Asa cum spune azi un articol, PSD incearca totul pentru salvarea lui Sova. Vor sa reia votul in Senat si, mobilizandu-si senatorii, sa il scape iarasi pe Sova, de data asta votand impotriva cererii procurorilor.
Arat in acest articol (pe care am decis sa il scriu mai sec si mai juridic decat de obicei) motivele pentru care votul in cazul Sova nu poate fi reluat. Daca s-ar intimpla asa, noua Hotarare a Senatului ar fi usor de atacat la CCR si invalidata fara drept de apel.
In speta de fata se infrunta doua pareri: PSD , sub pretextul ca asa a cerut CCR, vrea reluarea votului. PNL solicita doar o hotarare de reinterpretare a votului. Ca sa intelegeti contextul, reiau dialogul, asa cum il transcrie ziarul Comisarul.
Cătălin Boboc, președintele Comisiei Juridice, senator PNL: Eu consider că ar trebui să constatăm potrivit noului Regulament al Senatului că votul din 14 martie a fost perfect valabil și ar trebui doar să constatăm că domnul Dan Șova poate merge în fața procurorilor. Doar reinterpretăm acel vot.
Ioan Chelaru, senator PSD: Această argumentație nu ține. Voi face și eu o propunere. CCR ne reproșează că votul nostru a fost dat pe două acte declarate neconstituționale – Regulamentul Senatului și Hotărărea Senatului din 14 martie. Punctul meu de vedee e următorul – CCR declarand-o neconstituțională Hotărârea Senatului a invalidat întreaga procedură care a avut loc atunci la domnul Șova. Vă propun un raport și un proiect de hotărâre prin care solicitarea parchetului va fi pozitiv sau negativ în funcție de votul în plen potrivit Regulamentului în vigoare. Recunosc că mă așteptam ca CCR după două decizii consecutive de neconstituționale să ne spună mai mult. Nu a spus și asta arată că totul s/a încheiat.
Cristian Bodea, senator PNL: Dragi colegi cu studii juridice. CCR ne spune că Senatul a dat un alt înțeles votului altul decât cel constițional. Noi practic am votat pe o procedură corectă, dar interpretarea rezultatului votului a fost incorectă. Deci CCR spune clar că Senatul a atribuit rezultatului votului un alt efect juridic. Practic noi trebuie să atribuim rezultatului votului efectul juridic corect. De aceea e simplu pentru domnul președinte al Senatului să atribuie rezultatului votului decizia ca și în Cazul Vâlcov dat în aceeași zi și anume vot de încuviințare.
****
I. Sa vedem ce spune CCR in Decizia 341/2015:
„Prin urmare, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 32 din 25 martie 2015, Senatul îşi fundamentează rezultatul votului pe dispoziţii legale şi regulamentare contrare Constituţiei, care conferă acestuia alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea fundamentală. Potrivit preambulului hotărârii, cererea referitoare la încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi „pentru”, 67 de voturi „contra” şi 5 voturi au fost anulate. Reţinând în articolul unic neîndeplinirea condiţiilor cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 şi de art. 173 din Regulamentul propriu, care consacră cvorumul decizional al majorităţii absolute în cazul încuviinţării reţinerii şi arestării preventive, Senatul atribuie rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituţia. În concluzie, Curtea constată că hotărârea Senatului este neconstituţională prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 76 alin. (2) din Constituţie”. (sursa)
Traducere: Senatul a interpretat gresit votul ca un vot de respingere al solicitarii procurorilor, cand in fapt acest vot era unul de aprobare (79 pentru, 67 contra arestarii preventive). Hotararea Senatului este neconstitutionala. Conform Constitutiei (art. 147 al 1), Hotararea Senatului trebuie „pusa in acord” cu Decizia CCR 341/2015. Ce inseamna „punere de acord”? PSD spune: reluarea votului. PNL spune: reinterpretarea votului. Cine are dreptate?
