cetățenii cu drept de vot ai României locuiesc peste granițe. Totuși, aceștia sunt reprezentați în Parlament de doar doi senatori și patru deputați, ca urmare a reformei electorale din 2008.

Adoptarea Legii 208/2015 a marcat revenirea la votul pe liste închise, în aceleași circumscripții electorale, fără a mai fi nevoie de colegiile electorale. Dar numărul de parlamentari aferenți diasporei nu s-a modificat. Diaspora este subreprezentată chiar și în raport cu cel mai mic județ al țării, Covasna, care avea un număr de 184.212 alegători în 2014[1] (și o populație de 206.261 de locuitori conform recensământului din 2011) și care votează tot pentru șase parlamentari. Situația este excepțională cu atât mai mult cu cât este evident că în străinătate există mai mult de 200.000 de locuitori. Pe de o parte numărul de alegători la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 a fost de 377.561 de alegători. Pe de altă parte, alegătorii înscriși în registrul electoral în 2016 sunt în număr de 609.962[2].

Miza diasporei pentru partide

Reprezentarea diasporei de către doar 4 deputați și 2 senatori imprimă o anumită dinamică și partidelor comparativ cu acest segment de electorat. Circumscripția pentru diaspora se va găsi într-una dintre cele două situații: fie există un sprijin disproporționat de mare pentru un singur partid și atunci celelalte își vor disputa doar unul sau două mandate de deputat, fie sprijinul este împărțit între partide și fiecare se va aștepta să obțină cel mult un mandat de senator și unul sau cel mult două de deputat. Mai mult, circumscripția alocată diasporei nu este una care să fie bine acoperită de organizații de partid, așa cum se întâmplă cu circumscripțiile asociate județelor, unde există structuri locale, alegeri locale și resurse locale care trebuie gestionate. Partidele politice nu manifestă același interes pentru circumscripția definită pentru diaspora comparativ cu una din țară. În plus, răspândirea alegătorilor din diasporă face dificilă o campanie electorală tradițională. Nu în ultimul rând, electoratul din străinătate este unul relativ imprevizibil, în comparație cu cel din țară. La alegerile parlamentare din 2012 s-au prezentat mult mai puțini alegători decât la alegerile prezidențiale din 2009 și 2014. Aceste diferențe considerabile în rata participării fac dificilă o estimare a procentelor pentru partidele politice. Din aceste motive organizațiile de partid din străinătate nu au lideri cunoscuți și nici locurile de pe listele din străinătate nu sunt ocupate cu candidați din afara organizațiilor.[3]

Legea se autoîncalcă

Conform articolului 5 din Legea 208/2015, norma de reprezentare pentru un deputat este de 73.000 de cetățeni, iar pentru un senator de 168.000. Numărul locuitorilor care se ia în calcul pentru stabilirea numărului de mandate alocat unei circumscripții este cel oferit de INS la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Însă legea are o problemă de coerență încă de la început, deoarece la articolul 4 se menționează faptul că „Denumirea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din actuala lege”. Așadar, numărul de mandate pentru fiecare circumscripție este imposibil de modificat până la o viitoare revizuire a legislației electorale, chiar dacă datele INS ar putea arăta modificări la nivelul populației din județe.

Revenind la prevederile pentru circumscripția alocată diasporei, observăm că și acestea contrazic alte prevederi ale aceleiași legi, în condițiile în care acestea nu sunt prezentate ca o derogare de la prevederile articolului 5.

În primul rând, INS nu raportează date exacte privind numărul românilor cu domiciul în străinătate, comparabile cu cele oferite pentru județele țării.[4] În absența datelor INS, legea s-ar putea referi la două surse care oferă date mai precise: Registrul Electoral și cel mai recent recensământ.

Registrul Electoral

Dacă pentru alegerile din 2008 și 2012 nu exista vreun alt indicator legat de numărul românilor cu domiciliu în străinătate care ar intenționa să voteze, pentru alegerile din 2016 a apărut registrul electoral. După încheierea perioadei de înscriere a românilor cu domiciliul în străinătate în Registrul Electoral și după ce Autoritatea Electorală Permanentă a importat în registru datele de la Direcția Generală de Pașapoarte, numărul total de alegători români înscriși în Registrul Electoral comunicat de Autoritate este de 609.962. Acesta este numărul celor cu drept de vot, nu al cetățenilor cu domiciliul în afara țării, care ar putea servi drept bază pentru calcularea numărului de parlamentari care să revină acestei circumscripții.

Pe baza acestui număr, putem afirma că, pentru circumscripția alocată diasporei, un deputat va avea o normă de reprezentare de 152.490 de cetățeni cu drept de vot, iar un senator de 304.981 de cetățeni cu drept de vot.

Pentru ca norma de reprezentare impusă de Legea 208/2015 să fie respectată, circumscripția 43 ar trebui să fie reprezentată de 4 senatori și de 8 deputați, similar cu județul Mureș.

Recensământul din 2011

Recensământul din 2011 oferă informații cu privire la numărul de persoane „temporar plecate în străinătate”[5] și la numărul de persoane „plecate pentru perioadă îndelungată în străinătate”[6], fără a indica unde anume sunt plecate persoanele respective. Spre deosebire de registrul electoral, aceste cifre au avantajul că se referă și la cetățeni români sub 18 ani.[7]

Astfel, în 2011 a fost constatat un număr de 385.729 de persoane plecate temporar, respectiv 727.540 de persoane plecate pentru o perioadă îndelungată. În total, 1.113.269 de cetățeni. Dacă ne-am raporta la acest număr de români plecați în străinătate, ar însemna că, în condițiile legii actuale, un senator reprezintă 556.634 de cetățeni români, iar un deputat 278.317.

