Home » Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Succesul istoric al României şi al tranziţiei post-comuniste în general

Sorin Ionita decembrie 1, 2017 Sinteze, Societate/Life
76 comentarii 7,703 Vizualizari

Să vorbim un pic de bine, măcar azi, că prea criticăm mereu şi tot, cum se plâng unii. Deci da, nu doar că România e un proiect post-imperial de succes în Europa de est în ultimul secol şi jumătate, dar participă şi la celălalt succes, al tranziţiei post-comuniste, asistate de UE şi SUA, după cum o arată graficul de mai jos. Rar în istorie avem asemenea exemple de progres rapid şi consistent într-o întreagă regiune, adică de ajungere din urmă a nucleului dur al lumii libere şi prospere: în cazul nostru, Europa de vest.

Faţă de alte continente unde stagnarea e seculară (e uşor să uiţi că în sec XIX Argentina era privită ca o speranţă pentru viitor, la egalitate cu SUA), traiectoria ţărilor europene foste comuniste pare miraculoasă. Editorialele pesimiste de la începutul lui 1990, care se plângeau că e imposibil să faci tranziţia în Polonia sub povara restructurării industriei grele, tensiunilor sociale şi presiunii geostrategice, sunt azi uitate. De România sau Bulgaria nici nu se amintea, nu figurau pe vreun radar şi erau destinate eşecului din start, cu un război civil iugoslav alături ce stătea să înceapă.

Ei bine, iată că Polonia şi România au mers oarecum cap la cap ăştia 27 de ani, fiecare cu suişurile şi coborâşurile ei, dar au închis o bună parte din ecartul de dezvoltare care le separa de media UE. La fel şi celelalte state nou-membre. Chiar ne-am apropiat mult de Ungaria, faţă de care decalajul era mare cu două decenii în urmă, pentru că ei au avut o criză mai lungă iar populismul prostesc al lui Orban frânează de fapt dezvoltarea. România e astăzi de 3-4 ori mai prosperă decât Ucraina sau Republica Moldova, deşi în 1989 pornisem cam din aceeaşi poziţie de PIB/cap, lucru complet dat uitării. De unde se vede că influenţa UE contează enorm, şi nu doar sub formă de fonduri structurale: dacă ar fi doar fondurile UE n-am fi ajuns aici, pentru că le folosim catastrofal de prost.

A fost vorba după 1990 în primul rând de dezlănţuirea energiilor care până atunci se iroseau în zadar în sisteme distorsionate şi planificate, care consumau resurse primare mai scumpe decât produsele finale, deci erau adevărate fabrici de vandalizare a valorii. E vorba de acele schelete industriale de care mai vedem azi ici şi colo în ruină, deplânse de kulturnicii nostalgici. A fost de asemenea vorba de re-evaluarea activelor naţionale care timp de şaizeci de ani au zăcut depreciate, sub povara unor legi şi norme care distrugeau valoare economică în loc să o creeze, cu o viteză fără precedent în istoria modernă.

Asta arată încă o dată că instituţiile şi politicile sunt mult mai importante decât bogăţiile naturale sau alţi factori în drumul către prosperitate al unei societăţi: gândiţi-vă doar cum terenurile şi clădirile şi-au sporit valoarea cu un ordin de mărime în doar două decenii şi ceva în toată Europa de Est, doar ca rezultat al clarificării situaţiei proprietăţii şi garanţiilor oferite de statul de drept, ancorat în procesul de integrare, urmate de punerea lor într-un circuit economic sănătos. S-a produs îmbogăţirea, prin efect de maree, a tuturor proprietarilor din regiune, mari şi mici.

Sau, când vă mai întrebaţi ce a făcut UE pentru noi est-europenii (ca în cunoscuta secvenţă cu Monty Python de mai jos), gândiţi-vă cum, pentru prima oară de când există aceste ţări relativ sărace, sute de mii de locuitori ai satelor din România şi Bulgaria (şi nu doar elitele înstărite sau studenţii pe burse de stat, ca înainte de comunism) călătoresc liber şi muncesc în Vest, fără să mai depindă de comisii de selecţie şi birouri de paşapoarte.

Fiind mereu în mijlocul evenimentelor, nu suntem în stare să facem paşi îndărăt ca să vedem pădurea de copaci. Kommentariatul român e una din sursele importante ale acestei orbiri – şi am în vedere pe cei sincer-nostalgici, nu pe cei care instrumentează propaganda anti-Vest din interes. Ca şi Eminescu-gazetarul, pe care conservatori şi progresişti contemporani îl iau deopotrivă ca model, directorii de opinie îşi urmăresc propriile marote şi nu au instrumente să perceapă în profunzime ţara de sub ochii lor; oricum, nu mai mult decât politicienii pe care îi critică. Nu se bazează pe argumente factuale, ci pe charisma exprimării; nu analizează, ci dau sentinţe; nu cercetează faptele ca să-şi formeze o părere, ci în cel mai bun caz selectează exemple cu care să-şi ilustreze părerile pre-definite, iar alteori nici atât. Chiar dacă predicţiile lor se infirmă sistematic, supravieţuiesc şi prosperă mediatic în epoca neo-obscurantistă, post-adevăr.

Nu e vorba aici de a înjura sau a lăuda guverne în raport de loialităţi de moment. E vorba de a mai vedea şi altceva decât frecuşul zilnic din politică, de a fi capabil să sesizezi tendinţe, efecte şi cauzele lor reale, pentru a vedea ce merge într-adevăr şi ce nu în societate. Pesimismul milenarist şi critica nespecifică şi monotonă, ca bâzoiul de cimpoi, inclusiv în legătură cu aderarea la Uniunea Europeană – că e rău; că ne cumpără străinii, sau, dimpotrivă, că nu ne cumpără destul de repede (adică la alţii vin investitori şi la noi nu); că nu putem concura şi ne ducem de râpă, sau, dimpotrivă, că suntem prea competitivi şi ni se dă în cap din invidie – sunt datorate şi acestei lipse a capacităţii de analiză. Sub metafore şi largi trăsături de pensulă nu e nimic, în afară de obişnuinţa de a umple spaţiu de emisie ca să ţi se audă vocea.

Şi mai nou, pentru unii dintre ei, pentru a se plia pe noua retorică păşunist-relativistă ce vine din Est, care ştie să se joace abil cu frustrările unor cetăţeni ale căror aspiraţii (reale, legitime şi alimentate tocmai de contactele dese cu Vestul) cresc mai repede decât nivelul real de dezvoltare al societăţii (real şi acela).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "76 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    merg rar in Ro, odata pe an dar observ de fiecare data un progres, deci e de bine.

    Doar o observatie pt. cine nu e atent, graficul cu PIB e cumva neobisnuit, are doua ordonate diferite, una albastra pt. bogatasi si una rosie pt. sarantoci. Nu mi se pare potrivita culoarea rosie.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      well, nu e nimic simbolic, e dintr-un powerpoint si-s facute doar ca sa contrasteze mai bine. Fiind foste comuniste, le-am dat cu rosu :)
      Un grafic cu doua axe ordonate nu-i neobisnuit, exista in Excel si se foloseste exact in situatii din astea

    • Despera spune:

      Dle,se vede ca veniti rar in tara. Cititi-l pe dl. Maci. Acela e adevarul. Spus cu multa simtire si inteligenta. Ce ‘frecusul zilnic din politica’? dle Ionita. ceea ce vedem este exact ceea ce descrie dl Maci in ‘Dezamagirea democratica”.