II. Ca votul pentru ridicarea imunitatii sa se reia, trebuie sa existe temeiul legal de declansare al procedurii , temei care este stabilit de art. 172 si 173 din Regulamentul Senatului si de art. 24 din legea 96/2006:
Regulamentul Senatului:
Art. 172:
(6) Cererea de autorizare a trimiterii în judecată, penală ori contravenţională, precum şi cererea de reţinere, de arestare sau de percheziţie se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei.
(7) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost făcută în scopul de a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia.
(8) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui.
Legea 96/2006, art. 24, alin 1:
Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei.
Procedura de ridicare a imunitatii se declanseaza de cererea Ministrului Justitiei, care insa nici el nu este primul pe lantul procedural. Adevaratul declansator este procurorul de caz, pe urmatorul traseu, asa cum se mentioneaza in comunicatul DNA din 13 martie 2015:
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J. referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN-COMAN, cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu”.
Prin urmare, nici o cerere de ridicare a imunitatii nu poate fi luata in discutie si votata in Parlament fara acest temei legal si procedural: o cerere a procurorilor.
In cazul de fata, Senatul vrea sa reia votul fara a exista cererea procurorului si solicitarea Ministrului Justitiei, lucru care incalca flagrant atat Regulamentul Senatului (invocat scrupulos de Tariceanu cand procurorii au formulat prima cerere), cat si legea 96/2004.
Practic, PSD propune azi sa se dea un vot pe imunitatea lui Sova (bazandu-se pe majoritatea din Senat) fara a exista temeiul de declansare, ci doar invocand ca „asa cere CCR”.
Or, CCR nu cere asa (nici direct nici indirect!), ci spune doar ca votul initial a primit alta intrepretare juridica (respingerea cererii procurorilor) decat cea corecta sub aspect constitutional (ridicarea imunitatii).
III. Daca interpretarea fortata a PSD ar fi corecta, s-ar deschide poarta la urmatoarele situatii absurde:
– votarea ridicarii imunitatii oricarui parlamentar fara sa existe vreo solicitare a procurororilor (se incalca art. 72 alin 2 din Constitutie, art. 173 din Regulamentul senatului si art. 24 din legea 96/2006). Sub diferite pretexte usor de gasit, se poate proceda la un vot intempestiv de ridicare a imunitatii, desi nici un procuror nu a cerut acest lucru (sa ne inchipuim reluarea votului la vechi cereri respinse candva si repuse in discutie pentru a nu creea un „tratament discriminator numai pentru Sova”)
– reluarea votului la o lege respinsa sau la o lege tocmai aprobate insa pe care brusc Parlamentul o regreta si o vrea respinsa (se poate invoca oricand o „eroare” ca pretext de reliare a votului). Pentru a interveni asupra unei legi care a trecut de vot si merge la promulgare sau la CCR, trebuie o alta lege , care parcurge si ea traseul legislativ (initierea unui proiect, aprobare la Consiliul Legislativ, aviz de la Guvern, comisiile de specialitate, etc). In temeiul precedentului dorit de PSD pentru Sova, se poate supune la vot orice lege, pana iese cum doreste X.
IV. In ce temei legal ar scrie Senatul ca a reluat votul in cazul Sova? Nu exista asa ceva. Pana si in Hotararea 32/2015 data dupa interventia CCR (Decizia 261/2015) se specifica in mod clar:
„Văzând cererea ministrului justiţiei, la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, transmisă Senatului cu nr. 2/22.716/13.03.2015, în vederea încuviinţării reţinerii şi arestării domnului Şova Dan-Coman, senator în Parlamentul României….
Se poate relua votul in baza aceleiasi solicitari? Evident ca nu! Senatorii au consultat o data dosarul Sova, au decis ceva iar acum, pentru a decide altceva, trebuie o noua cerere (daca procurorii au descoperit elemente noi). Orice alte intrepretare ar insemna ca procurorii fac o singura cerere, insa Parlamentul voteaza de cate ori are chef si cum are chef. Acest lucru inseamna ducerea in derizoriu a garantiei oferita parlamentarilor de art. 72 din Constitutie (lucru interzis de Decizia 799/2011 a CCR).