Pentru ca norma de reprezentare stipulată de lege să fie respectată, ar trebui ca circumscripția creată pentru românii din străinătate să fie reprezentată de 7 senatori și 15 deputați, ceea ce ar face-o a doua cea mai mare circumscripție electorală, după București, mai mare decât circumscripții precum Iași, Cluj, Constanța sau Prahova.

Chiar și dacă ne-am raporta doar la numărul celor plecați pentru o perioadă îndelungată și am aplica norma de reprezentare prevăzută de lege, am obține un număr de mandate identic cu cel al județului Cluj (4 senatori și 10 deputați).

Direcții pentru modificarea legislației electorale

Modificarea legii se poate face în două direcții principale (pornind de la premisa că nu se va urmări eliminarea acestei circumscripții sau scăderea numărului de parlamentari):

I) Consfințirea actualului număr de parlamentari alocați circumscripției pentru diaspora printr-o derogare de la principiul normei de reprezentare.

Cu alte cuvinte, trebuie exprimat clar faptul că modul de stabilire a numărului de parlamentari alocați diasporei este o excepție în raport cu celelalte 42 de circumscripții din țară, iar motivele pentru stabilirea acestei excepții ar trebui să fie bine explicate de către legiuitor.

II) Creșterea numărului de parlamentari alocați circumscripției pentru diaspora.

În această situație, ce soluții pot fi găsite pentru a stabili un număr corect de parlamentari pentru diaspora? Considerăm că următoarele două variante sunt cele mai potrivite pentru contextul românesc.
1. Păstrarea normei de reprezentare prevăzută de Legea 208/2015 și raportarea la numărul celor înscriși în registrul electoral

În absența unor măsurări corecte și actualizate ale numărului cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care să îi încludă și pe cei fără drept de vot, numărul celor înscriși în registrul electoral (voluntar sau aflați în evidențele statului român) poate reprezenta baza de calcul pentru stabilirea numărului de parlamentari care trebuie să revină diasporei. În acest moment aplicarea acestei soluții ar însemna mărirea numărului de parlamentari de la patru deputați și doi senatori la opt deputați și patru senatori, iar pentru 2020 este plauzibilă creșterea chiar la zece deputați și cinci senatori, așa cum este cazul județelor cu număr mare de alegători precum Cluj, Timiș, Bacău, Constanța. O asemenea modificare ar crește interesul partidelor politice pentru această circumscripție și ar crește miza alegerilor parlamentare în străinătate.

Un element suplimentar ar fi obținerea de către AEP de la Direcția Generală de Pașapoarte și a datelor despre cetățenii fără drept de vot aflați în evidențe, iar numărul de mandate pentru diaspora să fie obținut prin raportarea la norma de reprezentare a numărului total de cetățeni cu drept de vot înscriși în registru și al celor fără drept de vot aflați în evidențe.
2. Păstrarea normei de reprezentare prevăzută de Legea 208/2015 și raportarea la cifrele oferite de cel mai recent recensământ

Datele din recensământ au avantajul că oferă cea mai bună aproximare a numărului de români din străinătate (chiar dacă vor oferi mereu o subestimare a numărului real), dar au și dezavantajul că își pierd din actualitate pe măsură ce ne îndepărtăm de anul în care au fost culese.

Alte variante posibile:
3. Reintroducerea unui criteriu geografic

Criteriul geografic ar urma să ia în considerare acele zone sau state unde există un grad ridicat de concentrare a cetățenilor români. De exemplu, se poate stabili că Italia și Spania, unde se află cel mai mare număr de români, să primească fiecare câte un deputat. Sau se poate utiliza norma de reprezentare prevăzută de lege pentru a stabili numărul exact de parlamentari pentru fiecare, pentru a nu avea noi probleme legate de proporționalitate.

Deci nu ne referim la reintroducerea colegiilor electorale din 2008 și 2012, care induceau de asemenea probleme mari de proporționalitate în raport cu numărul românilor din fiecare dintre ele,[8] ci de crearea unor circumscripții separate, fiecare cu candidați diferiți. În esență, această variantă s-ar regăsi în modelul folosit de Tunisia, după „Primăvara arabă”.
4. Raportarea la prezența la vot

Legislația din Portugalia și Croația oferă exemple cu privire la această situație. În Portugalia au fost create două circumscripții electorale pentru diaspora. Fiecare primește un mandat din oficiu și un mandat suplimentar dacă prezența la vot este de cel puțin 55.000 de persoane. În România, legea ar putea continua să prevadă ca număr minim de parlamentari pentru diaspora 2 senatori și 4 deputați, însă dacă numărul celor care votează atinge un anumit prag, numărul de mandate să fie suplimentat. De exemplu, dacă pentru Camera Deputaților votează un echivalent a cinci norme de reprezentare (adică minim 365.000 de cetățeni), să fie alocat și un al cincilea mandat.

În Croația, numărul mandatelor se calculează în funcție de numărul mediu de voturi necesar pentru obținerea unui mandat la nivel național. Pentru Camera Deputaților din România, în cazul unei prezențe la vot similare cu cea din 2012 (aproape 7,5 milioane de cetățeni) și raportat la numărul de deputați (308, fără cei 18 ai minorităților naționale), numărul mediu de voturi necesar pentru un mandat ar fi de aproximativ 24.350.