  2. mariusmioc spune:

    Aflăm de la domnul Ioniță că în Ungaria „populismul prostesc al lui Orban frânează de fapt dezvoltarea”, dar graficul care însoțește articolul arată că Ungaria a avut stagnare între 2005-2010, iar din 2010, cînd Orban a preluat puterea puterea, se dezvoltă.
    Ori graficul e greșit, ori concluziole domnului Ioniță.
    Mă rog, sîntem în epoca fake news și a postadevărului, deci chestiile astea nu prea au importanță.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Nu e nimic gresit in grafic. Am spus ca Ungaria a avut o criza economica mai lunga decat Romania. Sub Orban cresterea economica a fost in medie mai mica decat in Romania, deci exista o ajungere din urma si inainte de 2010, si dupa. E factual adevarat. If anything, graficul exagereaza un pic cresterea in HU in ultimii ani.
      In rest, ce sa zic, compatimesc fanii d-lui Viktor Orban & gang, cum stiu ca esti si tu.

      • mariusmioc spune:

        Multe chestii știți despre mine. Am comentat propoziția „populismul prostesc al lui Orban frânează de fapt dezvoltarea”, pusă lîngă un grafic care arată că Ungaria stagna economic înainte de 2010, cînd a venit Orban la putere, șiexact din 2010 a reînceput creșterea economică.
        Dar graficele astea ale domnului Ioniță sînt oricum dubioase. La România arată o creștere economică permanentă, dar după alte surse în 2009 a fost o scădere de 7,1% și în 2010 scădere de 0,8%.
        http://cursdeguvernare.ro/romania-dupa-25-de-ani-i-evolutia-reala-a-pib-cresterea-economica-si-deceniul-pierdut.html
        Nu apar asemenea scăderi pe grafic, probabil fiindcă erau antipopuliști la putere.
        Dar cum am zis, în epoca fake news și a postadevărului nu trebuie să fim cîrcotași cu chestii din astea nerelevante, precum faptele concrete.

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Pai avand in vedere ca nu exista postare a mea la care sa nu comentezi in max 1h, indiferent in ce retea sociala o pun, desi la tine in profil nu esti la fel de harnic, se cheama ca ne stim de-acuma, nu :)

  3. Dan Plesoianu spune:

    Parca scriati mai convingator atunci cind erati contra. Acest articol pentru nu convinge, si nu prea spune nimic. Si faceti o mare confuzie (fortat-voita, poate cumparata de unul din statele paralele) cind spuneti ca s-a clarificat situatia proprietatii… Scris foarte bine, asa cum ne-ati obisnuit, dar lipseste esenta…

  4. Dan Plesoianu spune:

    Pai esenta ar fi ca ca, daca s-ar muta toate liniile ale orizontale jos, unde le este locul, si s-ar elimina ordonata din dreapta (praf in ochi), atunci am vedea cum acele linii rosii sint cam paralele cu cele albastre, dar la o distanta mare in jos. Si, bineinteles, acele linii rosii intrerupte sint construite, bucatica cu bucatica, cu banii europeni, cei ai diasporei, si cei imprumutati…

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Nu cred ca ai citit textul, te-ai uitat doar pe grafic.
      Si te pierzi in detalii: vrei sa spui ca in procente anuale cresterea celor cu rosu nu-i mai mare decat a celor cu albastru? Ca despre asta e vorba si e aritmetica elementara

  5. Dan Plesoianu spune:

    (cont.)
    Si fiind aproape paralele cu cele albastre, asa cum le e firea si definitia, nu se vor intilni cu cele albastre decit departe, departe, in dreapta, acolo unde nici nu ne imaginam inca cum poate fi reprezentata abscisa, pe cite coli de hirtie… Poate va trebui chiar desfasurat un sul de hirtie higienica (cam ca Stalin si Churchill)…

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Inca o data, impresia mea e ca nu citesti si nu incerci sa intelegi rational, ci doar iti urmezi marote proprii. Deci undeva la final articol e vorba si despre tine :)

      • neamtu tiganu spune:

        De acord ca pt. cei obisnuti cu grafice asta e usor de inteles, de ex. au am inteles din prima, dar ti-am spus ca graficul va duce, pt. cei neobisnuti cu o asemenea expozeuri, la confuzii si discutii.

        Ar fi fost bine ori sa atragi atentia din start ca sunt doua ordonate diferite, ori sa le reprezinti cu ruptura. Sau sa faci o scala logaritmica, ce ne-am mai fi distrat!

        Un ziar nu e o publicatie stiintifica…

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Ridicam stacheta, nu? regiunea Bucurest-Ilfov a depasit media UE la pib/cap, ne mai sofisticam si noi :)

          • neamtu tiganu spune:

            tu scrii doar pt. Buc-Ilfov, numai pt. ing, sau si pt intelectuali?

          • Ventidius spune:

            Nu stiu daca are relevanta, Bucurestiul e o metropola, comparatia ar trebui facuta media pib/locuitor in cazul metropolelor europene, alfel comparam mere cu pere.
            Oricum, nu cred ca Romania are vreo sansa sa ajunga nivelul tarilor din vest in secolele urmatoare, exceptand situatia in care nu gaseste o metode de a muta tara undeva pe malurile Rinului. Asta pentru ca exista un determinism geografic implacabil. A existat dintotdeauna o zona bogata a Europei, o zona periferica saraca si o zona intermediara. Aceste zone geografice au ramas aproape neschimbate din vremea cruciadelor.

            • francesco di la afumati spune:

              occidentul nu prea mai poate sa accelereze din simplul motiv ca de-alde neamtu tiganu il tine pe loc..e posibil sa ii ajungem din urma pe frantuji, pe italieni si pe nemti cu conditia ca pe linga priceputi in ale lebedelor si graficelor sa le insinuam si ceva politicieni antibasisti.

            • Constantin spune:

              „…exista un determinism geografic implacabil”

              Dacă referirea nu este la teoria filosofică (și nu pare a fi), ar putea oare fi adus în discuție un “determinism cultural”, de ordin religios, să zicem?! Ori, poate, un “determinism etnic”, că doar cu vreo două zile în urmă l-am văzut la televizor pe Slobodan Praljak, la fel de implacabil?

  6. Dan Plesoianu spune:

    Bineinteles ca am citit articolul, chiar cu placerea obisnuita (este o onoare pentru mine sa imi raspundeti personal), dar, evident, procentul intre 7000 si 9000 este mai mare decit cel intre 47.000 si 49.000. Evident, cind ajungi la plafon, nu prea mai poti sa cresti, pentru ca intri cu capul in tavan…

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Ok, asta voiam sa stiu: deci catching up este real pe cifre iar asta este subiectul central al articolului. “marea confuzie” nu exista
      Restul sunt detalii de culoare pe care le comentezi cum vrei, n-am o problema.

    • Cristian Felea Cristian Felea spune:

      Cu scuzele de rigoare, pentru ca intervin într-un dialog, cred că nu putem să nu fim de acord cu progresele uriașe ale României post-decembriste, care se datorează evident emulației care a cuprins societatea după anul 2000, odată cu debutul proceselor de negociere ale aderării la NATO și UE. Ceea ce domnul Ioniță încearcă, de altfel, să și explice în articolul domniei sale.
      Din acest punct de vedere nu mi-e clar, și nu m-a clarificat mai deloc schimbul de replici pe care l-ați deschis cu domnul Ioniță, ce anume doriți să subliniați dvs., domnule Pleșoianu. Că nu am progresat deloc, că nu am progresat destul de repede, sau că nu are nicio legătură progresul nostru cu integrarea în structurile euro-atlantice?
      Și ca să nu o lungesc, vă spun părerea mea. Fără NATO și UE, adică fără parteneriatul nostru cu Occidentul, România era un fel de Ucraina. Iar dacă nu suntem mai aproape de țările dezvoltate ale continentului, așa cum sunt Cehia și Ungaria (dar nu datorită lui Zeman și Orban!), este pentru că am avut mereu la conducere politicieni în mare parte mediocri și permeabili la corupție. Iar mai nou, unora dintre acești politicieni le trec prin cap fumuri iliberale.
      Sper că anul centenarului va mai limpezi opțiunile românilor și mai sper că vom avea, cât de curând, și clasa politică pe care acest popor o merită.
      Dar, până atunci, la mulți ani România și la mulți ani români!

