Home » Asigurari Sociale »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Majorarea pensiilor şi a depunerilor pentru pensia suplimentară (august-septembrie 1984)

Petre Opris octombrie 10, 2016 Asigurari Sociale, Sinteze, Societate/Life
12 comentarii 2,282 Vizualizari

În jurnalul pe care l-a ţinut în detenţie, în perioada 18 noiembrie 1990 – 11 decembrie 1991, Ştefan Andrei a amintit de câteva ori despre personalitatea foarte controversată a lui Nicolae Ceauşescu şi despre soţia acestuia. Încercând să creioneze câteva elemente definitorii ale liderului suprem al P.C.R., fostul ministru al Afacerilor Externe a precizat faptul că „Nicolae Ceauşescu şi, nu mai puţin, Elena Ceauşescu erau preocupaţi să nu câştige unii mai mult decât alţii. Doar demagogic, cu puţini ani în urmă, Ceauşescu declarase în încheierea unei adunări care a avut loc la Sala Palatului că nu trebuie să ne preocupe faptul că unii, datorită muncii, se vor îmbogăţi; ei deja anunţaseră că în curând raportul dintre retribuţia minimă şi retribuţia maximă va fi de 1:4. [...] Numai nişte minţi bolnave nu puteau înţelege rolul dăunător al unei asemenea concepţii. În realitate, criza economică, cheltuielile cu rezultate economice reduse şi cu o lungă perioadă de recuperare a investiţiilor au creat o lipsă mare de produse pe piaţă şi de aici orientarea lui N. Ceauşescu de a tot tăia din retribuţii, prin diferite şmecherii, în aşa fel încât oamenii să nu vină să ceară produse de pe piaţă”[1].

Pornind de la aceste informaţii, ne-am străduit să găsim cel puţin un exemplu care să confirme ori să infirme opiniile exprimate de Ştefan Andrei. Rezultatul cercetării noastre îl publicăm în continuare, utilizând parantezele drepte pentru a completa textul documentului respectiv, cu scopul de a se înţelege mai uşor sensul frazelor. Totodată, se cuvine să menţionăm câteva date despre contextul în care a avut loc majorarea, de la 1 august 1984, a cuantumului pensiilor plătite din fondul asigurărilor sociale de stat şi scopul urmărit de Nicolae Ceauşescu prin majorarea de la 2% la 3% a depunerilor pentru pensia suplimentară.

În conformitate cu Decretul nr. 283 din 1 august 1984, publicat în „Buletinul Oficial al R.S. România” nr. 62 din 6 august 1984, pensiile de asigurări sociale de stat din România au fost majorate cu 12% (în medie). În acest fel, autorităţile comuniste de la Bucureşti au încercat să atenueze pierderile financiare pe care le-au provocat pensionarilor prin creşterea generală a preţurilor (de la începutul anilor ’80) şi emiterea Decretului nr. 69/1984 (privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale) şi a Decretului nr. 70/1984 (privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale). Cele două documente au intrat în vigoare la 1 martie 1984 cu scopul de a stopa creşterea de preţuri la toate produsele agroalimentare care se vindeau pe piaţa liberă şi pentru a forţa persoanele particulare să livreze asemenea produse în primul rând la întreprinderile de stat, la preţuri mult subevaluate, în condiţiile perpetuării penuriei de alimente şi bunuri de strictă necesitate în România. Prin cel de-al doilea decret au fost stabilite preţuri maximale de mercurial pentru producătorii agricoli individuali care vindeau „produsele proprii, cu excepţia cărnii tăiate şi a preparatelor din carne, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri de desfacere anume stabilite”.

Pentru calmarea concetăţenilor săi, Nicolae Ceaușescu aprobase ca, în perioada 1 septembrie 1983 – 1 august 1984, să aibă loc o operaţiune de mărire a tuturor salariilor (cu o medie de 30,7%, faţă de anul 1980), iar de la 1 august 1984 a crescut şi cuantumul tuturor pensiilor (cu o medie de 12% faţă de 1980). Teoretic, cuantumul pensiei medii reale se majora cu aproximativ 6%, cu un procent peste limita pe care Maxim Berghianu, ministrul Muncii a propus-o şi preşedintele României a aprobat-o.