Acest tip de calcul ar putea dezavantaja diaspora dacă prezența la vot este mică și dacă legea nu menține cele patru mandate de deputat ca număr minim. Deși este de așteptat ca prezența la vot la aceste alegeri să fie mai mare decât în 2012, când a fost puțin peste 60.000, este puțin probabil ca ea să atingă nivelul prezenței de la turu 2 al alegerilor prezidențiale din 2014 (peste 377.000) sau măcar de la primul tur (peste 161.000), având în vedere că doar 6673 de cetățeni au optat pentru votul prin corespondență, vor exista doar 7 secții speciale pentru localități cu minim 100 de români înscriși în registrul electoral cu opțiunea de vot în secție, iar în rest răspândirea secțiilor de votare va fi similară cu cea de la alegerile din 2012 sau din 2014.

În orice caz, demersul de revizuire a legislației electorale trebuie să fie o prioritate pentru viitorul Parlament, pentru corectarea unor astfel de inadvertențe care afectează direct calitatea reprezentării unui segment important, cel puțin din punct de vedere numeric, din electorat în Parlamentul României.

NOTE_______________________


[1] http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-16-noiembrie/index.html

[2] http://www.roaep.ro/prezentare/comunicat-de-presa/comunicat-de-presa-283/

[3] Cu excepția notabilă la alegerile din 11 decembrie 2016 a candidatului PNL Mihai Voicu, care candidează pentru un mandat de deputat în diaspora după ce a reprezentat mai mult de 10 ani alegătorii din județul Dolj.

[4] http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&ind=POP105A

[5] http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, tab. 19.

[6] http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, tab. 20.

[7] Deși una dintre categoriile de vârstă este 15-19 ani, ceea ce nu permite diferențierea între cei cu drept de vot și cei fără drept de vot din această categorie.

[8] Deputatul pentru colegiul 1 (Europa de Nord și de Vest) acoperea un număr de cetățeni români de câteva zeci de ori mai mare decât, de exemplu, deputatul din colegiul 4.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Nu voi fi avocatul autoritatilor referitor la votul celor din strainatate; e loc de mai bine oricind. Iar unele partide chiar vor sa nu fie usor votul ;)
    (Doar si cind citesti ca pentru 417 sectii de votare s-au trimis 2.000.000 (doua milioane ) de buletine, te i-a cu fiori :P )
    Dar am citit recent explicatiile unor diasporeni: trebuie sa-ti dai adresa din strainatate, iar unii dintre ei nu vor asta.
    Unii vor un fel de “aici, Chimita!”
    Parca-i peste poate :D
    Un titlu de pe HN:
    “13:27 ​Alegerile parlamentare: Doar 4500 de romani au votat prin corespondenta. Plicurile vor fi deschise duminica la ora 21.00. ”

    :

  2. ion adrian spune:

    Discutie lunga care poate fi foarte utila pentru viitor dar care nu are relevanta pentru ce se intampla Duminica, asa ca voi incerca in al noualea ceas sa explic cateva elemente de baza despre care nu spun daca ele imi convin sau daca le consider corecte etc, ci doar fiind legale ele spun ca se vor aplica si deci in functie de ele se face o strategie electorala chiar si de ultim moment.

    Asadar votantule din Diaspora desi e valabil si pentru cel din tara:

    1) Diaspora oriunde s-ar afla ea are o singura circumscriptie electorala cu 2 senatori si 4 deputati adica echivalent cu cel mai mic si pricajit judet al Romaniei dupa numarul de locuitori cum sunt Calarasi, Covasna, Giurgiu si Tulcea care deasemeni vin cu 2 senatori si 4 deputati cand diaspora echivaleaza cel putin cu Bucurestiul care are 13 senatori si 29 de depiutati iar numai minoritatile nationale un fel de diaspora pe invers au parca 18 deputati.
    Deci proportionalitatea se incalca grosiolan si de vina suntem noi ca inghitim asta la fel si diaspora care continua sa trimita bani desi poate ar trebui sa intre in greva economica ca cei carora le trimit macar cei mai multi dntre ei sunt de fapt cei care voteaza rosul, cat despre partide ce sa spun desigur ca dreapta ar dori vot corect echitabil pentru diaspora si stanga ar vrea sa vada doar banii acestora ca sa aiba cat mai mult de furat fara pedeapsa penala(nu-s bani europeni sunt bani munciti greu de amaratii nostri de romani).
    Am rude cu copii in SUA care insa nu le trimit bani acestia nefiind amarati in romania ci clasa medie desigur ca destul de saraci dar au ce manca asa ca ii cheama cateva luni pe an in SUA ca sa mai ii ajute la copii(nepotii celor din Romania) s deci banii aceia nu prea intra in contabilitatea romanesca .Bravo lor.Ptrobail in final dacaparintii vor renunta sa se inmormanteze in pamantul stramosesc o sa-i ia cu totul acolo in SUa sau alte tari. Povestesc asta ca cei care primesc bani sunt amaratii din Romania sprijiniti de amaratii din strainatate(acei nepoti de care vorbeam sunt deja in clasa de mijloc din Sua asa ca numai amarati in strainatate nu se pot numi)

    2)Revin la votul de Duminica : asadar data fiind situatia asta cei care vor vota in strainatate vor trimite un numar mic de paralamentari in Camera si Senat dar voturile lor in cazul in care au votat pentru partide care au trecut pragul vor merge la redistributia finala ceea ce conteaza pentru un partid mai mic si in orisice caz pentru un partid la limita cum ar putea fi PMP pe dreapta politica orice vot in plus poate fi vital adica sa il bage in patlament dupa cum unul in minus sa nu-l ajute sa intre acolo.