      • Dan Plesoianu spune:

        Si, evident, nu poate sustine nimeni ca nu am progresat. Acest progres insa este mai ales rezultatul investitiilor straine (mai ales ale hulitelor multinationale) si al banilor intrati (intr-o forma sau alta) din afara, si mult mai putin cel al realizarilor si efoerturilor intelectuale si fizice ale Romaniei (din pacate). Si acest progres putea fi mult mai solid (curba de pe grafic mai sus, si capatul si mai sus) daca Securitatea nu acapara tara, si daca atitudinea populatiei ar fi fost alta… Hai sa ne gindim cum am fi progresat daca nu ar fi plecat patru milioane de cetateni !
        Eforturile dvs. sint notabile si laudabile, dar ar fi fost mai bine daca erau spontane, nu la (probabila) comanda-sugestie.

        • Cristian Felea Cristian Felea spune:

          Nu ca ar conta, ca doar nu ne cunoaștem, dar comentariul meu nu este unul comandat. Nu ma interesează daca ma si credeți, ori daca nu, insa am ținut sa fac aceasta precizare pentru ceilalți cititori. Cei care ar putea bănui ca trăim dintr-o lume in care cativa, putini, reușesc sa controleze majoritatea, sau ca majoritatea nu mai poate gândi cu propria minte.
          Oricum, sugestia pe care ați încercat sa o atașați de numele meu v-a catalogat pe dumneavoastră, si nu cred ca doar in fata mea.

        • Gabriel Deliu spune:

          Dan Pleșoianu,
          Remarc, fără efort, insistența cu care afișați bănuielile/certitudinile dvs. că una sau alta dintre opiniile scrise pe aici sunt comandate/plătite. Pe lângă faptul (indubitabil, vorba unui comic autohton!) că asta va definește (mult mai bine decât ați crede sau ați vrea), vă pot spune: Rușine!

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Nu vă răspund pentru că mă deranjează când spuneţi că “progresul e datorat mai puţin eforturilor intelectuale şi fizice ale României” ; românii sunt cei care realizează acest progres, valorificând acele investiţii de care vorbiţi, altfel ar fi bani aruncaţi în vânt. Necazul dvs, urmaşii gândirii Tribunului, e că ţara nu a fost acaparată de aripa Securităţii preferată de dvs, ci e cam juma’-juma’ :) Dar realitatea e că profitând de această luptă la baionetă între servicii a apărut o societate civilă reală, lucru pe care nu aveţi cum să îl înţelegeţi şi vă sperie…..

        • kinn spune:

          Trebuie notat ca, in ciuda promovarii masive pe Hotnews, demersul lui Daniel David este destul de contestat de specialisti. A caracteriza global “psihologia unui popor” tine de inceputul secolului XX, de pe vremea teoriilor cu forma craniilor etc. In ziua de azi, psihologia se ocupa de oameni individual, iar de popoare se ocupa sociologia. Iar dl David nu e sociolog.

          Faptul ca a fost promovat intens Hotnews nu il face mai stiintific.

        • Cinicul spune:

          Am cumparat cartea domnului David si am gasit-o cam superficiala. Desi cu pretentii de studiu statistic este greu sa gasesti in carte marimea esantionelor folosite. Cat despre stil, este o carte scrisa fara talent, de cineva pentru care limba romana este a doua limba. inca nu s-a nascut un al doilea Radulescu-Motru.

  7. mike spune:

    Am avut pentru o secunda senzatia de déjà vu. Lasati ca are grija Dragnea sa orienteze liniile alea spre -3000. Totusi, cred ca va pastra culoarea rosie , culoarea pasiunii, a iubirii cu care se identifica ideologic.
    Degeaba sunt orientate in sus acele linii, pentru ca nu prea se “simte” , ca sa spun asa. Cand vom avea autostrazi pe cel putin 3 benzi pe sens si linii ferate cel putin la fel ca in Polonia, atunci voi privi cu alti ochi acel grafic.

  8. r2 spune:

    “Editorialele pesimiste de la începutul lui 1990, care se plângeau că e imposibil să faci tranziţia în Polonia sub povara restructurării industriei grele, tensiunilor sociale şi presiunii geostrategice, aunt azi uitate.”

    Or fi uitate de cei care citeau presa straina la vremea aia (?) La noi eu tin minte altceva. Ca o anectdota, o caricatura dintr-un ziar romanesc de atunci prezenta inceputul unei curse de atletism. Tarile din Europa de Est erau fiecare reprezentate de cate un concurent. Ungaria avea o bila mare si grea legata de picior si o mutra obosita, Polonia se chinuia si ea sa tina in brate o nicovala, chestii din astea. Numai romanul fluiera asteptand startul, vesel si relaxat, pentru ca nu avea nimic de carat. Ce voia sa spuna artistul? Ca noi, fiind singura tara din regiune care pornea cursa fara datorii externe, urma sa-i facem praf pe toti. Cam astea erau asteptarile atunci, pe masura nivelului de intelegere a economiei al unor oameni proaspat iesiti din comunism, cum eram toti. Aceiasi oameni care argumentau cativa ani mai tarziu ca Ioan Stoica de la Caritas are de unde sa dea inapoi de 8 ori suma depusa dupa doar 3 luni, pentru ca in alea 3 luni el ruleaza banii in afaceri cu mobila si armament.

  9. Caliman I. Eugen analist dezvoltare economica spune:

    1.Cele aratate de autor sint absolut reale, iar o simpla excursie in Serbia de azi, ilustreaza perfect diferenta.Poate ca actualul prilej de sarbatoare nu-i momentul potrivit pentru enumerarea de neajunsuri care fac ca situatia sa nu fie mult mai buna pentru Romania si cetatenii sai.Amintesc totusi – pentru a o depasi pina la centenarul Marii Uniri – lipsa unui PROIECT NATIONAL de dezvoltare industriala pentru tarile estice si mai ales a ,,Proiectului NATIONAL de REINDUSTRIALIZARE, care sa asigure Romaniei un (nou) model de dezvoltare industriala accelerata, pentru adoptarea monedei Euro si ajungerea din urma a tarilor dezvoltate.
    2.Urez alaturi de autor – La multi ani Romanie integrata ! – cu speranta ca centenarul Marii Uniri va fi intimpinat si cu acest Proiect de Tara (care exista si este operational), alaturi de entuziasmul sarbatoresc si speranta de mai bine…

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Serbia / Belgradul erau un fel de New York pentru noi in 1989. Nu-s nici 30 de ani de atunci, dar am uitat asta

      • alex spune:

        Cred ca de curand am facut un calcul. In anii 80 Iugoslavia avea PIB de 2-3 ori mai mare decat Romania. Astazi Romania are PIB mai mare decat toate tarile fost-iugoslave la un loc. Daca nu ma insel am cautat datele pt ca cineva mi-a zis ca despartirea tarilor iugoslave le-a permis sa se dezvolte mai bine decat daca ramaneau o singura tara.