După o lună de zile de la publicarea decretului referitor la creşterea pensiilor, Nicolae Ceaușescu a analizat situaţia şi a hotărât majorarea de la 2% la 3% a depunerilor pentru pensia suplimentară – probabil pentru a compensa procentul „pierdut” în favoarea pensionarilor. Astfel, salariaţii care erau înscrişi la fondul suplimentar de pensii au fost obligaţi de către Nicolae Ceaușescu să renunţe lunar la sume mici de bani pentru a cotiza în plus la un fond care, teoretic, era diferit de cel al asigurărilor sociale de stat. Este evident că banii respectivi nu aveau o importanţă deosebită în viaţa de zi cu zi a salariaţilor, însă metoda pe care a utilizat-o preşedintele României pentru a nu lăsa acei bani la concetăţenii săi ne duce cu gândul la un ţăran care îşi laudă mult marfa când o vinde şi, dacă nu eşti atent, te înşeală la cântărirea ei. În plus, penuria de produse agroalimentare şi de strictă necesitate de pe piaţa din România avea ca efect acumularea unor cantităţi mari de bani de către cetăţeni, fără posibilitatea de a cumpăra cu sumele respective produsele pe care le doreau, la preţurile stabilite în mod birocratic de autorităţile politice de la Bucureşti.

Operaţiunea financiară de amploare din perioada 1 septembrie 1983 – 1 august 1984 confirmă afirmaţia pe care Ştefan Andrei a consemnat-o în jurnalul său, referitoare la „orientarea lui N. Ceauşescu de a tot tăia din retribuţii, prin diferite şmecherii, în aşa fel încât oamenii să nu vină să ceară produse de pe piaţă”[2].

În final, mai există două observaţii, pornind de la un alt document. La reuniunea din 21 decembrie 1948 a Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Lothar Rădăceanu (ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale) a solicitat „să se reglementeze situaţia funcţionarilor din asigurările sociale şi să li se aplice acelaşi regim ca funcţionarilor din ministere ce vor fi licenţiaţi în urma restructurării.

Cu privire la problema pensiilor, arată că sistemul de până acum era greşit, că 70 mii pensionari ai asigurărilor sociale primeau o pensie de 1 miliard 400 milioane, ceea ce revenea în medie la 1600 lei lunar, în timp ce 170 mii pensionari foşti funcţionari publici primeau 6 miliarde 600 milioane, adică în medie peste 3000 lei lunar şi că prin noul sistem va fi o medie generală de cca. 3000 lei lunar.

Că toate sistemele de pensii astăzi în vigoare urmează să fie desfiinţate şi vor trebui recalculate pensiile la cca. 275 mii pensionari”[3].

Cu alte cuvinte, şi în anul 1948 exista o diferenţă foarte mare între cuantumurile pensiilor oferite de la fondul asigurărilor sociale de stat şi pensiile ocupaţionale (ale funcţionarilor în vârstă, retraşi sau concediaţi), iar acest aspect a provocat invidie mai ales în rândurile celor care nu au muncit serios niciodată, dar au fost puşi de sovietici în diferite funcţii pentru a conduce în România. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care toate pensiile au fost recalculate la sfârşitul anilor ’40 de către autorităţile comuniste de la Bucureşti.

A doua observaţie se referă la diferenţa dintre cuantumul pensiilor minimă şi maximă la 1 august 1984, plătite din fondul de asigurări sociale de stat. Aceasta era foarte mare, în acel moment existând atât pensii sub 400 de lei (care au fost mărite cu 16,8%), cât şi pensii cu un cuantum peste 4000 de lei (care au crescut cu 10,5%). În documentul pe care îl edităm în continuare nu există nici o explicaţie referitoare la diferenţa respectivă – pe care am găsit-o în Decretul nr. 283 din 1 august 1984.

Pentru a se înţelege valoarea pensiilor şi statutul social şi financiar privilegiat pe care l-au avut liderii sistemului de represiune din România în perioada comunistă, se poate analiza o situaţie din anul 1968. Atunci, membrii Secretariatului C.C. al P.C.R. au oferit generalului Alexandru Drăghici un venit lunar de 4000 de lei, dublu faţă de pensiile acordate de Nicolae Ceauşescu unor persoane care fuseseră persecutate politic în anii ’50 – de exemplu, Adina Brătianu (soţia liderului Partidului Naţional Liberal, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu) şi Elisabeta Luca (soţia fostului lider comunist Vasile Luca). Acea propunere nu a fost acceptată de fostul ministru al Securităţii, care deţinuse funcţia respectivă în perioada în care Lucreţiu Pătrăşcanu era anchetat la Bucureşti pentru o vină inexistentă şi istoricul Gheorghe I. Brătianu se stingea nevinovat din viaţă în penitenciarul de la Sighetu-Marmaţiei (27 aprilie 1953). Totodată, Alexandru Drăghici a refuzat să se mute într-o nouă casă în toamna anului 1968, deşi aceasta fusese renovată recent de Secţia Gospodărie a C.C. al P.C.R. – care cheltuise deja 318.000 lei, o sumă echivalentă cu valoarea a cinci-şase apartamente din vremea respectivă. Drept urmare, la 30 octombrie 1968, Gheorghe Stoica l-a aprostrofat pe fostul ministru al Securităţii Statului pentru pretenţiile financiare şi materiale exagerate pe care le avea, însă Nicolae Ceauşescu a aprobat în cele din urmă ca Alexandru Drăghici să primească o pensie în cuantum de 7000 de lei, concomitent cu degradarea acestuia de la general la soldat şi stabilirea domiciliului într-o casă din Bucureşti administrată de Secţia Gospodărie a Comitetului Central al P.C.R.

În prezent, putem doar să presupunem că pensia fostului ministru al Securităţii Statului şi al Afacerilor Interne a crescut cu 10,5%, începând de la 1 august 1984.

Protocolul şi stenograma şedinţei din 10 septembrie 1984 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în cursul căreia s-a discutat, printre altele, despre majorarea de la 2% la 3% a depunerilor pentru pensia suplimentară.

Protocol nr. 19 al şedinţei Comitetului Politic Executiv [al C.C. al P.C.R.], din ziua de 10 septembrie 1984

Au participat tovarăşii: Ceauşescu Nicolae, Banc Iosif, Bobu Emil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Coman Ion, Constantin Nicolae, Dăscălescu Constantin, Dincă Ion, Găinuşe Alexandrina, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Păţan Ion, Popescu Dumitru, Rădulescu Gheorghe, Verdeţ Ilie, Andrei Ştefan, Bîrlea Ştefan, Enache Marin, Enache Petru, Gere Mihai, Gâdea Suzana, Mureşan Ana, Nae Elena, Radu Ion, Stoian Ion, Totu Ioan, Ursu Ioan, Winter Richard.

Au fost invitaţi tovarăşii: Curticeanu Silviu, Radu Constantin, Stoica Gheorghe, Berghianu Maxim, Gigea Petre, Alecu Dumitru, Mitea Constantin.

Şedinţa a început la ora 11.30 şi s-a terminat la ora 11.45.

A prezidat tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

În urma discuţiilor, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat următoarele:

1. Raportul privind aplicarea măsurilor referitoare la majorarea retribuţiilor.

- În legătură cu informarea prezentată de ministrul muncii privind aplicarea măsurilor de majorare a pensiilor, s-a indicat să se prezinte propuneri cu privire la majorarea depunerilor pentru pensia suplimentară de la 2 la sută la 3 la sută, şi cu privire la introducerea modificărilor corespunzătoare în reglementările privind modul de acordare a pensiei suplimentare.

2. Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind participarea delegaţiei române la următoarele două sesiuni ale Conferinţei de la Stockholm.

3. Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind iniţiativele ţării noastre la cea de-a 39-a sesiune a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (18 septembrie – 18 decembrie 1984).

4. Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind prelungirea valabilităţii Tratatului de la Varşovia.

ss. Nicolae Ceauşescu

Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 10 septembrie 1984

Au participat tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Elena Ceauşescu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Alexandrina Găinuşe, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Ştefan Bîrlea, Marin Enache, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ioan Ursu, Richard Winter.

Au fost invitaţi tovarăşii: Silviu Curticeanu, Constantin Radu, Gheorghe Stoica, Maxim Berghianu, Petre Gigea, Constantin Mitea, Dumitru Alecu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi văzut ordinea de zi. Mai aveţi ceva de propus? (Nu).

PUNCTUL 1

Raport privind aplicarea măsurilor referitoare la majorarea retribuţiilor

Aţi văzut Raportul, dacă aveţi ceva de spus?

Tov. Elena Ceauşescu: De acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Care este situaţia pensiilor? De fapt, am spus să lăsăm la o parte, să facă un material.

Tov. Maxim Berghianu: Conform programului aprobat, care s-a aplicat, pensia medie este de 1278 lei, iar pensia medie cu vechime integrală este de 1750 lei. Deci, asta înseamnă că asigurăm creşterea corespunzătoare a pensiilor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci pensia medie [este de] 1750 [lei]?

Tov. Maxim Berghianu: Cu vechime integrală.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În viitor, să nu mai dăm fără vechime integrală!

Tov. Elena Ceauşescu: Restul sunt pensii de boală, de invaliditate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pensia de boală este altceva!

Tov. Maxim Berghianu: Acum este pensia medie cu vechime integrală, 1750 lei.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine.

Tov. Maxim Berghianu: Din calculele făcute, datorită faptului că indicii de preţuri rămân la 123, ca atare se menţin preţurile în urma măsurilor luate, pensiile vor creşte cu circa 6 la sută, vorbesc de pensia reală, în loc de 5 la sută cât a fost stabilit.

Pe baza indicaţiilor date de tovarăşul secretar general, se lucrează la un material – care îl ştiţi – în legătură cu pensia suplimentară; au fost foarte mulţumiţi unii pensionari datorită faptului că au primit un spor mai mare din cauza suplimentării pensiei. Aşa cum am spus, se lucrează acum la această problemă, în sensul ca pensia suplimentară de 2 la sută – majoritatea sunt cu 2 la sută, numai vreo 3500 dau 4 la sută, deci un număr neînsemnat – să fie de 3 la sută. Se apreciază că, dacă pensia suplimentară ar fi de 3 la sută, am obţine nişte încasări mai bune şi am putea treptat, conform indicaţiilor tovarăşului secretar general, să nu le mai majorăm din fondul de stat, mă refer la pensia medie, ci pe seama fondurilor de pensii suplimentare.

Fondurile încasate în perioada aceasta au fost de circa 45 miliarde, s-au plătit 15 miliarde, rămânând circa un sold de 31 miliarde. Dacă majorăm la 3 la sută pensia suplimentară, contribuţia crescând, vor fi nişte suplimentări mai mari la cei care se pensionează, deci ar rezulta un fond de circa 2,6 miliarde lei la nivelul unui an, din care s-ar plăti circa 72 milioane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, trebuie văzut în final.

Tov. Maxim Berghianu: În 1990 s-ar încasa, la pensia suplimentară, 17 miliarde de lei.

Tov. Petre Gigea: 59 miliarde.

Tov. Maxim Berghianu: Ceea ce înseamnă un sold în plus de 17 miliarde, dând o majorare corespunzătoare pensiei medii reale, cu vechime integrală, de 2,8 miliarde. Rămâne să facem materialul ordonat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: O să-l discutăm separat.

Tov. Elena Ceauşescu: Când o să avem materialul.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aici, la retribuţii cred că este foarte bine.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vom ajunge la creşterea retribuţiei reale cu 8 la sută în viitor, pe căile care se spun aici, în material; aşa cum am stabilit, de altfel, la Conferinţa Naţională a partidului. De acord.

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

Practic, toată lumea a primit majorarea pensiilor, nu mai sunt categorii care n-au primit?

Tov. Maxim Berghianu: Spre deosebire de alte dăţi, când noi am încurajat pe cei cu vechime incompletă, de data aceasta, conform sarcinilor stabilite de tovarăşul secretar general, s-au majorat pensiile la cei cu vechime integrală.

Tov. Nicolae Ceauşescu: La retribuţii, toată lumea a primit?

Tov. Maxim Berghianu: Da.

Tov. Silviu Curticeanu: De la 1 august au fost majorate retribuţiile la toate categoriile. Şi pensiile la fel.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De data aceasta, nu s-au majorat la aşa-zişi cu retribuţii mici sau dacă nu au vechimea integrală; pensia de bază s-a majorat ţinând seama şi de vechimea integrală. Pensia de boală sau celelalte pensii, este altceva.

Tov. Maxim Berghianu: Este mai echitabil aşa.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci să aprobăm, să-l considerăm aprobat; să scriem şi în legătură cu pensiile, punând aici accentul, la pensii, pe activitatea completă sau integrală.

Tov. Elena Ceauşescu: În comunicat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Da. Nu mai sunt probleme? (Nu).

Bun. Mai departe.

PUNCTUL 2

Propunerile în legătură cu prelungirea valabilităţii Tratatului de la Varşovia.

Aţi văzut propunerile? (Da.)

Să lăsăm deocamdată pe 5 ani, şi pe urmă o să mai vedem.

Tov. Constantin Dăscălescu: Este bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord.

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

PUNCTUL 3

Propunerile privind participarea delegaţiei române la următoarele două sesiuni ale Conferinţei de la Stockholm.

Aţi văzut propunerile. Aveţi ceva observaţii?

Tov. Gheorghe Rădulescu: Sunt bune.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord.

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

PUNCTUL 4

Propunerile privind iniţiativele ţării noastre la cea de-a 39-a sesiune a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Aveţi ceva de spus? (Nu).

De acord. (Toţi tovarăşii sunt de acord).

Şi cu asta, ridicăm şedinţa.

  • Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R – Cancelarie, dosar nr. 48/1984, f. 2; 6-9.

Note_____________________


[1] Ştefan Andrei, Jurnal din închisoare, vol. 1, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2016, p. 350. La 1 august 1984, raportul dintre retribuţia minimă şi cea maximă a fost de 1:5,5.

[2] Ibidem.

[3] Stenogramele şedinţelor Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român – 1948, vol. I, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, 2002, p. 422-423.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    Şedinţa a început la ora 11.30 şi s-a terminat la ora 11.45.
    ****************
    Iata un exemplu de eficienta, desi au participat ca. 40 de specialisti sedinta a durat doar 15 minute. Respect.
    In capitalism am participat la multe sedinte, durau, uneori, zile intregi, fiecare se simtea nevoit sa spuna ceva, se analiza, se dezbatea, se ajungea chiar la cearta, pe cind atunci totul mergea ca pe roate. Iata tovarasi, superioritatea comunismului.

    P.S M-au impresionat teribil interventiile inteligente ale tovarasei academician de valoare mondiala.

    • Liviu Petre spune:

      Stenograma nu lasa sa aflam asta, dar putem ghici ca tovaraşul decretase interdictia utilizarii powerpointurilor (e drept, desenate cu Rotringul). Poate doar tovarăşa mai mazgalea ceva pe flipchart, sa inteleaga si Dascalescu.
      Asta este cheia eficientei sedintelor CPEX.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Vorba unui corespondent voluntar: Laser, frate!

  2. victor L spune:

    O mica precizare:
    -”prin creşterea generală a preţurilor ”
    Off, bine ca nu va aude un securist sau activist zelos ;)
    Se numeau “reasezari de preturi”.
    :P

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Aveţi dreptate. Nu ştiu cine avea curajul atunci să spună direct “creşterea generală a preţurilor”. Mai bine mai târziu decât niciodată.
      Dacă ar fi să utilizez documentul oficial, aş spune “Decretul nr. 45 cu privire la majorarea şi îmbunătăţirea corelării, pe principii economice, a preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare”.

      • victor L spune:

        Nu mai sint sigur de memorie, :P ,dar parca se folosea si formularea “o reasezare mai judicioasa a preturilor”.

  3. A. spune:

    După Ştefan Andrei s-ar părea că sunt o “minte bolnavă”, deoarece nu pricep rolul dăunător al plafonării raportului dintre retribuţia minimă şi retribuţia maximă la 1:4. Având în vedere că Ştefan Andrei vorbeşte de o “asemenea concepţie”, bănuiesc că nu raportul numeric îl deranja, ci ideea de plafonare în sine. Ciudat, având în vedere că este adoptat de cele mai multe state cu mare coeziune socială (Japonia şi statele nordice).

    Poate că Ştefan Andrei încerca, în 1991, să arate că şi el o fi fost, în sinea lui, în dezacord cu Ceauşescu şi comunismul, cam tot aşa cum în aceeaşi perioadă toţi îşi găseau prin familie fruntaşi liberali ori ţărănişti, preoţi, chiaburi etc. Tare asta – am fost ditamai ştabul comunist, dar în sinea mea eram dizident!

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      Raportul dintre salariul minim şi cel maxim era de 1 la 5,6 la sfârşitul anilor 70. Comprimarea exagerată a acestuia ducea la egalizarea veniturilor şi descurajarea perfecţionării în muncă. În plus, creştea presiunea la achiziţionarea unor produse de nivel mediu (în cazul României de atunci, produse importate), fapt ce conducea la dezechilibrarea balanţei comerciale (dacă nu aveai exporturi suficiente pentru a acoperi cererea de produse importate).
      Din câte îmi aduc aminte, retribuţia lui Ceauşescu era în jur de 16.000 de lei în a doua parte a anilor ’80, în timp ce salariul mediu era în jur de 2300 de lei. Dacă am timp, voi reveni asupra acestui subiect.

  4. Josef Svejk spune:

    Apropos de remarcile “critice” ale lui Stefan Andrei la adesa lui Pingelica, ma intreb cate din astea o fi avut tupeul sa i le spuna Stejarului din Scornicesti in fata. Ca altfel (vorba lui Vasili Stalin) odata ce motanul e mort, tot soarecul e plin de curaj si-i clocoteste sangele in vine :P . Tare ma tem ca pe vremea titatnului scornicestean acesta nu avea bucile suificient de mari pentru cat putea linge “diplomatul” Andrei alaturi de intreaga conducere de partid si stat a RSR..

    Nu am apucat sa citesc memoriile din temnita ale lui Stefan Andrei, dar am citit cartea-interviu cu Stefan Andrei a Laviniei Betea (“I se spunea Macchiavelli” sau asa ceva) . Din carte reiese imaginea unei creaturi pe cat de marunte si meschine pe atat de fudule si megalomane. E socant cum individul asta agramat, confuz si prolix (cu toate incercarile autoareai de a mai “curata” textul) povesteste fara sa clipeasca din ochi despre cum influneta el marea politica mondiala :P in epoca in care nici macar inegalabilul Pingelica nu mai insemna mare lucru in afara Romaniei. Ca sa nu mai vorbim despre ideile sale stupefiante vis a vis de modul in care trebuia dreasa economia romaneasca. Acolo Andrei (vorba lui nenea Iancu despre chelnerii din birturile cu clienti ‘telectuali) putea “face mart pe un profesor de universitate, mai ales daca l-or lua repede.” :P

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      Aveţi dreptate, domnule Josef Svejk. Cred că ar trebui făcută şi o analiză critică a informaţiilor oferite de Ştefan Andrei. M-am gândit la acest aspect şi, poate, într-o zi, mă voi ocupa de acest aspect. Un lucru este clar: una spunea în şedinţe şi alte lucruri apar prin memoriile sale (inclusiv în “I se spunea Machiavelli”).

  5. adfontib spune:

    Interesant punctul 2!
    Revolutia din ’89, in acest context: Warsaw Treaty, pe care Romania l-a parasit cand s-a si desfiintat tratatul, prin ’92-’93, la spartul…Tratatului de la Varshovia!
    Uau!

  6. Solovan Caius spune:

    cite din numele care au participat la sedinta se prelungesc si in ziua de azi in diferite pozitii cheie!!!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petre Opris


Petre Opris

A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete „Ioan Vodă” (Sibiu, 1990) şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997). Doctor în istor... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)