    Isi pierd votul adica voteaza inutil cei care voteaza partide cu 2 -3 procente sub 5% , cei care voteaza independenti care nu intra sau chiar daca intra, voturile in plus la acestia se pierd caci nu se duc la nicio redistributie la fel cum se intampa si in tara.

    Asadar singurul vot util, inteligent, in situatia in care la limita candidatilor eligibili ai unui partid nu s-ar afla un candidat pe care il vrei cat depinde de tine in parlament si atunci votezi cu acel partid ajutandu-ti preferatul, este votul cu partidul de pe dreapta(voi cei din diaspora sunteti pe dreapta ) care are cel mai mult nevoie de votul tau, pentru a depasi pragul electoral si care azi este PMP aflat cumva la limita, caci 5-6 procente date in ultimele sondaje (ar fi bine sa fie asa) pot fi si umflate, ca sa descurajeze un rationament de acest fel cum l-am prezentat mai sus (adica nu mai este neaparat foarte util sa votezi pe dreapta PMP) si sa va indrepte spre un vot mai putin util dar sa zicem ca mai de suflet pentru tine cel care te-ai ostenit sa ajungi sa votezi

    Un partid care face 5% are poate peste 5 % deputati si senatori adica spre 20 de deputati si peste 6-7 senatori ceea ce nu-i decolo pentru dreapta parlamentara in intregul ei si poate chiar si pentru o guvernare de dreapta

    Asadar votati PMP pentru a fi eficienti si a intari cu adevarat dreapta romaneasca caci 20 deputati si 8-9 senatori pot depinde si de un vot al vostru in timp ce la oricare alt partid care are pragul si fara votul vostru cum este si USR si PNL, un vot in minus sau in plus nu inseamna nimic pe cand la limita de 5% matematica spune ca inseamna cateva zeci de parlamentari pentru dreapta

    Succes Duminica si osteniti-va caci orice minciuni vi se spun, ce va spun eu este ce este adevarat. :)

    • man of war spune:

      ati intrat in linie dreapta (in campanie) si vreti sa convingeti contributorsii de adevarurile dvs ?! eu va cred, dar care s aia de dreapta n pmp domnule ?! cei de la unpr cu care s a aliat ? sau cel care a promis romanilor ca presedinte c o sa traiasca bine, si acum vrea s o reformeze din pozitia de simplu deputat ? (desi n as crede sa se ncadreze in cei cinci la suta !) daca n ai facut mare brinza n zece ani cit ai fost armasar de trasura, cum vrei sa schimbi romania ca magar la cotiga ?! :)

      • ion adrian spune:

        Nu stiu cine in tara asta este chiar de dreapta dar stiu cine se poate alia cu PSD(jumate din deputatii de azi ai PNL sunt alesi pe liste USL ) si cine nu si PMP stiu sigur ca nu va face acest pas si penyru mine este suficient mai ales ca la granita celor 5% se discuta de cateva zeci de parlamentari ci nu de o unghie cum este cazul celor ce au trecut pragul . Cine pricepe bine cine nu sa invete intai tabla inmultirii si apoi sa mai scrie cate ceva.

    • unu' (din Diaspora) spune:

      Apostole Ion, ce graiesti doar adevar (si mai esti si singurul), doar doua mici observatii:

      1. Si daca ALDE si/sau UDMR-ul nu intra, iar PMP-ul matale, intrat, SE SACRIFICA (macar din UNPR-ism), sa faca impreuna cu PSD-ul un GUVERN DE LARGA CONCENTRARE INFRACTIONALA, in buna traditie deja dovedita ?

      2. Gura pacatosului: pai cum propovaduiesti Apostole, “oamenii rai” ar putea sa se joace de-a sondajele ca sa nu voteze lumea cum ar vrea si-ar fi bine. Si, poate, “oamenii buni” (aia care nu mint niciodata), ar putea sa scrie pe forum-uri ca sa mute votul spre ce le convine (unora)….

      Sunt unu’ care a votat (prin corespondenta) pentru USR, care imi pare unica alegere rationala.
      Pentru ca pe CEILALTI i-am vazut ! Si pentru ca il stiu bine pe Nicusor Dan, care de altfel A DOVEDIT deja ca e ce trebuie si poate oferi NORMALITATE (nu minuni). A avut foarte putin timp la dispozitie ca sa structureze USR la nivel national. Nu ma astept ca toti candidatii sai sa fie de nivelul lui (sau al Doamnei C. Armand). Dar sunt ferm convins ca nu va fi ca la Coposu vs. membrii PNTCD sau-horribile dictu- Basescu vs. membrii PMP :-)
      Nu conteaza, acum si aici, nici o eticheta doctrinara: ce mi-e stanga, ce mi-e dreapta… Conteaza OAMENII.

      Mergeti la vot si Dumnezeu sa ajute Romania !

      • victor L spune:

        Slabe sperante: Dumnezeu sa ajute Romania :P
        Cu speranta in Cel de Sus si oameni ca tine, lasati orice speranta.