    • Klopo_Tare spune:

      Epoca industrializării s-a încheiat. Acum urmează supra-industrializarea(prezisă de Toffler încă din 1985!!!). Ea se manifestă prin robotizare, 3Dprinting, delocalizare (adică orice poate fi produs oriunde, datorită robotizării, inclusiv transportului robotizat, și tipăririi tridimensionale). Serviciile, sectorul terțiar, devin preponderente, întrucât educația, sănătatea, designul, sunt mai puțin afectate de impactul robotizării. Aici întrebuințez robotizare într-un sens mai larg, incluzând boții, programe autonome de Inteligență artificială, sau programele IA gen Watson/IBM ori Alpha/Google, machine/deep learning.
      Firește că țările mai înapoiate pot concura cu cele mai avansate, dar doar în primul stadiul al supraindustrializării, când costurile acesteia sunt încă mari. Dar când munca roboților devine mai ieftină decât cea a muncitorilor din lumea a III-a, competiția economică practic se încheie.
      Muncitorii nu vor dispărea complet, cel puțin nu în primele stadii ale supraindustrializării – Mercedes a reintrodus muncitorii după ce robotizase masiv fabrica, întrucât roboții nu puteau ține pasul cu personalizarea autoturismelor produse. Oamenii au o flexibilitate mult mai mare de acțiune decât roboții.
      În consecință reîntoarcerea la industrializarea masivă este un mit. Nu se poate realiza decât cu costuri mari (pe care nu și le poate asuma nimeni) și cu rentabilitate minimă, tinzând practic spre zero, pe măsură ce Vestul se supraindustrializează. Un exemplu clar de eficiență este industria de IT – cu investiții minime, ea produce spre 4% din PIB. Un exemplu de ineficiență este industria textilelor – lohn, mână de lucru ieftină, singurul avantaj este apropierea de piața vestică, și este un avantaj nu din punct de vedere al costurilor de transport, ci al timpului de realizare a comenzilor – industria de fashion/modă este foarte sensibilă la timp( perioada de demodare este tot mai scurtă, iar cele două săptămâni necesare să ajungă marfa din China/Vietnam până în Europa nu prea mai este o perioadă acceptabilă).
      Specialiștii și medicii constituie practic un export de servicii în Vest, datorită prețului mai avantajos oferit de Vest comparativ cu cel din țară, scăzut datorită puterii de cumpărare foarte scăzute.

  10. n.dumiritu spune:

    Domnule Ionita,

    Observ in graficul dv. o evolutie in continua crestere pt. Ro. Va rog sa explicati datele prezentate in graficul de la pagina : https://tradingeconomics.com/romania/gdp , unde este o cadere abrupta in 2009-2010.

    Dati-ne, va rog, o cheie de intelegere a cresterii de 9% raportate de INS si de guvern cu care ne dau permanent peste ochi. Are cumva legatura cu ce zice un angajat INS in articolul de aici, unde zice ca valoarea care trebuie facuta publica este comunicata in plic 5 cu minute inainte?
    https://pressone.ro/dezvaluirile-unui-angajat-la-stat-chiar-daca-nu-faci-nimic-doar-cresti-in-varsta-devii-expert-cu-5000-de-lei-pe-luna/

    Nota laterala: proiectul informatic “Patrimven”, in custodia ANAF, prin care primariile pun in comun datele patrimoniale ale contribuabililor, este functional.

  11. Cinicul spune:

    Fara a intra si eu in disputa privind artificiul propagandistic al cele doua axe Y, as spune doar ca daca graficul pacatuieste cu ceva, acel ceva este cuvantul convergenta. Cresterea economica a R se va aplatiza in cativa ani si convergenta va ramane doar un vis frumos. Spania a intrat in EU in acum 36 ani si nu se prea se vad semne de convergenta cu Francia sau Alemania.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      ce e propagandistic in grafic? sunt gresite cifrele sau ritmul de crestere?
      e fals ca exista convergenta pe anii reprezentati?

      • Alexandru spune:

        Ma scuzati, am scris si mai jos, insist doar pentru ca sunt efectiv surprins. Pai tocmai convergenta nu reiese din acest grafic. Nu reiese deloc, dimpotriva. Am terminat cu comentariile pe acest subiect, scuze pentru insistenta dar, efectiv, faptul ca interpretati graficul asa m-a socat putin. Cel mult ar putea reiesi ca decalajul nu creste daca se ia in considerare media vestului, in niciun caz ca scade…

    • neamtu tiganu spune:

      orice curba se poate aplatiza cindva, sau scade, sau creste in continuare.. unde se vorbeste in articol de convergenta cu statele dezvoltate?

      Poate ca cineva mai putin instruit, sau rauvoitor, ar putea sa creada ca se sugereaza asa ceva, ca romanii sunt tot timpul adeptii conspiratiei, vad conspiratii pina si-ntr-un grafic.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Evident cresterea se va aplatiza o data cu convergenta, e normal

        • neamtu tiganu spune:

          poate ar trebui adaugat ca graficul e in dolari, si deci raportul dolar-Ron falsifica un pic adevarata evolutie, chiar daca s-ar putea spune ca adevarata dezvoltare se masoara in dolari.

          Dar daca s-ar reprezenta in euro ar arata un pic altfel.

          Prin 2008 erau 2,5 roni la un dolar, acum sunt patru! Desigur o anumita inflatie.

          • r2 spune:

            neamtule, stai linistit ca ajustarea la inflatie se face, altfel am fi fost numarul 1 in Europa de mult :)

  12. Alexandru spune:

    Domnule Ionita, urmeaza sa citesc tot articolul dar, pe moment, m-am oprit la grafic. Arata frumos dar este total inselator. Scala din dreapta (a Romaniei) are un pas de 3000, scala din stanga (a Germaniei) are un pas de 10000. Cresterea Romaniei arata mai impresionant decat a Germaniei pentru ca se raporteaza la un pas mult mai mic. Daca incerc sa deduc cifrele absolute din graficul dumneavoastra, Germania a crescut cu aproximativ 7,000, Romania cu aproximativ 5,000. Deci, cum se reduc diferentele? Eu inteleg ca procentual vorbind Romania a crescut mai mult dar nu asa se face comparatia. Daca, prin absurd desigur, produc doar un bob de orez intr-un an si in anul urmator il dublez inseamna ca procentual am crescut cu 100%. Pe de alta parte, cineva care produce o mie si in anul urmator creste cu o suta, inseamna ca a crescut doar cu 10%. Ce se intampla cu diferenta dintre cei doi, creste sau scade? In consecinta, cel putin inceputul articolului este nejustificat de optimist, zic eu. Vedem restul :)

    • neamtu tiganu spune:

      Duomnu, mi-am cumparat ochelari noi si vad asa:

      1. Polonia are cea mai mare panta de crestere
      2. Ro are o panta de crestere asemanatoare cu a Germaniei, liniile sunt paralele.
      3. Spania sta pe loc, daca Ro isi mentine cresterea va ajunge in 20 de ani la nivelul Spaniei.

      Cred ca Spania sta pe loc, Italia merge chiar in jos, si pt. ca p-acolo sunt multi romani :) asa le trebuie! O masura f. eficace de a creste PIB/loc e scaderea nr. de locuitori, scadere la care se lucreaza intens, vezi articolul cu medicii :) .

  13. Dedalus spune:

    USD/cap reprezinta un raport de sume.

    Acest raport de sume ilustreaza o tendinta, dar spune putin despre structuea societatii respective.

    Eu as remarca faptul ca tot mai multi cetateni romani dobandesc o constiinta a propriei lor capacitate de initiativa, a spiritului lor antreprenorial si actioneaza in consecinta. Pana la urma, valorile din graficul din articol sunt opera lor, cu guvernul sau impotriva guvernului.

    Urmatoarea etapa va fi sa acceptam ca saracia unei parti a populatiei este inevitabila, face parte din joc.

    Si cum nimeni nu intinereste, dezvoltarea societatiii e pana la urma o chestiune de biologie mai curand decat de economie :-) , :- (.

  14. Liviu Petre spune:

    Felicitari, domnule Ionita ! Foarte bine scris. Deci puteti…

  15. Perfect de acord cu articolul – atat in privinta evolutiei din perspectiva istorica, cat si in privinta distantei dintre trendul “hard” si perceptiile publice (si gazetaria acida a lui Eminescu se exprima in fond tot intr-o perioada de dezvoltare si modernizare a tarii).
    Din punct de vedere al convergentei economice cu Occidentul, cred ca o statistica mai relevanta este cea a GDP/capita in PPS ca procentaj din media UE – aici: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00114&plugin=1
    Romania in momentul asta a trecut de 60% din media UE (era la 59% in 2016, pana la cresterea mirobolanta de anul asta cu care se lauda guvernul), dupa ce pornise de la 39% in 2006, inainte de aderare – deci intr-un deceniu a recuperat 20 de puncte procentuale fata de media europeana!
    Pentru comparatie, in aceeasi perioada, Polonia – un alt success story incontestabil dpv economic, nici macar in timpul crizei din 2008-10 nu s-a oprit din crestere! – a recuperat 18 puncte procentuale (de la 51% la 69%), Ungaria doar 6 puncte procentuale (de la 61% la 67%, cu stagnare de vreo 5 ani incoace). Dar se poate mult mai rau: Bulgaria nu pare a fi deocamdata pe o traiectorie de convergenta, fiind inca sub 50% din media europeana (a pornit cam de la nivelul Romaniei la momentul aderarii, dar a mers de atunci de doua ori mai incet); ce sa mai zicem de Croatia, care bate pasul pe loc (fata de media UE) de 10 ani.
    Se putea si mai bine? Fara doar si poate. Dar asta nu anuleaza faptul ca Romania a recuperat semnificativ din handicapul istoric.

  16. Polilogu spune:

    Cârcotim, cârcotim, cârcotim… Inainte de 1989 nu am putut sa merg nicaieri in vest, nici macar in Serbia sau Ungaria unde am ceva rude mai indepartate. Fiind banatean din cotul de Banat care are tangenta si multe asemanari cu aceste tari + Slovacia( inca de pe vremea imperiului austro-maghiar) In 1991 cand am ajuns pe acolo prima data , diferentele fata de ei erau ENORME, mai ales in Serbia . Cand ajungeam la Vama Nadlac (mai ales seara ) îmi era pur si simplu rusine. Urma sa intru in bezna aproape …totala. Nu erau lumini electrice, drumul devenea brusc plin de gropi, gramezi de pet-uri aruncate de-a valma peste tot,,injuraturi, tipete, îmbulzeala,imbrânceli, nervi ,pumni ridicati, plansete ,șiruri interminabile de bișnițari de toate soiurile si din toate colțurile RO așteptand sa treaca …dincolo ! Cu cățelu cu purcelu, cu calabalacuri care mai de care mai ascunse( pe dracu, ascunse , mai bine zis traficate clandestin, inclusiv canistre si bidoane de benzina , etc etc) Ce mai tura vura, o panorama romaneasca pe care inca niciun condei n-a reusit sa o fixeze in…,esenta ei tragicomica !! Ei bine, azi lucrurile sunt total altele fata de ceea ce a fost. Serbia a ajuns sa ne inlocuiasca, Ungaria bate pasul pe loc, cel putin in ESTUL Ungariei( pot cumpara oricand o casa acceptabilă, cu teren de 1000-2000 de mp cu nu mai mult de 6-8 mii de Euro si cam tot atat in Serbia) In zona mea natala (ARAD) satele au inflorit de-a binelea si nu mai seamana deloc cu cele de acum 25 de ni !! Cine nu crede, n-are decat sa viziteze locurile,Drumul Arad -Timisoara îl parcurg ACUM pe autostrada in exact 17 minute din fata casei mele . Si, totusi , si totusi …nu sunt multumit ! CÂRCOTESC ! Da, vreau mai mult! Vreau sa ajung si eu sa traiesc la mine acasa ca in VEST !! Dar pe bune ! Nu ca un fripturist de duzina, fudulindu-se in BMV de 30 de mii de euro furati sau escrocati de pe cine stie unde , iar dupa doua ore de mers transformat in ingeras pe autostrazile din UNGARIA, AUSTRIA , GERMANIA sau chiar inainte de a ajunge la VAMA NADLAC . Pentru ca încă se moare pe aici , prin partile mele, pe capete , datorita heirupismului care zace cârcotaș in mințile noastre .

  17. Constantin spune:

    Sărbătorile mă fac întotdeauna mai emotiv decât sunt de obicei și mă străduiesc să nu stric cumva vraja lor. Întrucât obiectivitatea dă credibilitate discursului, îndrăznesc câteva modeste completări în acest sens (mici precizări, mai degrabă) la excelentul articol al d-lui Ioniță.

    Așa cum orice economist știe, variația procentuală a PIB spune puține lucruri despre evoluția economică a unei țări, motiv pentru care se ferește să o numească „creștere economică”. Spre exemplu, dacă într-un an un stat are PIB-ul per capita 1$, iar în anul următor el este 2$, proiectul de succes al acelui stat a înregistrat o „creștere economică” de 100%. Astfel, în ultimul an, cea mai mare „creștere economică” a avut-o Irak(7,8%), iar printre proiectele de mare succes similare s-au numărat state precum Coasta de Fildeș (6,1%), Uzbekistan (5,9%), Samoa (5,8%), Nauru (5,5%) șamd. (WorldBank-2015)

    Așadar, dacă variația PIB nu ne oferă informații suficient de relevante despre bunăstare și reușita unui proiect de țară, atunci spre ce ss-ar cuveni să privim?! Haideți să vedem cum stau românii la puterea de cumpărare, spre exemplu, pentru că tocmai am citit un studiu cu privire la subiectul acesta pe site-ul cursdeguvernare.ro. După opinia unora, Românii au ajuns la o putere de cumpărare similară cu cea avută pe vremea Împușcatului prin anii 2007-2008, calculată după Big Mac Index. [Inclusiv] de asta spuneau compatrioții mei că era mai bine înainte de 1989, NU pentru că le plăcea Securitatea, sau lipsa libertăților cetățenești, ori pentru că erau mai tineri :) . Dar, vedeți dumneavoastră, oamenii nu mănâncă doar burgeri…iar asupra modului în care este alcătuit coșul de consum există adesea controverse printre economiști. Astfel că, dacă avem în vedere timpul lucrat de „românul mediu” pentru achizișia unui ou, a unei pâini, a unei beri șamd., în România a fost depășită puterea de cumpărare din 1989 abia în urmă cu 3-4 ani.

    Dar, stați puțin, dacă luăm în considerare media, concluzia analizei poate fi lipsită de relevanță în statul cu cel mai mare indice Gini dintre membrele UE (37,4 – WorldBank/2015) – deși uniformizarea socialistă a făcut ca în 1989 Gini index să fie în toate statele vecine României cam la fel. Asta amintește de spusele profesorului Moisil: „dacă stai cu o fesă pe un cub de gheață și cu una pe o plită încinsă, în medie îți este foarte bine, dar în realitate este vai de fundul tău”. În contextul polarizării sociale accentuate, mult mai potrivit este să vorbim despre venitul median, iar venitul median din România este cel mai mic în comparație cu toate statele UE (RO/2315E, BG/3332E – Eurostat/2015).

    Doar că, vedeti dumneavoastră, dacă privim spre venitul median din țara noastră, NU putem ignora riscul de sărăcie, care se raportează tocmai la el, ca procent de populație cu venituri inferioare acestuia. Deși în 1989 ne asemănam cu vecinii noștri, în prezent în România riscul sărăciei și excluderii sociale este cel mai mare din Uniunea Europeană (afectează unul din patru cetățeni), mai mare decât în Bulgaria, chiar dacă venitul median este mai ridicat în Bulgaria(!) (RO/25,4%, BG/22% – Eurostat/2015). Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în EU (19%, în timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura condițiile minime de trai.

    Am spus toate acestea cu încredere că sunt lucruri pozitive, pe care să le recunoaștem cu onestitate pentru a le îmbunătăți măcar astăzi, fără critică și lacrimi, admirâd succesul proiectului românesc. Desigur, nu vorbesc despre indicatori ai DEZVOLTĂRII (mult mai relevanți decăt PIB) pentru a nu ne întrista măcar azi. Însă, când vom vrea cu adevărat să discutăm despre un proiect de țară, de la ei trebuie să începem, pentru că altfel nu putem visa la bunăstare și progres. Concluzia validă a articolului este că singura cale spre creștere economică sustenabilă, pe termen lung, și către dezvoltare a unei țări este legată de economia deschisă, concurențială.

    După cum excelent observă autorul, opțiunile politice ale unui popor și instituțiile sunt determinante pentru parcursul său spre prosperitate, mult mai importante decât condițiile geografice, climatice, istorice șamd. Aderarea la NATO și UE au fost de o uriașă importanță pentru România, dar am avut nenumărate opțiuni greșite în ultimii 27 de ani. Astăzi România se află în fața unor noi provocări generate de kleptocrația care a acaparat instituțiile statului legitim. State care au trecut, precum foarte corect menționează autorul articolului, printr-un război cumplit, din fosta Iugoslavie, Slovenia spre exemplu, sau asuprite de jugul sovietic, ca Lituania, astăzi sunt membre ale zonei euro, și nivelul de bunăstare al cetățenilor lor este incomparabil mai ridicat decât al românilor, după cum subiectiv arată cifrele publicate de WorldBank și Eurostat… Dar simțim singuri toate acestea, mai obiectiv, :) când mergem în vizită în țările respective.

    La mulți ani, România!

    • Dedalus spune:

      De acord cu potentialul inselator al mediei (nu as avea cum sa fiu impotriva matematicii :-).

      Situatia si perspectiva economica sunt de prim interes pentru oricine, evident. Dar ceea ce apare mai rar in discursul economic si chiar (din pacate) si in cel politic este potentialul de a-ti realiza visele. Departe de a fi o incercare (schioapa) de a adduce poezia pe masa langa ciolanul cu fasole traditional astazi, spun ca libertatea fiecarui om este cea care de fapt conteaza in mod crucial.

      Atat cat este, libertatea individuala din Romania a permis si permite atat o situatie economica decenta, cat si o perspectiva rationala.

      Dependenta fata de govern a fost mereu crescuta dupa 1989, prin nenumarate mijloace. Asta a alterat forta creatoare de bunastare a societatii – dovada este chiar plecarea masiva a romanilor in afara tarii – unde isi gasesc mai multe sanse.

      Se mai folosesste si “indicele fericirii” alaturi de PIB. Bhutan chiar foloseste asa ceva (Gross NAtional Hapiness – GNH) in loc de GNP. :-). Nu e o gluma.

    • Cinicul spune:

      Un comentariu excelent domnule Constantin, jos cu palaria!
      As face totusi observatia ca la Gini index Romania doar un pic mai polarizata decat Suedia si Slovacia si sta mai bine (adica cu indice Gini mai mic) decat Belgia, Bulgaria, Canada, Franta, Italia, Portugalia, Spania, UK, etc. Asta cel putin dupa datele World Bank din 2013 .
      Exista si un asa numit indice al fericirii care nu este legat direct de inducatori economici. La acest indice primele pozitii sunt mai intotdeauna ocupate de tarile Scandinave (+ Danemarca), Elvetia, Canada, NZ, Australia, dar si de Costa Rica, care sta deasupra unor trai precum Austria, USA, Germania, etc. Aici noi ne situam mai prost decat Moldova, Uzbekistan sau Algeria. Cred ca acest indice spune mai mult despre succesul unui proiect de tara. Cand unul din patru romani vor sa paraseasca tara nu cred ca avem de-a face cu un proiect prea reusit.

  18. shinobi spune:

    Cu regret, actualmente 2017 suntem tara care:
    - vrea in Schengen, dar fara desfiintarea vamilor (pai noi din ce mai traim?!)
    - refuza conectarea la firul ierbii cu restul Europei; tronsonul de autostrada Pitesti – Sibiu e finantabil 85% de UE, insa restul de bani ne trebuie intotdeauna la altceva, e.g. sa marim pensiile & salariile…
    - refuza ca moneda EUR (bla, bla, bla, ar suferi firmele romanesti ?!!!)
    Multi ani, ROU!!! Speranta moare ultima!

    • Constantin spune:

      “…vrea in Schengen, dar fara desfiintarea vamilor”

      În piața internă a Uniunii Europene funcționează libertatea de circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, conform Tratatului. Spațiul Schengen se referă la controlul frontierelor și fac parte din acest spațiu inclusiv state care nu sunt membre UE, dar au acorduri comerciale de liber schimb cu UE. Așadar, nu se aplică taxe vamale în schimburile comerciale dintre ele.

      • shinobi spune:

        @Constantin

        pai parca relativ recent cand s-a opus Olanda intrarii Ro in Schengen au inceput sa fie oprite camioanele olandeze cu flori la granita; s-a schimbat ceva de-atunci? altfel, cand intri in tara fie & dinspre Bulgaria, vine un nene in uniforma si te-ntreaba, asa ca-ntre prieteni “ce ti-ai cumparat”?!

        • Constantin spune:

          “cand intri in tara fie & dinspre Bulgaria, vine un nene in uniforma si te-ntreaba, asa ca-ntre prieteni “ce ti-ai cumparat”?”

          Dap! Se numește control la trecerea frontierei de stat și se practică la punctele de trecere a frontierei. Se verifică identitatea persoanelor, dacă sunt transportate produse interzise. ori, în cazul transportatorilor de mărfuri, actele însoțitoare etc. nu se aplică taxe vamale. Între statele membre ale Spațiului Schengen au fost desființate frontierele și implicit controlul la trecerea dintr-un stat în altul. Există unele situații excepționale în care controlul poate fi reintrodus la frontiere între state membre Schengen, dar acesta este alt subiect. Vami terestre sunt la intrarea în UE din Serbia, spre exemplu, din Ucraina, ori din Republica Moldova, state care nu aparțin pieței comune europene.

  19. Sapho spune:

    Graficul arata ca Romania se apropie vertiginos de Germania si asta numai multumita cantitatii enorme de fonduri absorbite de la UE. Progresul se simte si in materie de democratie. Aportul studentilor, masteranzilor si doctoranzilor intorsi din Occident, inarmati cu o mentalitate noua, progresista, nu ramane fara urme.
    Felicitari domnului Ionita pentru amabilitatea si politetea cu care dialogheaza. Inspirata si interventia domnului Felea (unde am fi fost astazi fara UE ?).
    Traiasca Romania !

    • Constantin spune:

      „Graficul arata ca Romania se apropie vertiginos de Germania”

      Asta am observat și eu, iar acest lucru mă sperie cumplit. Dacă nu se va feri din calea României, Germania riscă, la intersecția traiectoriilor de dezvoltare, să fie lovită de creșterea economică explozivă a țării noastre. Desigur, este o metaforă în termeni economici ceea ce spun eu, dar ea se referă la impactul economic dintre cele două state, inevitabil în cazul în care pe o piață comună (cea a UE) interesele comerciale a doi actori economici puternici intră în conflict.

      Fără îndoială, fondurile europene reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltare, așa cum am văzut din experiențele Spaniei, Irlandei șamd., iar după cum spuneți dumneavoastră, inclusiv a României, care însă din nefericire are cel mai mic grad de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune dintre statele membre UE.

      Consider foarte bună observația dumneavoastră privind importanța nivelului de educație (aportul studentilor, masteranzilor si doctoranzilor) în vederea obținerii progresului. Într-adevăr, pentru a măsura nivelul de dezvoltare a unui stat sunt utilizați indicatori cu mult mai relevanți decât PIB. Există seturi de indicatori (cei mai mulți coincid) utilizați de WorldBank, de EU, de ONU (care oferă inclusiv un indicator agregat – Human Development Index) șamd. Din niciun set NU lipsește EDUCAȚIA. România are cea mai mare rată de abandon școlar și cel mai mic număr de absolvenți de învățământ superior la mia de locuitori din UE. Nu mai continui cu ponderea analfabeților funcționali, ori cu alți indicatori privind calitatea vieții, cum ar fi nivelul asistenței medicale, pentru că nu vreau să mă întristez tocmai astăzi.

      Trăiască România!

  20. neamtu tiganu spune:

    cu scuzele de rigoare, permite-mi sa bag ceva, care in aparenta nu are legatura cu subiectul, dar totusi pe undeva e vorba tot de defaimare, de placerea unora de a vorbi de rau tara. Ciudat ca o spun tocmai eu, un ex-patriat.
    Am primit un E-mail de la un prieten din Ro… fost coleg,

    La multi ani !cu ocazia zilei nationale a Romaniei

    Privind parada militara transmisa la TVR1, in momentul in care treceau in zbor 3 avioane IAR 99, am aflat de la cei doi comentatori ca Ceausescu ar fi procurat documente privitoare la avioane militare occidentale si copiind a aparut IAR99.

    Ma intreb cum e posibil ca doi idioti sa transmita pe postul national TV astfel de minciuni?
    … cred ca institutul ar trebui sa reclame la CNA si la TVR.
    Cele relatate de mine se pot verifica.
    M-am enervat si acum vre-o doua luni in urma cand in … ma acosteaza unul care zicea ca se cunoaste bine cu …. pentru ca au fost colegi. Se dadea cunoscator in ale aviatiei. Mi-a spus ca IAR99 e facut din sarma. Pe asta l-am rezolvat eu in maniera rurala.
    Acum ma simt ceva mai bine sperand ca v-am enervat si pe voi.
    Sa auzim de bine.
    XXX

  21. Josef Svejk spune:

    Intre atatea comentarii intelepte care ma depasesc sa nu uitam esentialul:

    La Multi Ani Romania!!!

  22. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare industriala spune:

    Stimate, ,,CINICUL”,
    Ati pus ,,degetul pe rana tarilor UE”, spunind ca de 36 de ani, Spania nu reuseste sa ajunga din urma Francia sau Alermania, in timp ce in aceeasi perioada Coreea de Sud ori Singapore, (care au plecat de la situatia de economii agrare inapoiate), au devenit puteri industriale, care concureaza tarile dezvoltate europene!
    Cauzele sint numeroase si insurmontabile.Prima este lipsa unui proiect UE de industrializare rapida a tarilor integrate, deoarece UE este DOAR uniune vamala iar nu economica!
    A doua cauza, este lipsa proiectelor nationale de industrializare a tarilor capitaliste ca Spania, ori de re-industrializare a tarilor Estice, care au pierdut industria si economia nationala cu ocazia unei tranzitii nepregatite adecvat sub raport tehnic/financiar.
    Ineficienta UE ca ,,motor de dezvoltare industriala” este vizibila chiar daca vom evalua doar cei 15 ani de la integrare a Poloniei sau Ungariei, care n-au cunoscut un avint semnificativ al industrializarii, comparabil cu al ,,tigrilor asiatici”, care au mers pe un ,,model de dezvoltare industriala accelerata de tip pro-activ”, diferit de modelul european bugetar, de dezvoltare economica lenta, preluat inertial de la tarile dezvoltate in lipsa altuia..
    2.Invatamintele acestor evaluari profund realiste, trebuie sa fie in primul rind acelea, ca simpla aderare la NATO, UE sau la alte structuri asemanatoare nu produce automat dezvoltare industriala si economica rapida,O dezvoltare economica si industriala rapida nu se produce NICI de la sine.Ea are loc NUMAI daca este organizata national, printr-un proiect de acest gen, care ofera practic tehnicile si instrumentarul de lucru al unui model de dezvoltare accelerata, de tip asiatic.Din pacate, invatamintele si experianta industrializarii rapide a Japoniei dupa 1880, urmare a ,,proiectului Meiji”, apoi cele ale ,,tigrilor asiatici”, Chinei, etc., sint ignorate nu doar in Romania, iar tarile UE se dezvolta industrial cu viteza melcului, facind ochii mari la viteza acestor cresteri industriale.Ele nu inteleg nici acum cauzele si modelul economic nou, care a surclasat ca ritm al cresterii industriale Europa blocata in directive si strategiile birocratice ale UE.
    3.Avind in vedere lipsa vointei politice si conditiilor de tranzitie de la uniune vamala la uniune economica reala, care sa planifice, sa sustina material si financiar dezvoltarea industriala a Romaniei sau altor tari mai inapoiate industrial, unica solutie ramine crearea ,,proiectelor nationale de industrializare”, a caror unificare de catre UE sa constituie proiectul comunitar de dezvoltare industriala accelerata, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate.
    Din pacate, o astfel de viziune si initiativa nu vine nici din partea UE si nici a Romaniei sau altor tari stagnante economic si industrial, iar unele ca Ungaria raspund cu totul inadecvat acestui tip de blocaj al dezvoltarii, respectiv prin iliberalism politic si economic.
    4.In lipsa ,,proiectului de reindustrializare” si peste ani de zile, cineva (ca CINICUL) va constata cu dezamagire, ca nici Romania, Bulgaria sau alte tari estice, n-au evoluat prea mult industrial, pentru a putea fi vreodata vorba de ,,ajungerea din urma” a Franciei sau Alemaniei.Sa speram totusi, ca macar Centenarul Marii Uniri va fi intimpinat de Romania cu un ,,proiect national de reindustrializare”!

  23. Deon spune:

    Nu departe de articolul dstră se găsește cel al dlui Maci. Cum nu trăiesc macro-economic, ci ca individ, cum cei 28 de ani de la revoluție mi s-au adăugat și nu-i pot ignora, cred că dl Maci scrie mai aproape de adevăr, adevărul vieții noastre.
    Ar fi multe de zis și “kommentat”, însă mergeți într-un sat românesc (cum sunt câteva mii) și măsurați cât de reușită e tranziția. Ori poate sunt eu nostalgic (că sputnicist nu sunt sigur!).

  24. Nevermind spune:

    Sute de mii de locuitori ai satelor din Romania calatoresc liber si muncesc in Vest. E bine sau e rau? Nu s-au cam depopulat satele Romaniei? Nu s-a alterat societatea rurala? Cu siguranta e bine ca pot circula liber si munci in Vest cat timp asta e o varianta si nu devine o obligatie. Ca sa previi o migratie precum cea din nordul Africii trebuie sa le oferi si posibilitatea de a ramane acasa. Un stat puternic e un stat in care cetatenii raman si participa la dezvoltarea lui. In Romania li s-a dat doar dreptul de a pleca, nu si posibilitatea de a ramane acasa. Cu Polonia nu ar fi bine sa ne comparam. Cu Ucraina sau R. Moldova,da, pentru cine vrea sa arate ca Romania e mai dezvoltata decat alte tari. Putem vedea ca polonezii sunt mai dezvoltati ca noi prin simplul fapt ca retailerii lor (Profi, Pepco, TXM) au impanzit orice oras din Romania. Intre timp, la noi, Dedeman intampina dificultati in a se extinde in R. Moldova. Polonezii au pastrat si adaptat la realitatea actuala si industria. Sunt unii dintre cei mai mari producatori de carbune din Europa. Romania si-a inchis exploatarile miniere si a devenit piata lor de desfacere. Si ca sa fim, totusi, realisti, economia de dupa 90 s-a construit in cea mai mare parte cu ajutorul transnationalelor, cu care actualii guvernanti se iau la tranta. Vorba unui fost pres(edinte) al Romaniei, daca ar pleca multinationalele am ramane fara economia noastra prospera si mereu in crestere, comparabila cu a Poloniei, Ungariei etc.

  25. Cinicul spune:

    Fiindca am intrat intr-un an aniversar sa nu trebuie sa uitam ca succesul istoric al Romaniei (un mic plagiat dupa titlul articolului de mai sus) a inceput printr-un noroc imens. In 1918 se prabuseau simultan 3 imperii care ar fi putut impiedeca proiectul nostru de tara. Cum spunea PP Carp, la asa noroc nici ca-ti trebuie politicieni inteligenti.
    Insa in ciuda simpatiei pe care i-o port cred ca gresea, in 1991 se prabusea un nou imperiu, dar norocul n-a fost fructificat pentru ca n-am avut politicienii de la 1918. Cum spune o vorba din popor: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista.
    Germania s-a intregit in ciuda opozitiei perfide a Mme Thatcher pentru ca l-a avut pe Kohl, un politician de talia lui Bismark. Noi am avut iliesti, constantinesti si basesti.
    Exista riscul ca Basarabia sa ramana pentru totdeauna o Belgie mai mica, stat artificial creat de britanici, asa cum azi rusii sustin asa zisa republica din stanga Prutului. Sau, si mai rau, o Irlanda de N. Asta pentru ca Basarabia este o chestiune minora pentru puterile occidentale si jocul politic sunt alte mize mai mari. Putem creste PIB cu 7% in fiecare an, dar fara anexarea Basarabiei, vom ramane neintregi.

    • PAFI spune:

      @Cinicul
      Indraznesc sa va contrazic, daca vom creste mereu cu 7% (sa fie reali, nu din impartire de bani imprumutati sau luati de la dezvoltare si re-intorsi la buget prin TVA rezultat din consum de marfuri din import) atunci Bsarabia va dori sa se re-unifice cu Romania. Oricum, nimic nu trebuie facut fara dorinta liber exprimata a basarabenilor.

    • Constantin spune:

      „Putem creste PIB cu 7% in fiecare an…”

      Nu putem. Și asta nu neapărat din pricina a ceea ce spune colegul comentator PAFI, anume că cei 7% „sa fie reali, nu din impartire de bani imprumutati sau luati de la dezvoltare si re-intorsi la buget prin TVA rezultat din consum de marfuri din import”, pentru că situația asta nu poate ține mai mult de un an ori doi, după care dezechilibrele macroeconomice sunt corectate, economia se stabilizează pe un nou palier, iar “creșterea” peste potențial se calmează. Ci în primul rând pentru că economia este ciclică și pentru că decidenții noștri politici au din când în când alegeri.

      Guvernul, prin Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere anuală de 5,4%. Urmând ritmul de creștere prognozat de CNP (exagerat de optimist) României îi sunt necesare peste 4 (patru) decenii pentru a ajunge la un PIB per capita apropiat de media UE, actualmente de două ori și jumătate mai mare (RO/9439$; EU/23821$, Time/2016). Asta cu câteva condiții: 1. Să existe o strategie de dezvoltare, pentru că acum România NU are una: 2. Celelalte state să NU aibă o creștere economică mai mare de 2,5%, adică “să ne aștepte”: 3. Să nu existe în acești 40 de ani o nouă criză economică cu efecte dezechilibrate, adică, germanii să treacă neafectați, iar nouă să ne devasteze economia: 4. Să nu avem instabilitate politică.

      Prin urmare, așa cum spuneam, NU putem.

  26. Ela spune:

    Indiferent de grafice, de analize sau de declaratii heirupiste, “realitatea” nu este nationala, decat teoretic.
    Concret, ea este numai…individuala! La fel de concret, deoarece din lipsa de absolut, fiecare om dupa acest Pamant, deci inclusiv din Romania :) , “nu vede lumea asa cum este ea (?), ci asa cum este el” (Kant).
    Cred ca exact aici, in intelegerea acestei afirmatii, rezida “cheia succesului” individual, respectiv national. Nu e vorba insa de negarea in cor a problemelor reale si afisarea unui zambet tamp, ci de atitudinea generala in fata lor, de ex : le aprofundam cauzele si diabolizam vinovatii (stil romanesc), sau le recunoastem ca ceea ce sunt, probleme de rezolvat si…le rezolvam (stil american, chinezesc, evreiesc, etc., adica pragmatic!)
    Evident, Ro s-a schimbat in ultimii 28 ani, asa cum nicio alta tara nu a stat pe loc, singura constanta a omenirii fiind aceea ca totul se schimba, mereu!
    Evident, nu suntem de acord cand e vorba de definirea calitatii vietii post-schimbare, si e normal sa fie asa, avand in vedere discrepantele din societate, ceea ce nu este o particularitate locala, ci un fapt comun tuturor societatilor!
    Logic deci (dupa logica mea, desigur..), este inutil sa incercam sa ne punem de acord asupra istoriei si a “eroilor’ pe care i-am pus sa ne-o scrie, la fel cum este pagubos sa ne sfasiem intre noi ca sa…avem dreptate, si nimic altceva!
    Am putea, deci, sa facem ce fac altii care-o duc mai bine decat noi, si care prospera armonios (!) in tari, deseori, mai putin “dotate” decat a noastra : sa vorbim (mult) mai putin, si sa facem mai mult, fiecare la locul sau, cu potentialul de care dispune, si urmarind propriile aspiratii!
    La a 99-a aniversare a Romaniei mari, eu doresc fiecaruia sa aiba parte de RESPECT!

  27. man of war spune:

    sa comparam doua texte alaturate, cel al dlui Maci si cel de fata. ruine si grafice ce tisnesc (catre cer) din ruine. imi vine n minte un individ care n anii uceniciei se expunea pe scena in dresurile cu portjartiere de la adesgo, pentru ca peste ani (anii de boom) sa indemne romanii (din pozitia de prim ministru) la investitii imobiliare in USA. mosiile de la cornu sau teleorman nu s au ridicat pentru ca romania este tarimul creativitatii si prosperitatii, ci pentru ca a fost jefuita cu salbaticie. boomul de acum la fel ca cel din 2008 este unul conjunctural (as putea explica dar depaseste cadrul). hipnoza bunastarii generata de consum este nesustenabila, cresterea masei monetare, lefurile din condei, transformarea tarii intr una de servicii si export de materii prime in stare bruta fara valoare adaugata, in detrimentul dezvoltarii inteligente de lunga durata, isi vor arata coltii. socul va fi dur cind pacientul se va trezi din hipnoza

  28. euNuke spune:

    Dezvoltarea judetului Romania in cadrul Uniunii Europene este de’a dreptul sublima! Ce pacat ca rumanii nu prea mai sunt prin tara ca sa se bucure de prosperitatea fara precedent! Haideti, fratilor, inapoi in tara! aici sunt rosiile cele mai rotunde si blocurile cele mai patrate din toata lumea! productia de cereale la hectar a depasit toate planurile! cincinalul are acum 7 ani! bugetarii castiga de 3 ori mai mult decat privatii! statul angajeaza iarasi pe banda rulanta frecatori de menta si meditatori budisti! haideti sa munciti aici doua ore pe zi* decat sa va spetiti 10-12 ore in Occident! Haideti inapoi, ca Statul [Centrala UE plus prefecturile ei nationale poreclite 'guverne'] o sa va dea lapte, miere, mere in panere si internet de mare viteza si impreuna vom pasi pe cele mai inalte culmi ale progresului socialist!

    *si bonusuri: credite preferentiale, pensii speciale, asigurari de sanatate, prima casa, prima rabla, primul copchil, bonus verde de 10.000 de euro pentru masini ‘eco’, alocatii, pomeni, prime, sporuri, zile libere cu toptanul, solitaire, masina de serviciu, mezel de sarbatori, tichete de vacanta si tichie de margaritar [la fel ca in judetele cele socialiste mai inaintate ale UERSS, dar cu mai putine obligatii]

  29. chishtocu verde spune:

    “Chiar ne-am apropiat mult de Ungaria, faţă de care decalajul era mare cu două decenii în urmă, pentru că ei au avut o criză mai lungă iar populismul prostesc al lui Orban frânează de fapt dezvoltarea.” WTF? V-ati uitat pe grafic? Stiti de cand e guvernul Orban in functie? Bolsevicii de la mszp au dus tara pe rapa; exact portiunea aia plata… stiu ca in romania este in voga sa dai in Orban, dar sunteti o persoana de la care asteptam mai multa analiza si mai putina repetitie din scriptul serviciilor servit zi de zi in “marile” ziare din bucuresti.

  30. Mircea Ordean spune:

    Foarte interesant, articolul dumneavoastră!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Ionita


Sorin Ionita

Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Cons... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)