joi, martie 28, 2024

Primarii garantează rezultate bune – mit sau nu?

Dacă numărul primarilor unui partid ar fi fost în strânsă legătură cu scorul la parlamentare al partidului sau scorul candidatului respectivului partid la președinție, atunci:

a. în 2000 PSD ar fi obținut la parlamentare mai puține voturi decât suma PNL+PD+CDR2000+APR.
PSD avea 1051 de primari.
Cele patru forțe menționate mai sus aveau 1163 de primari, cu 110 mai mulți decât PSD.
Însă…
La parlamentare PSD a obținut cu 13% mai mult decât suma scorurilor celor patru competitori politici.
La prezidențiale Iliescu a obținut cu 12% mai mult decât suma scorurilor candidaților celor patru forțe politice.

b. Vadim, bazându-se pe cei 65 (șaizeci și cinci) de primari ai PRM, nici n-ar fi existat în prim-plan. Acești 65 de primari erau 0,2% (!) din totalul primarilor din România.

c. În 2004 Adrian Năstase ar fi obținut peste 50% din voturi în primul tur, un scor care ar fi fost dublu față de cel al lui Traian Băsescu.

Alianța PSD+PUR avea 1826 de primari, adică 57,5% din totalul primarilor din România.
Primari PNL sau PD erau 833, nici măcar jumătate.

În realitate Năstase a obținut 41% din voturi și Traian Băsescu 34%.

d. La europarlamentarele care au avut loc acum câteva luni, alianța PSD+UNPR+PC (aproximativ 1230 de primari) ar obținut mai puține voturi decât suma voturilor primite de PNL și PDL (însumat 1570 de primari).

În realitate PSD+UNPR+PC, deși aveau 340 de primari mai puțin, au primit 10% mai mult.

Exemplele pot continua.

Dar președinții de consilii județene? Oamenii care direcționează bugete au teoretic capacitatea de a „reorienta” primarii din județul lor, chiar dacă e vorba de primarii altor partide.

E interesant că în 2009, între turul unu și turul doi, tabăra câștigătoare în țară a uitat să facă asta. PSD și PNL cumulau 22 de președinți de consilii județene. PDL doar 14. Raportul dintre scorul lui Geoană și scorul lui Traian Băsescu în turul doi nu a fost de 22-la-14, ci mult mai strâns. Atenție, București-ul nu a denaturat rezultatele în favoarea lui Traian Băsescu, în capitală Geoană ocupând locul unu.

Europarlamentarele recente au arătat că președinția de CJ nu garantează scoruri bune în județul respectiv:
În Alba, PDL a obținut un pic peste un sfert din voturi.
În Bihor PNL a luat 17%.
În județul Constanța PSD+UNPR+PC=doar 34%. Pare mai mult, dar să nu uităm ce înseamnă asta: două treimi din votanții din județ au optat pentru altceva.

Am luat un exemplu din fiecare partid major, lista poate fi continuată fără dificultăți întrucât există multe cazuri de acest tip.

Ce înseamnă toate astea? Să nu conteze oare câți primari ai? Evident că e bine să ai primari mulți, dar:

– în orașele mari votanții sunt mulți dar primarii puțini. Un primar de oraș mare poate aduce de zeci de ori mai multe voturi decât un primar de comună, chit că în ambele cazuri e vorba de câte 1 (un) primar. Mai simplu spus, un primar de comună cu 2000 de voturi e mai util decât trei primari de comune care însumează 1500 de voturi;

– un primar de comună dedicat mobilizării votanților e mai util decât patru primari leneși din acest punct de vedere sau nu foarte interesați;

– dacă performanțele bune în alegeri ale primarului nu se traduc în scoruri bune pentru partid sau candidatul partidului, utilitatea respectivului primar în planul alegerilor e mult mai mică decât pare. Un om care câștigă alegeri cu 70% dar nu-ți poate aduce nici măcar 35% la prezidențiale sau parlamentare are o importanță simbolică mare, dar practic vorbind redusă.

– o campanie inteligentă poate face dintr-un outsider primar, în ciuda intențiilor de vot tradiționale din zona respectivă (ex. un PNL-ist care devine primar într-o localitate dintr-un județ dominat în totalitate de PSD). Dacă însă primarul respectiv nu reflectă imaginea sa bună asupra partidului, incidentul electoral prin care a devenit primar rămâne incident, iar – în liniile exemplului – locuitorii urbei respective vor continua să voteze PSD în alegeri parlamentare sau prezidențiale. Nici nu mai discut cazul în care respectivul primar își dezamăgește votanții.