      • ion adrian spune:

        Alde daca sunt adevarate sondajele intra si oricm pentru cei care nu vor guvern PSD Alde nu este subiect electoral iar UDMR va intra caci este si o prevedere in legea electorala ca daca in 4 judete ai peste 20% din voturi intri si sub 5% si s-ar putea ca uDMR sa satisfaca aceasta cerinta care cred ca pentru ei a fost introdusa si pentru alde USR. Asa ca doar PRU pe stanga si PMP pe dreapta isi pot pune problma pragului. Dar ma ostenesc degeaba pentruca nu discut cu cei de buna credinta si astia daca sunt ca tot romanul stau pe margine de ce sa se bage ei nu-i asa?
        Si care sunt oamenii? Alogenii?

  3. Morosanu spune:

    Majoritatea celor din strainatate sunt inscrisi pe listele electorale din Romania, deoarece nu au renuntat la domiciliul din Ro, fiind doar rezidenti (pe o perioada mai scurta sau mai indelungata) in strainatate, acesta fiind unul din motivele principale pentru care prezenta la parlamentare a fost si va fi mai mica ca si la prezidentiale. Ca si parere personala, pentru a imbunatati prezenta la vot ar trebui extins votul prin corespondenta la toti alegatorii, nu doar la diaspora (vot electronic poate e prea mult!).

  4. George Gafencu spune:

    Problema e intr-adevar in legislatie, si exista solutii foarte simple de implementat care ar rezolva problema complet. Insa exista vointa politica pentru asta.

    Multi argumenteaza ca nu stie nimeni cati romani sunt, unde sunt, etc.

    Insa solutia la problema asta e la indemana. Sunt 500 000 de romani cu domiciliul in strainatate deja stabilit. Pentru ei, se stabileste norma de reprezentare aceeasi cu cea din tara si legea curenta este desutul de buna.

    Cu romanii ceilalti de care nu stie nimeni, solutia e la indemana insa nu vrea nimeni sa o implementeze.

    Ei pot vota prin corespondenta in localitatea de domiciliu din Romania, devreme ce nu au un domiciliu permanent in tara unde locuiesc.

    Deja exista o lege a votului prin corespondenta care poate fi extinsa si la romanii care in ziua alegerilor nu sunt in localitatea de domiciliu, indiferent daca la vremea respectiva sunt in Romania sau strainatate.

    Daca o astfel de lege ar fi implementata, interesul pentru alegerile romanesti ar fi mult mai mare.

    Insa partide cum sunt PSD nu or sa accepte niciodata o astfel de lege care ar schimba complet profilul alegerilor din Romania. Muncitorul temporar din Italia sau Spania de exemplu nu mai poate fi cumparat cu galeata sau amenintat cu taierea ajutoarelor sociale, si cum comunele sunt depopulate alegerile or sa aiba un alt profil, de data asta pierzator pentru PSD.

    Daca de exemplu sunt 800 de votanti in comuna, si numai 200 se prezinta la urne restul lucrand in strainatate, daca celor 600 plecati li se da sansa sa voteze castigatorul o sa fie cu totul altul sau chiar imprevizibil.

  5. Livio spune:

    Bun articol! Un lucru nu mi-e clar. Am votat din strainatate prin posta. In instructiunile din plic exista o mentiune ciudata: plicul cu votul trebuie expediat in max. 48 de ore de la ridicarea corespondentei (pasul 7 in documentul atasat: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/2016.11.11_instructiuni_vot_prin_corespondenta.pdf)

    Daca cineva ridica plicul dar nu poate expedia in 48 de ore, dar votul ajunge la BEC inainte de data limita? Votul e anulat?

    Sta cineva la MAE/BEC sa verifice datele fiecarui plic? Serios?

    Am intrebat MAE, dar e o gaura neagra, evident ca n-am primit nici un raspuns.

    Toate cele bune!

    • unu' (din Diaspora) spune:

      Am avut aceeasi perplexitate cu acea mentiune tembela (mai ales ca n-am deschis plicul imediat !). Eu am interpretat-o in mod logic -ceea ce nu garanteaza ca asa si e :-) :

      Cum procedura votului prin corespondenta a fost gandita uniform pentru toata Diaspora, in numele legalitatii, emitentii s-au gandit sa “se asigure” astfel:

      Mai intai au trimis plicurile cu (minimum?) 20 de zile inainte de data alegerilor; apoi, au inclus acea atentionare, CA SA FIE SIGURI ca plicurile vor ajunge la timp (din Australia, Canada, USA etc). Anularea votului daca nu are stampila postei pusa in nu stiu ce zi e o absurditate (chiar pentru Ro). Cum ar putea sti cand ai primit tu plicul ? Dar, daca plicul NU ajunge pana pe data de 11 (de fapt, pana pe 9, astazi, ca de, Posta are un program), atunci adio. Iar mentiunea cu pricina i-ar putea disculpa daca cineva, in aceasta ultima circumstanta, ar face contestatie.

      Numai bine!

  6. Livio spune:

    PS: nu inteleg de ce votul prin corespondenta nu s-a introdus si pentru cei din tara. Smecherii….

    • unu' (din Diaspora) spune:

      Dati-mi voie sa va raspund dvs. si, partial, dlui Gafencu:

      Varianta actuala nu poate functiona:

      1. Algoritmul este sa PRIMESTI toate actele necesare, apoi sa EXPEDIEZI votul completat.
      Ca sa primesti plicul e nevoie de o adresa de domiciliu ferma si CUNOSCUTA de autoritati.

      2. Operatiunea este COSTISITOARE, prin prezenta tuturor actelor (nu putine!) din plic si prin costurile de expeditie, plicul de expediat fiind pre-platit.

      Cum s-ar putea introduce votul prin corespondenta pentru cei care locuiesc in strainatate,
      dar au domiciliul oficial in Ro ? In primul rand, autoritatile ar trebui SA STIE asta, ca sa trimita plicul (desigur, la domiciliul din Ro). Dar, tinand cont de costul operatiunii, ar trebui cumva ca interesatul SA SE AFLE LA ACEL DOMICILIU, in perioada alegerilor. Asta nu e clar deloc!
      De altfel, acesta este motivul pentru care cei interesati au trebuit sa-si declare autoritatilor optiunea pentru votul prin corespondenta. Au facut-o 8500 (si au votat jumatate), din doua milioane !!!

      Eu unul nu prea vad cum se poate rezolva practic…

      • George Gafencu spune:

        Se cheamă înregistrare pentru vot. Se practica in SUA de decenii bune și buletinul de vot se trimite la adresa specificata in cerere. Cererea se face Autorității electorale din zona de domiciliu, și nu ambasadei sau consulatului,

        Tot autoritatea locală trimite și primește buletinele.

        Se face in occident de ani buni, și votul e validat de semnătura personală pusă pe plicul de întoarcere.

        • unu' (din Diaspora) spune:

          Inteleg perfect. Asta presupune insa doua lucruri:

          1. Ca alegatorul sa se deplaseze (o data, inainte de alegeri) la sediul autoritatii electorale locale, pentru a depune cererea. Si, desigur, si atunci cand isi va schimba domiciliul. Asta pare OK.
          2. Ca FIECARE sediu local al autoritatii electorale sa dispuna de posibilitatea materiala de a expedia plicurile. Asta imi pare mult mai dificil, ganditi-va la capsunarul plecat din satul natal…

          Sunt de acord ca e de dorit, dar pare mai greu ca in USA :-)

          • George Gafencu spune:

            Pentru #1, in SUA se accepta si cererile de înregistrare la vot online. Tot ce îți trebuie este numărul corect al actului de identitate. In general când ceri un act de identitate se verifica cetățenia.

            Votez prin corespondenta de mulți ani deja și sistemul merge bine in SUA.

            Cu o singura adaugare. Diaspora americana care nu plăteste taxe decât guvernului federal nu are drept de vot pentru ca numai statele au dreptul sa organizeze votarea și nu au vreo rezidenta declarată.

            Pentru ca sunt 50 de state, nu se organizează vot de către ambasade și consulate. Diasporenii americani pot vota numai prin corespondenta sau electronic. Electronic se face numai in mod special pentru militari pe teatrele de operații și astronauți.

          • Harald spune:

            @unu’ (din Diaspora) – într-un sat nu se poate afla decât secția de votare, nu autoritatea electorală. Autoritatea electorală se află probabil doar în reședința de județ, așa că există logistica necesară procesării plicurilor. Sigur că în fiecare comună va candida alt primar, dar o să-i spună autoritatea electorală județeană câte voturi a primit din diaspora. La urma urmei, nu candidatul decide dacă a câștigat sau nu.

        • Dan G spune:

          @ George Gafencu (10/12/2016 la 12:32)

          Este adevarat ce spuneti despre practica din USA dar cred ca ati omis cateva detalii:

          - USA nu are deputati / senatori de “diaspora”; platesti taxe statului american ai drept de vot. Daca esti in misiune trimis de stat (diplomatie, militar in razboi sau stationat la baza militara Deveselu etc.) poti vota la amabasada / consulat / baza militiara. In ambela cazuri votezi candidatul din circumpscriptia corespunzatoare domicililui declarat din USA.
          Toate astea le stiu de la un fost coleg (nascut) american (am lucrat imnpreuna 3 ani la un proiect comun in Canada)

          - Poti vota in avans daca doresti, la anumite centre: cam cu o luna inainte de vot deoarec in ziua de vot vei fi indisponibil (plecat din tara, prioritati personale etc.)

          - Majoritatea celor din asa numita “diaspora” (conform definitiei data de unii jurnalisti / politicieni / formatori de opinie etc.) au de fapt rezidenta in Romania si se afla la lucru intr-o tara din UE, cam la fel cum fostul meu coleg american din Minesota se afla acum in Seattle. Daca ar fi alegeri in USA va primi un buletin de vot in Seattle – asa cum spuneti dvs.- dar va vota candidatul din St. Paul / Minesotta, pentru ca el si-a declarat o resedinta temporala in Seattle.

          - Multi “diasporenii’ romani nu vor (sau pot) sa-si declare rezidenta in UK, Belgia, Italia sau in oricare tara din UE si sa se inregistreze cu acea rezidenta pentru ca atunci nu ar mai avea asigurare medicala in Romania pentru el si/sau familia pe gratis (fara a plati vreo taxa).

          Asta-i ratiunea pe care am citit-o pe cateva forumuri din UE: o persoana locuind de peste 10 ani in Suedia spunea – acum cateva luni – ca trebuie sa merga in Romania sa-si schimbe cartea de identitate si acesta era unul din motivele pentru care isi mentinea domiciliul in Romania.

          • George Gafencu spune:

            Ceea ce spuneti nu invalideaza deloc ceea ce spun.

            Numai ca nu exista votare la ambasade si consulate, pentru simplul motiv ca sunt 50 de state, fiecare stat are zeci de comitate si fiecare oras (sau chiar district de oras) sau catun are propriul buletin de vot la alegeri. Nu stiu cum sa va spun, insa intr-un buletin de vot american se afla si cate 100 de optiuni de vot diferite, de la presedinte, senatori si reprezentanti federali, guvernator si legislatori ai statului, judecatori la curtea suprema a statului, autoritati alese ale comitatului, referendumuri nationale de ratificare a constitutiei precum si referendumuri statale si locale, judecatori ai comitatului, primar si consilieri locali. Asta pentru ca alegerile generale sunt comasate la doi ani in Noiembrie si mai sunt si alegeri speciale. Ambasadele americane nu au de unde sa aiba modele pentru miile sau chiar zecile de mii de modele de buletine de buletine de vot disponibile. In cel mai bun caz poate trimite un pachet cu buletinele de vot ale functionarilor.

            Diasporenii americani, in conditiile in care sunt inca rezidenti ai unor state americane (unii nu mai sunt si platesc doar impozit federal), pot vota doar prin corespondenta sau electronic in conditii de teatre de operatii sau astronauti.

            • Dan G spune:

              @ George Gafencu (11/12/2016 la 18:27)

              Intr-adevar nu invalideaza ce spuneati in comentariul anterior dar nici nu invaledeaza ce am spus eu, mai putin votul la ambasade / cosulate (multumesc de clarificare), respectiv:

              1.- nu exista circumscriptii electorale pentru “diaspora americana” si – dupa parerea mea – aceasta inventie romaneasca are doar ca scop acordarea unor sinecuri unor favoriti ai partidelor. Nu vad ce poate rezolva specific un deputat pentru romanii aflati pe intreaga Americii de Nord: oricum daca-i ceri vreun ajutot in rezolvarea vreunei probleme fie te indruma la ambasada / consulat sau la vreo institutie din Romania. In cel mai fericiti caz va face oficiul de “middle-man”.

              2.- nu cred ca au reprezentanti ai minoritalor nationale (cred ca sunt 18 deputati nealesi de nimeni); sa fim onesti in USA sunt mult mai multe minoritati decat in Romania, Dvs puteti confirma / infirma existenta acestor reprezentanti

              3.- votul in avans,

              4.- nu platesti taxe si n-ai domiciliu pe teritoriul american n-ai drept de vot (statale sau federale).

              5.- refuzul ‘”diasporenilor” romani de a se inregistra cu resedinta intr-o alta tara. Ca o noutate – tot de pe forum am aflat azi – ca multe romance aflate in Europa dupa ce au nascut se “intorc” in Romania (mai mult fictiv) pentru acel concediu platit de maternitate de 2 ani (n-am inteles foarte bine cum e posibil).

              Puteti clarifica cele scrise (pentru mine ca si pentru altii interesati).

            • George Gafencu spune:

              Domnule DanG,

              Legile rezidenței americane diferă de la stat la stat.

              De exemplu in Californie care reglementează rezidenta bazată pe 35 de elemente. California face asta ca sa nu fie fentata de taxele destul de mari pe care le impun.

              Unde vreau sa ajung este faptul ca dacă ești rezident in străinătate, însă deții de exemplu proprietăți imobiliare in California, familia apropiată locuiește in California, ai o mașina acolo și cotizezi la o biserica ești considerat rezident, trebuie sa depui o declarație de taxe fiscului californian și sa plătești supa caz inclusiv impozitul pe venit, însă ai și dreptul de a vota prin corespondenta.

              Dacă nu te mai leagă nimic de SUA, cam greu sa faci un caz ca sa poți vota. Tot faci o declarație de taxe fiscului federal, însă nu datorezi nimic vreunui stat. Nu prea cred ca e convenabil sa plătești taxe de venit vreunui stat numai ca sa poți vota.

              In privința celor 18 deputați pentru minorități, e o Invenție tipic românească.

              In SUA exista mulți aleși minoritari pentru ca de obicei minoritatile trăiesc in comunități strânse, gen Harghita, și își trimit reprezentații in legislativ. Așa ajung mulți negrii și hispanici sa fie reprezentați. Restul nu prea ajung pentru ca nu sunt destui de numeroși.

  7. unu' (din Diaspora) spune:

    PS SE POATE, desigur, dar prin VOT ELECTRONIC, NU PRIN CORESPONDENTA! Ce necesita o platforma informatica pe care…. ne-o dorim.

  8. George Jiglau George Jiglau spune:

    Vom avea un text mai amplu despre procedura de inscriere si o evaluare a felului in care a decurs votul prin corespondenta, sper ca urmatoarele 2-3 zile. Va invit sa urmariti siteul democracycenter.ro si speram sa putem avea si o versiune mai scurta aici pe Contributors. Multumesc pentru comentariile relevante.

  9. Auprostia spune:

    Gata. Basta. Enough is enough, nu mai suport. Ma duc chiar acum la Consiliul Impotriva Dezavantajarii ! Le-arat eu lor. Unde e dreptul meu sa nu fiu dezavantajat ?

  10. Grammaticus spune:

    Multumim ca ati analizat asa de bine legea din perspectiva incoerentelor ei. Cred ca a fost facuta si pentru a impiedica oamenii din diaspora sa voteze.

