Rezultatul alegerilor locale de la Chișinău a fost cel mai strâns din istoria de 20 de ani a Republicii Moldova. Candidatul Partidului Liberal (PL), primarul în exercițiu, Dorin Chirtoacă, a fost reales cu 50,6% din voturi, învingându-l pe candidatul Partidului Comuniștilor (PCRM), Igor Dodon, cu 49,4% în cel de-al doilea tur de scrutin.
În Consiliul Municipal, PCRM va avea pentru prima oară majoritatea absolută – 26 din 51 – în timp ce PL (17 mandate) și aliații săi din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE – coaliția de guvernare) de la Partidul Liberal Democrat (PLDM), cu 7 mandate, și Partidul Democrat (PDM), cu un mandat, vor deține împreună 25 de mandate.
Atât primarul reales cât și majoritatea comunistă din Consiliul Municipal vor trebui să coabiteze, ceea ce nu va fi ușor, date fiind nu doar diferențele ideologice dintre AIE și PCRM, dar și electoratele foarte diferite ce au votat pentru cei doi candidați.
Municipiul Chișinău este foarte întins și cuprinde, pe lângă zona urbană (cu cinci sectoare – Centru, Botanica, Râșcani, Ciocana și Buiucani) și 18 comune și orașe suburbane.
Votul a fost extrem de diferit în cele două medii: înt timp ce în orașul propriu zis (unde au votat 82% din cei care s-au prezentat la urne) Igor Dodon a obținut o victorie clară, cu 53,2% față de 46,8% cât a obținut aici Dorin Chirtoacă.
Candidatul PCRM a obținut o victorie zdrobitoare în cel mai mare sector al Capitalei, Botanica, unde a obținut aproape 60% din voturi, precum și în al doilea sector ca mărime, Râșcani (sau Râșcanovca, cum îi spune populația rusofonă), unde a obținut aproape 55%. El a mai câștigat la limită la Buiucani, în timp ce Chirtoacă a obținut victoria tot la limită la Ciocana și în cel mai mic sector al Capitalei, Centru.
Per ansmablu, Dodon a avut în oraș cu aproape 20000 de voturi mai mult decât Chirtoacă.
În schimb, în comunele suburbane, Chirtoacă a obținut o victorie zdrobitoare, cu 68% la 32%. În cea mai mare suburbie – Durlești – Chirtoacă a avut un avans de 3900 de voturi, aproape tot atât cât avansul său pe întreaga Capitală – 4424.
De altfel, când fuseseră numărate 95,67% din voturi, Dodon conducea cu 50,7% la 49,3%. Mai rămăseseră de numărat voturile din două localități – Durlești și Colonița – iar rezultatul s-a inversat ca urmare a adiționării voturilor suburbane.
Dilema primarului reales
Cu alte cuvinte, Dorin Chirtoacă își datorează în mare măsură victoria acesturi voturi suburbane și rurale. Este interesant de notat că proporția, exprimată în datele recensământului din 2004 arată că în afara orașului Chișinău proporția celor care se declară moldoveni și români este de 89%, în timp ce în oraș acești românofoni nu constituiau decât 69%.
Sigur că românofonii nu votează în bloc pentru Chirtoacă, după cum există și minoritari care nu votează pentru Dodon și PCRM, dar tendința e clară.
Cartierul Botanica, situat în sudul Capitalei are aerul inconfundabil al unui oraș sovietic și nu este întâmplător că în campania electorală Dodon și-a accentuat retorica românofobă, care încă mobilizează o bună parte a minoritarilor împotriva unui candidat perceput ca pro-român, dacă nu cumva unionist, precum Dorin Chirtoacă. Cealaltă mare componentă a electoratului PCRM, pensionarii, este mobilizată de mesajul alarmist al comuniștilor împotriva presupuselor măsuri de austeritate preconizate de AIE.
Câtă vreme teritoriul dintre Prut și Nistru a fost sub stăpânire țaristă sau sovietică, minoritățile etnice au fost privilegiate și dominante în mediul urban. Acum, în cartiere ca Botanica au rămas reminiscențe ale acelor privilegii, de unde și votul majoritar PCRM.
Suburbiile, fie orășenești, fie sătești, sunt locuite în majoritate de românofoni și au aer rural, mai aproape de satele unde locuiau în trecut majoritatea românofonilor. Lipsa de simpatie a acestui electorat pentru comuniști este ușor de înțeles, fie și datorită persecuțiilor, în special deportări, pe care multe familii le-au suferit în perioada 1940 – 1941 și după 1944.
Pentru acest electorat, votul Chirtoacă este unul natural. Problema primarului reales este acum nu doar coabitarea cu un consiliu dominat de PCRM, dar și împacarea intereselor electoratului urban, care a votat în majoritate în favoarea contra-candidatului său, cu acelea ale electoratului suburban, care și-a adus o contribuție decisivă la victoria sa din 19 iunie.
Articol aparut si in revista Acum