V. Daca Senatul ar relua votul, Hotararea care consfinteste rezultatul (oricare ar fi el) ar fi imediat invalidata de CCR pentru incalcarea prevederilor art. 72 din Constitutie si a considerentelor CCR din Decizia 341/2015. Singura solutie este cea de votare a unei Hotarari de interpretare corecta a rezultatului votului dat initial in cazul Sova, asa cum insasi CCR a spus:
„Senatul atribuie rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituţia”.
VI. Senatul are prin urmare o singura optiune: sa emita o Hotarare de interpretare a rezultatului unui vot deja dat (si nu reluare votului, caci nu mai exista temeiul legal si procedural) in conformitate cu Constitutia si pentru punerea Hotararii 32/2015 in acord cu Decizia CCR 261/2015.
VI. Probabil ca nu o va face. CCR va reveni insa cu o Decizie si mai explicita (daca va fi sesizata de PNL!) in urma careia Sova nu va mai avea scapare. Zbaterea de azi nu ii va folosi la nimic.
Incepe sa se intrevada drumul spre arest? Depinde cat de bine va fi facuta sesizarea!
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
EXCELENT!
Logic si bine documentat articol.
Intr-adevar:
1 – VOTAREA (cererii DNA de ridicare a imunitatii) s-a desfasurat corect
Majoritatea celor prezenti a votat „pentru”.
Articolul 76 aliniatul (2) al Constitutiei Romaniei prevede ca:
„(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră’.
Cu respectarea acestui articol, interpretarea ar fi fost ca votul a fost „pentru”, adica cererea DNA de ridicare a imunitatii a fost admisa.
2 – Este neconstitutionala HOTARAREA Senatului, prin care acesta a interpretat rezultatul votarii ca fiind unul de respingere a cererii.
Prin urmare NUMAI hotararea neconstitutionala a Senatului trebuie sa fie inlocuita – cu o hotarare care, in exprimarea rezultatului votului, sa respecte Constitutia.
NB Cred ca stiu si borfasii asta, dar trag de timp.
Eu vad un vid legislativ care incurajeaza incalcarea legilor. De dulai, nu de catei :P
Sint evidente manevrele lui ginerica de a incalca legile si Constitutia.
In plus, scrisoarea catre presedinte pentru demiterea doamnelor Stanciu si Kovesi este de un ridicol ucigator.
Ca senator, presedinte al Senatului, sa nu sti tu ca presedintele tarii nu are pirghii pentru a le demite pe cele doua nici daca ar vrea?
Se pare ca Romania sufera de un vid legislativ major: exista doua hotariri judecatoresti, definitive si irevocabile, care obliga guvernul sa organizeze alegeri in colegiile vacantate din varii motive. Si nimic, guvernul se echiveaza cu fel si fel de tertipuri. Ca atare, o hotarire judecatoreasca, la fel ca o decizie a CCR, poate fi tratata cu dispret.
Schimbi legea ori dai o lege si te acoperi ca fost ofiter acoperit, desfiintezi o institutie guvernamentala si, daca nu merge, zici ca renunti la ce ai furat.
Si nu avem antidot.
IJ si CSM sint doar pentru a constata „onoarea nereperata a Justitiei?”
Dar cind o va face si asupra declaratiilor plagiatorului prim ministru?
„Eu vad un vid legislativ care incurajeaza incalcarea legilor.” – si eu… :(
Candva, credeam ca legislatorii concepeau in asa fel textele legilor, incat sa le poata conturna…la nevoie! Intre timp m-am razgandit, pentru ca mediocritatea ambianta mi se pare ca depaseste, ca amploare, coruptia! Altfel spus, legislatorii actuali sunt, mai ales sau, inainte de toate, incompetenti!
Va contrazic.
In Romania se poate orice, iar interpretarea legilor este la bunul plac al fiecarui parlamentar, dar nu numai.
Iar logica domniei voastre nu e aceeasi cu a CCR, daramite cu a parlamentarilor cind e vorba de unul de-al lor.
Va reamintesc ca fostul presedinte a fost suspendat in ciuda avizului negativ al CCR (aviz consultativ, e drept). De asemenea CCR a lalait-o in 2012 cu referendumul aproape o luna.
Iar PNL= PCR2 si nu va face o alta sesizare cum trebuie la CCR (daca va fi cazul).
Iar senatul o poate lungi cu trimiterea de colo colo pina la vacanta, iar peste vara multe se uita…
Si cine stie ce mai poate interveni peste vara.
Ce e mai greu de inteles din toata povestea asta este cum de Tariceanu isi permite in continuare sa ignore legea. Vorbim de acte administrative, nu politice, deci nu se aplica imunitatea.
Chiar nu se poate face nimic in aceasta privinta? Tergiversarile astea nu ar trebui sa intre sub incidenta codului penal – favorizarea infractorului?
„Tergiversarile astea nu ar trebui sa intre sub incidenta codului penal – favorizarea infractorului?” – aveti perfecta dreptate, evident!
Pentru asta insa, cineva(!) trebuie sa sesizeze oficial, sa poarte plangere, sa se autosesizeze, etc. Or, rapiditatea si reactivitatea eficienta nu sunt chiar ceea ce caracterizeaza, nici politicienii si nici justitia de la noi…probabil ca fiecare are cate-un mort in dulap, si se teme sa nu-si dea cu stangu-n dreptu’ !?
In cazul actiunilor lui Tariceanu&co, cred ca se pune problema gradului de vinovatie, acesta fiind si motivul pentru care ei fac pe prostii, ascunzandu-si intentiile dupa tot felul de chichite si portite de interpretare a textelor respective, cu speranta ca, in cazul declansarii unei actiuni penale impotriva lor, vor scapa ieftin.
Doua chestiuni imi sunt clare: primul este acela ca Tariceanu stie ca are cel putin o musca foarte mare pe caciula si cineva i-a promis ca l-ar putea scapa de ea (ceea ce explica PLR-ul si restul, inclusiv tevatura Sova); al doilea este faptul ca scopul initial al arestarii preventive in cazul lui Sova a fost compromis (distrugere/fabricare probe, influentare persoane) si finalizarea acestui demers in sensul arestarii mai poate avea doar valoare de lovitura de imagine – s-ar putea dovedi suficienta, totusi, daca e utilizata corespunzator, mai ales ca procurorii trag de firul afacerii si au inceput sa sape dupa alte eventuale nereguli pe la Senat.
Pai si ce daca noua hotarare poate fi atacata la CCR? Or s-o atace si in loc sa i se ridice imunitatea, Sova va pleca linistit in vacanta. Nu asta e scopul?
Ceea ce se incearca prin salvarea Sova, ne arata clar ca lacrima ca in PSD nu este decat coruptie si un curaj nesimtit impotriva poporului si impotriva DNA care incearca sa isi faca treaba cu profesionalism. In orice caz, eu nu cred ca o sa scape.
Problema „politichiei” din tara asta este dispretul afisat de numitii „politicieni” fata de restul populatiei. E acea senzatie ca toti suntem prosti si doar ei „fac pe desteptii”. Interpreteaza cum vor, voteaza ce vor, isi maresc beneficiile cand vor, isi pun ce pensii vor, ignora votul popular prin care se cerea reducerea numarului la amaxim 300, deci cam fac ce vor si cum vor. Atitudinea asta de „smecher” pe banii poporului, ca de fapt toti ii tinem in spate pe trantorii astia, cred eu ca ii va duce acolo unde merita. Nu poti sa fii „smecher” la nesfarsit cu cei care te intretin, la un moment dat trebuie sa se sparga buba, acum e in stadiul de cangrena, nu mai poate tine mult… Sova poate fi acul care sparge buba…. chiar cu mana lui Tariceanu….
Asa cum am spus mai sus, logica nu e printrele punctele forte ale parlamentarilor si politicienilor romani.
Azi 2 iunie s-a reluat votul si Sova a scapat cu ajutorul a celor 11 PNL-isti si 2 din gasca lui Geoana absenti.
USL exista si traieste!!!!!!
P.S. Vom vedea daca PNL va sesiza din nou CCR si vom vedea ce mai zic si gasca de la CCR.