  11. ion adrian spune:

    Acum ppot sa pun concluzii caci diaspora si-a facut datoria in opinia mea a venit la vot in proportia necesara pentru circa ei cu 2 senatori si 4 deputati si cred ca dat si voturile necesare ca sa faca diferenta de .00000….001 necesara trecerii oricarui prag numeric asa cum m-am chiniut poate ca in van poate ca nu sa spun si pe aici
    Asadar concluziile referitoare la diaspora si nevoile ei:

    Cel care este dator cel mai mult diasporei respectiv Traian Basescu pentru 2009 cand aceasta a facut diferenta si acum cand probabil tot aceasta a facut diferenta dintre 4,9999…9…% si 5,0000000…001 %, adica PMP care astfel a intrat in parlament putandu-i-se auzi vocea a carui tarie nu depinde de numarul de parlamentari ci de calitatea acestora, desigur la vot contand insa numarul, dar romanii macar atata pot sa deosebeasca si sa inteleaga si ei, adica PMP dar si Klaus Iohannis care fara aceasta diaspora care deja l-a cam parasit va fi spulberat peste 3 ani. trebuie sa…Asadar ce trebuie astia sa faca si noi toti sa-i sprijinim este sa se modifice legea electorala pentru parlamentare astfel ca principiul fundamental al proportionalitatii sa fie respectat si pentru diaspora care trebuie sa trimita in parlament cam tot cat trimite si Bucurestiul sau macar jumate din acesta, adica peste 6 -7 senatori si 13 -14 deputati fie intr-o singura crcumscriptie electorala, fie in doua- trei pe zone geografice din care una sa fie in jurul Basarabiei, dar desigur ca tinand cont de numarul rezidentlor din strainatate. Se aude?

    PS Se pare ca am avut total dreptate in tot ce m-am chinuit sa explic pe aici si pe aiurea. :)
    Ma bucur, dar ma si intristez ca cei ca mine nu sunt ascultati sau auziti decat prea tarziu.
    Asa era si in grupurile din care faceam parte, ma ignorau sau contrau inutil, dar la incendiu, cutremur si altele asemenea se adunau langa mine sa le spun ce si cum, ca niste catelusi plouati, desigur apoi cand trecea greul facand ce faceau si inainte si alta explicaie decat invidie prosteasca nu am gasit . :)

  12. Sunt Inutili. spune:

    Diaspora are o contributie majora in alegerea presedintelui Romaniei.Acesta s-a vazut atat la alegerea presedintelui Traian Basescu care a primit 78.8%din preferintele romanilor cat si la desemnarea domnului Klaus Iohannis care s-a bazat pe voturile a 89,73%, exprimate de catre romanii din strainatate.
    Insa votul pentru alegerile parlamentare a romanilor din strainatate nu conteaza,nu are miza.Diaspora este irelevantă politic la acest capitol.De aici si dezinteresul pentru politica parlamentara.
    Aproximativ 1milion de romani au posibilitatea de a alege 4 deputati si 2 senatori din circumscriptia 43 .Cei 6 parlamentarii din strainatate (alesi chiar si cu numai cateva sute de voturi )nu reprezinta decat partidele care i-au desemnat, fiind INUTILI pentru rezidentii din afara tarii (chiar daca in viitor numarul lor ar fi mai mare).
    Ce au facut de concret in ultimii 8 ani parlamentarii alesi in diaspora pentru romanii din Canada sau Africa de sud?Cat ne-au costat?Foarte mult si fara a putea face nimic concret.Si aceasta deoarece un parlamentar nu poate interveni in politica interna a altor state .Acestia sunt utili doar partidelor care au un vot in plus in parlament.Atunci pentru ce este nevoie de circumscriptia Diaspora?
    O alta intrebare:Poate cunoaste un candidat din Italia problemele reale cu care se confrunta romanii din Australia sau din Serbia?Sigur ca nu,totul este un fals facut pentru a inchide gura unor asa-zis salvatori patrioti profesionisti ,specialisti fara portofolii in emigratie sau a unor presedinti de OG de familie.
    Aceste posturi trebuie desfiintate,legea care a infiintat Circumscriptia 43 ,abolita!!! Romanilor din afara granitelor sa li se ofere posibilitatea de a-si exercita votul in Circumscriptia de domiciliu sau in cea de la ultima rezidenta din tara, unde sunt sau au fost inscrisi in lista electorala permanenta, eliminandu-se astfel autoizolarea şi indepartarea romanilor din diaspora de problemele interne.
    Exista cel putin doua posibilitati :
    1.Optiunea votului prin procura(model Franta,Marea Britaniei) Aceasta obtiune trebuie introdusa si pentru alegerile locale.(Pentru alegerile locale romanii cu rezidenta in afara granitelor pot vota numai daca sunt prezenti in ziua votului in tara.)
    2.Introducerea votului electronic cu prezenţa in secţiile de votare amenajate in strainatate (model Brazilia).
    In ambele cazuri se va vota pe buletinul de vot cu candidati din cadrul circumscripţiei electorale unde persoana isi are ultima adresa de domiciliul sau reşedinţa.
    In acest mod cetatenii romani din strainatate nu vor mai fi tinuti departe de politica romaneasca si de seciile de votare,iar fiecare vot din diaspora va avea aceeasi greutate cu cel dat de electorul din tara.Romania nu va mai fi impartita in cea din interior si cea din exterior,eliminandu-se frustarea unei parţi a românimii faţa de cealalta parte, evitandu-se conflicte inutile ..Avem nevoie de o Romanie unita!
    P.S.Binenteles ca PSD-ul se teme de o eventuala forta reformista din afara si nu va dori o astfel de modificare a legislatiei electorale ,preferand sa aiba un electorat captiv ,impacat cu situatia actuala.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

George Jiglau


George Jiglau

George Jiglău este doctor în științe politice și lector universitar la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj. Activează ca cercetător la Centrul pentru Stu... Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)