– primarii aleși pe baza unor „valuri” electorale vor muri cu „valurile” următoare. Problema este că între timp respectivii primari apar pe hârtie („avem X sute de primari!”) dar sunt inutili politic. Concret: ajungi primar într-un set de circumstanțe politice; circumstanțele se schimbă – alianțe apar sau dispar, figuri populare devin brusc necredibile – și deodată susținerea de care te bucuri devine extrem de greu de tradus în voturi pentru partidul tău sau candidatul său la prezidențiale.

Articol aparut pe site-ul Sociollogica

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. O analiza foarte buna, mai ales ca se bazeaza pe date concrete, intimplate. Si care se repeta.
    Sigur ca e mai bine sa ai mai multi primari ori presedinti de consilii judetene, in preajma unor alegeri, doar ca nu e suficient :P

  2. Domnule Mateescu, iarasi ne aburiti cu statistici. Din pacate, continuati sa prezentati statistici care nu prea au legatura cu ceea ce se intampla. Poate ar merita sa meditati ceva mai mult asupra faptului ca statistica nu are nicio valoare in absenta unei analize calitative. In toata aceasta analiza lipseste „factorul Dragnea”.

  3. Problema lui Ponta e alta: el porneste de la 40 si ceva la suta si are nevoie de orice firimitura il poate ajuta sa treaca de 50. Primarii n-or garanta ei scoruri, dar nici nu ai cum sa iei mai putine voturi cu mai multi primari.

    • Good point! Niște primari în plus la PSD vor aduce în mod sigur niște voturi în plus pentru Victor Ponta, chiar dacă nu se poate estima exact câte. Însă garantat nu vor scădea voturile pentru Ponta prin trecerea primarilor la PSD.

      Ce face sau ce nu face un primar nu depinde numai de el, ci și de partid. Probabil și alte partide au beneficiat de diverse fraude, însă au fost fraude izolate. La PSD frauda e organizată metodic, iar primarilor li se cere practic să se conformeze, nu sunt lăsați de capul lor în speranța că vor aduce ceva voturi în plus, cum fac alte partide.

  4. Cred ca in mediul rural, primarul poate influenta votul. Pur si simplu trece prin sat si il intreaba oe Ion daca a votat. In mediul urban este mai dificil sa faci asta.

    • În mediul rural e mai simplu să pună un teanc de buletine în urnă, asta se întâmplă. Într-un sat, influența personală a primarului există, dar ea poate aduce 50 de voturi în plus, nu 500. Cu cât e localitatea mai mare, cu-atât sunt mai multe interese locale, mai multe tabere, mai multe secții de votare și e mai greu de fraudat alegerile.

      Însă dorința PSD de a înregimenta niștre primari în plus nu se bazează pe voturile cinstite pe care le-ar putea ei aduce, ci pe obținerea controlului asupra lor, astfel încât să coopereze la fraudă.

  5. Va sfatuiesc sa aveti in vedere, cand comentati statisticile din Ardeal, componenta nationala a electoratului. Bihorul are 26 % maghiari, deci scorul realizat de PNL este, raportandu-l la numarul de alegatori romani, destul de bun !?

  6. in prima parte ne aratati ca numarul de primari nu este atat de important, iar datele par sa va dea dreptate. in partea a doua ne spuneti ca, de fapt, numarul total de alegatori din spatele numarului de primari este important, nu numarul total de primari. dar pentru asta nu aveti date. fortati lucrurile spunand ca din punctele a, b, c, d rezulta ca un primar de comuna cu 2000 de voturi e mai util decat 3 care insumeaza 1500 de voturi. e doar o ipoteza, foarte plauzibila, una la care se putea gandi si cititorul fara sa se uite la vreo statistica, dar nu o concluzie care sa rezulte din argumentele prezentate.

    partea interesanta ar fi fost alta – e intr-adevar asa? reiese din date o legatura stransa intre numarul total de alegatori care au votat in fiecare circumscriptie candidatul partidului la locale si cei care au votat in aceeasi circumscriptie acelasi partid la prezidentiale? asa ar trebui sa fie, dar mai importante sunt datele. si daca exista o legatura, cat din cauzalitate merge intr-un sens, si cat in celalalt, in genul alanlizei facute de efor cu harta clientelismului.

