Home » Analize »Energie »Reactie rapida » Citesti:

Energie, piața, UE, consumatori si nevoia de investiții

Razvan Eugen Nicolescu noiembrie 16, 2012 Analize, Energie, Reactie rapida
8 comentarii 969 Vizualizari

Comisia Europeana a publicat, ieri, joi, 15 noiembrie, o Comunicare foarte interesanta privind funcționarea pieței europene de energie (“Making the internal market work”).  Radiografia sectorului energetic European si  prioritățile sunt mai clare ca niciodată.

Trei aspecte ale acestei comunicări mi-au atras atenția in mod deosebit. Este un mesaj destul de clar ca realizarea pieței unice europene de energie este un proiect ce se dorește a fi urgentat, statele membre fiind avertizate ca au întârzieri in aplicarea legislației comunitare (mai ales in ceea ce privește deschiderea piețelor). De asemenea este clar si faptul ca, in perioada următoare, toleranta Comisiei Europene fata de Statele Membre care s-au răzgândit si nu mai doresc sa aplice ceea ce au convenit (al doilea si al treilea pachet de liberalizare) va fi zero. Comisia isi va lua rolul de “jandarm al tratatelor” mult mai in serios si  va urmări implementarea si transpunerea legislației europene cu mai mare atenție si intransigenta.

Mi-a atras, de asemenea, atenția partea substanțiala a Comunicării privind drepturile pe care le au consumatorii intr-o piața liberalizata si faptul ca se intenționează implicarea Comisiei Europene in schimbul de bune practici privind modul in care pot fi protejați consumatorii cu venituri mici. Consumatorii europeni, necunoscându-si drepturile pe care le au intr-o piața deschisa, mai ales dreptul de a schimba furnizorul, au pierdut șansa de a-si reduce factura la energie cu 13 miliarde de euro in ultimul an, se precizează in Comunicarea adoptata ieri.

In ceea ce privește investițiile, la nivelul Comisie Europene se estimează ca pana la sfârșitul anului 2020 sectorul energetic European are nevoie de investiții in modernizare de aproximativ 1000 de miliarde euro. In aceste condiții, mai ales in contextul economic dificil in care se afla Europa, se pune problema de unde ar putea proveni acești bani. Va exista o competiție intre statele membre pentru  atragerea de investiții? Foarte probabil, da.

Cum se poate poziționa Romania in aceasta competiție pentru resurse financiare necesare finanțării sectorului energetic? Necesarul nostru de investiții in energie este de minim 3-4 miliarde euro anual. Cam 4% din totalul la nivel european.

Cum ne-am putea asigura resursa financiara de care avem nevoie? De la stat? Greu de crezut. Statul nu are bani si are alte prioritati si responsabilitati : sănătate, educație, armata, etc.

Companii de stat? Se încearcă eficientizarea managementului. E greu de spus cum se va finaliza acest proces. Companiile de stat au potențial însa realizările investiționale după Revoluție au fost foarte modeste.

Capital privat autohton? Se fac progrese aici însa din păcat prea mici. Nevoia de investiții in energie depaseste cu mult potențialul capitalului privat autohton.

Capitalul privat străin? Aici intram in competiție cu alte tari din UE si din lume. Ce am putea oferi pentru a avea șanse in aceasta competiție? Stabilitate (inclusiv politica), un cadru fiscal propice investițiilor si predictibilitate. In plus, o atmosfera propice atragerii investițiilor străine care in prezent nu prea mai exista, in condițiile in care spațiul public este inundat, din nou, cu mesajele anilor ’90 : “nu ne vindem tara!” si “jos coloniștii!”.

Cred ca este nevoie de o analiza la rece, fara presiunea si impactul campaniei electorale, a sectorului energetic romanesc. Unde suntem? Ce vrem sa devenim? Cu ce resurse devenim ce vrem sa fim? Găsirea răspunsurilor la aceste întrebări nu mai poate aștepta mult.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Foarte utila punctarea acestei luări de poziție. Comisia Europeană, ca de obicei, încearcă să țină direcția dreaptă – mai multă integrare europeană – într-o epocă în care interese naționale (și, probabil, de la est de UE), tind să frâneze procesul de crearea a pieței interne a energiei. La nivelul Uniunii Europene, problema nu este atât lipsa de capacitate de interconectare, de exemplu, cât lipsa de voință a conducătorilor. Furnizorii mari de resurse energetice ai UE promovează o politică de tipul ”divide et impera” în rândul Statelor Membre, care pare să funcționeze de minune !
    În ceea ce privește România, lipsa de viziune și de acțiune în sectorul energetic reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru dezvoltarea economică (cine să investească în mari capacități de producție, de exemplu, în absența certitudinii de a își asigura sursa de energie, pe termen lung ?). Lipsa de viziune și acțiune reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa siguranței naționale.
    Politica națională în domeniul energiei ar trebui să facă obiectul unui consens al tuturor forțelor politice în condițiile în care programele de investiții și strategiile de dezvoltare trebuie realizate pe termene lungi – de până la 50 ani – depășind astfel cu mult durata de viață a celor mai longevive guverne.
    Existența unei Strategii Naționale în domeniul Energiei ar fi un semnal foarte pozitiv și pentru orice investitor în acest domeniu, surmontând, astfel unele dintre dificultățile găsirii surselor de finanțare, menționate în materialul dlui. Răzvan Nicolescu. .

  2. smaranda spune:

    A fost odata un taran sarac si cinstit, roman. In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman, pe care ar fi chemat-o Uniunea Europeana. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia.
    Intr-o buna zi si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul a gustat cu masura din bucate si nerabdator, si-a spus pasul: “Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa, pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la mine in tinut,
    aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa lucrez bine as avea nevoie de o pereche de incaltari. Sunt descult si mi-e frig. Doar atat iti cer”.
    Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit: “Omule, esti descult si eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot oferi este o basca. Una noua si
    de calitate europeana – Armani. Tine de frig, de ploaie.” Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut calea-ntoarsa spunandu-si: “Totusi e doamna buna. Putea sa nu-mi dea nimic”. A trecut arna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit destul de
    bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunandu-i pasul vechi: “Sunt descult. O pereche de incaltari
    mi-ar prinde tare bine”. Doamna l-a privit cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta, de firma. “Daca-i degeaba, merita s-o iau” isi spune la intoarcere taranul cel sarac si cinstit.
    Iarna a trecut cu chiu cu vai si in afara altui deget de la picior, numai unul, degerat si amputat de doctor, omul n-a avut de suferit.
    A urmat primavara, vara si pe cand frunzele s-au ingalbenit, taranul si-a amintit de Doamna cea darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a
    intors tot cu o basca. Totusi nu s-a dat batut.
    An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar. Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata. Prins cu
    treburile, picioarele i-au degerat si doctorul a trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva viata. Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniuni care, iute,
    si-a dat seama de trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de viteze si telecomanda. Omul a multumit si
    intorcandu-se in satul sau cu masinaria cea aratoasa a starnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu gasisera mare lucru, dar plecasera acasa cu saci intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu, ii lasasera, totusi, caruciorul. In prag de iarna, taranul s-a pomenit astfel fara basca.
    Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar cale de noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei Uniuni si i-a spus: “Marita Doamna, m-au calcat hotii si acum, la
    caderea zapezii, sunt cu capul descoperit. Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti”. Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde incepea carutul) si ganditoare i-a spus: “Bade draga, eu te-nteleg. Dar, tot ce-ti pot darui acum este o pereche de
    incaltari. A propos, asa cum te vad, cred ca nu poti munci. Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale? Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna basca”.
    Aceasta legenda, ca orice bucatica de folclor, are autornecunoscut. Dar personajele, din pacate, le vedem in fiecare zi in jurul nostru….

    • cinic spune:

      PS.taranul nostru nu s-a mai dus la baroneasa ci a luat-o spre est. Acolo i-au luat totul si -pt.ca stia sa munceasca pamantul- l-au trimis la munca in Siberia.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      S-o luăm de plano, adică fără subtilități: în România IARNA DUREAZĂ 7-8 LUNI ? Dacă întorc alegoria pe dos mă bîntuie gîndul că astfel de ierni cumplite sînt monedă curentă la cei ce urăsc UE încă de la înființare. N-or fi cumva patronii Dvs. ? Sau sînteți de o ingenuitate cosmică (deși efortul de a scrie un text atît de lung…).

  3. Cetatean spune:

    Politici anti-romanesti

    Sa facem o comparatie cu ce s-a intamplat in cazul Petrom, care acum are politici anti-romanesti:

    1. “Consiliul Concurentei a sanctionat grupul Petrom cu o amenda totala de 503,8 milioane de lei pentru ca s-a inteles cu alte companii petroliere pentru a scoate de pe piata un sortiment de bezina. Chiritoiu a anuntat ca Petrom a luat cea mai mare amenda pentru ca a avut circumstante agravante”.

    2. “Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu”.

    3. Evolutia profitului net al Petrom in perioada 2004 – 2009

    - In anul 2004 Petrom a avut pierderi de 240 milioane de euro.
    - In anul 2004 statul a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.
    - In anul 2005 profitul Petrom a fost de 391 milioane de euro.
    - In anul 2006 profitul Petrom a fost de 648 milioane de euro.
    - In anul 2007 profitul Petrom a fost de 533 milioane de euro.
    - In anul 2008 profitul Petrom a fost de 278 milioane de euro.
    - In anul 2009 profitul Petrom a fost de 326 milioane de euro.

    http://www.zf.ro/infografice/evolutia-profitului-net-al-petrom-in-perioada-2004-2009-5718024

    Ce investitii formidabile a facut Petrom in anul 2004 astfel incat in 2005 a ajuns la un asemenea profit?
    Rezervele mondiale de hidrocarburi sunt pe terminate (pe termen mediu) si in cazul unor crize energetice catastrofale ne vom trezi ca nemtii vor plati mai mult decat romanii pe energia romaneasca (care va fi exportata) iar noi vom ramane cu locuintele neincalzite iarna.

    • Razvan spune:

      Profit cred ca se poate face si daca se opreste risipa/furtul. Va recomand sa cititi motiunea discutata de Parlament inainte de privatizarea Petrom si intitulata “Mafia petrolului”. Veti intelege
      probabil mai usor de ce se faceau unele pierderi dar si avantajele privatizarii Petromului.

      Profit, de asemenea, de ocazie si imi permit sa va dau un sfat. Cumparati actiuni Petrom! Sunt doar de aproape 2 ori mai scumpe decat pretul la care a cumparat OMV. Dupa privatizare Petrom a facut investitii de peste 8 miliarde euro, este o companie restructurata si eficienta, cu mari perspective de dezvoltare regionala. Cumparand actiuni Petrom la un pret bun, puteti, cred, face o afacere buna.

      Razvan

  4. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Nicolescu, problema provenientei banilor pentru dezvoltare este relativ simpla. Istoric, guvernele statelor europene au tiparit bani pe care i-au investiti in infrastructura, sosele , poduri, sisteme de canalizare, de apa , energetice etc.etc. Cred ca nu gresesc spunand ca : sistemele din infrastructura creeate din banii generati de guverne intrec investitiile particulare din industrii. Aceasta situatie insa, nu convine oligarhiilor financiar corporatiste !! De aceea, in tratatul de constituire a UE articolul 128 stabileste interdictia absoluta a BCE de a fi sursa de bani pentru guverne. In aceasta situatie , cand statul este limitat in a produce nou credit industrial , piata creditului ramane exclusiv bancilor comerciale sa finanteze si sa perceapa dobanda la absolut toate investitiile din infrastructura. Mai mult, atunci cand statele sant in imposibilitate de plata a datoriilor, bancherii-creditori pun mana pe sisteme de infrastructura in intregime , cazul Greciei, “privatizarea” acestora cu credit cu dobanda inseamna , de fapt perpetuarea sistemului rentier care se expansioneaza fara control, dartorita faptului ca statele nu mai pot fi sursa primara de credit. Acelasi strategie au aplicat-o si Romaniei, prin tratatul de aderare, Romania nu are voie sa monetizeze datoria nationala si BNR sa fie sursa primara de credit . Deci, statul roman se imprumuta cu dobanda de la bancile comerciale si IMF, particularii se imprumuta de la bancile comerciale, investitorii se imprumuta de la bancile comerciale , toata societatea este expusa creditului bancilor comerciale care astfel, instaureaza dictatura financiara a dobanzilor, toata societatea romaneasca devenind vaca de muls a oligarhiei, nu este de mirare ca santem la sapa de lemn !!! Ofensiva capitalismului financiar trebuie oprita cu orice pret, altfel ne vom intoarce in serbia din feudalism !!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Eugen Nicolescu


Razvan Eugen Nicolescu

Din martie 2010, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Europene pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare in Domeniul Energetic, autoritatea care coordon... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)