  7. Chestiunea domnule Mateescu nu e deloc, dar deloc asa. Si ma mira ca cineva conectat la politic nu intelege substratul chestiunii.

    In primul rand ca (din pacate) chiar conteaza primarii. Foarte mult. Dar nu asa cum sugerati dumneavoastra. In mod paradoxal 3 primari de comune mici, cu 500 de voturi fiecare sunt chiar mai buni decat un primar de comuna mare cu 10000. Comunitatile mici sunt conduse foarte autoritar tocmai pentru ca sunt mici. Un primar de satuc e dumnezeul local, un primar de orasel nu e, are si opozanti, nu isi poate permite orice abuz. E adevarat ca primarii de comunitati mari au alt atu: bugetul. Un buget mare inseamna prajitura de impartit, asta se traduce in sponsorizari (oficiale sau de cele mai multe ori la negru) pentru campanie de la „comunitatea de afaceri” locala. Politica se face cu bani. Sigur alegerile nu se castiga doar cu primari si cu sponsorizari. Dar cand esti la cateva procente distanta astea fac diferenta.

    Analiza dumneavoastra statistica este fortata. Da, s-au castigat alegeri in Romania si avand mai putini primari decat contracandidatul. Asa si? Asta nu insemna deloc ca primarii nu sunt importanti, inseamna doar ca mai sunt si alti factori.

    Treaba e ca mizeria asta de OUG nu are ca miza primarii. Oricum nu ca prima miza. Primarii migrau si pana acum, doar ca nu oficial. Sigur e mai eficient sa faca pentru tine campanie un primar inrolat la tine in partid, lumea intelege mai usor mesajul. Dar nu asta e miza OUG. Pentru primari nu o dadeau niciodata, pierd prea mult fata de cat castiga. Miza sunt consiliile locale. Vedeti dvs. legea face o distinctie foarte importanta intre primari si consilieri. Primarii isi pierd mandatul daca isi dau demisia voluntar din partidul sub sigla caruia au fost alesi. Consilierii in schimb il pierd si daca sunt exclusi din partid. Aici e chichireaza. Atat timp cat nu isi depun demisia (si nimeni nu ii poate forta sa o faca) primarii pot migra de facto la alte partide. Boc spre exemplu e primar PDL doar in acte, omuletul e cu arme si bagaje la PMP. PDL insa n-are ce ii face, degeaba il exclude. In schimb consilierii nu au aceasta libertate, ei daca sunt exclusi raman fara mandat. De aia PSD nu poate cumpara majoritati in consiliile locale pentru ca degeaba ii cumpara. PNL/PDL ii exclude si ii zboara din consiliu. Iar consiliile locale (in special cele judetene) sunt vitale pentru ca ele aproba bugetele. Si bugetele sunt prajitura cu care se cumpara „sponsorizarile” care asigura fondurile negre de campanie. Sunt milioane de lumpeni in tara asta mizerabila care isi vand votul pe 50 de lei. Banii sunt miza. Banii nu primarii.

  8. Un primar santajat (cu reducerea sau taierea completa a fondurilor) garantat iti va aduce un avantaj tactic fata de un primar din opozitie caruia ii dai fonduri corect, direct proportional cu numarul locuitorilor. Asta se intampla deja. Trecerea acestor primari in PSD aduce inca un avantaj – electoratul rural, deja captiv, nu va afla pana in ziua votului ca mai exista si alti candidati in afara de Ponta si Udrea.. Cand o sa vada pe buletinul de vot si celelalte nume, va fi prea tarziu (asta daca stie macar sa citeasca).

  9. OK. Ce s-a intimplat la alegerile anterioare este clar. Ce nu este clar este ce S-AR fi intimplat daca distributia primarilor era considerabil diferita. In plus numarul primarilor nu este relevant. Un primar dintr-o comuna nu are aceesi influenta ca unul dintr-un oras mare. Vadim avea doar 0,65% din primarii dar una din ele era CLUJ. Ce s-ar fi intimplat daca mai avea vreo doi funari? Sa zicem la Iasi si la Craiova.

    • La Iași și la Craiova nu exista un pretext convingător, în acele orașe nu locuiesc maghiari. La Cluj, profețiile lui Funar se împlineau singure, era destul de ușor să irite maghiarii, astfel încât reacțiile lor să aducă voturile românilor.

      • Oriunde se pot gasi pretexte de toate felurile. Imaginatia nu are limite, totul este cum este prezentata fantezia. Exemple sint nenumarate in toata lumea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro