Home » Societate/Life » Citesti:

Un autentic patriot: In Memoriam Claude Matasa (un omagiu de Ion Mihai Pacepa)

Vladimir Tismaneanu martie 26, 2011 Societate/Life
11 comentarii 4,344 Vizualizari

Constiinta anti-totalitara romaneasca este in doliu. Public aici, cu acordul sau, omagiul adus de generalul Ion Mihai Pacepa celui care a  fost omul de stiinta si mililtantul anticomunist, fost detinut politic, figura de seama a exilul democratic, consulul onorific al Romaniei in Florida, Claude Matasa. Atunci cand domnul Crin Antonescu se intreaba daca cetatenii romani care traiesc in strainatate au dreptul sa voteze cata vreme “nu platesc impozite in tara”, insinuind, pe urmele lui Adrian Nastase, ca ar exista doua categorii de cetateni romani, l-as indemna sa se informeze despre viata si actiunile acestui mare patriot.  Mai mult, daca se gandeste sa-si scrie mult amanata teza de doctorat, poate ca-si va alege ca subiect o tema gen “Claude Matasa si exilul democratic romanesc”.

Am avut onoarea de a-l cunoaste, de a vorbi si de a coresponda cu dl Matasa. Am discutat pe larg despre strategiile decomunizarii, despre necesitatea de a salva memoria acelor vremuri de urgie terorista.  A fost prezent, la Florida Atlantic University din Boca Raton, in mai 2009, cand, la invitatia programului de peace studies condus de profesoara Noemi Marin am vorbit despre confruntarea cu trecutul comunist in Romania de astazi.  Mi-a marturisit amaraciunea sa ca o propunere generoasa de a dona o suma importanta pentru un Muzeu al Dictaturii Comuniste nu a avut efectul scontat (s-a adresat Presedintiei si guvernului in perioada 2005-2007). I-am explicat ca era vorba de proceduri care depaseau, la acea vreme, posibilitatile logistice reale. Azi insa lucrurile stau diferit. IICCMER este direct implicat in proiectul Muzeului National al Dictaturii Comuniste si il incredintez pe dl I. M. Pacepa ca voi sustine propunerea ca strada pe care va fi amplasat acest Muzeu sa poarte numele neuitatului Claude Matasa.  In numele conducerii IICCMER, al cercetatorilor acestui for de investigatii privind crimele comunismului si memoria exilului romanesc, exprim aici durerea legata de aceasta mare pierdere.

DRUM BUN, PRIETEN DRAG

de Ion Mihai Pacepa

Profesorul, industrialistul, anti-comunistul si Consulul Onorific al Romaniei in Florida, Claude Matasa, a plecat dintre noi. El ramane insa viu in memoria celor care au avut privilegiul de ai fi apropriati. Iar numele sau va fi, mai devreme sau mai tarziu, incrustat in istoria Romaniei.

L-am cunoscut pe Claude Matase in anii in care mi-a fost coleg la Facultatea de Chimie Industriala de la Institutul Politechnic din Bucuresti, si l-am reintalnit apoi in SUA, unde a obtinut azil politic ca si mine. La inceput, ne-a unit dragostea pentru chimie. Apoi lupta impotriva comunismului, pe care Claude a inceput-o ca student in Romania, a continuat-o ca detinut politic la Canalul Dunare-Marea Neagra, si a perfectat-o in anii cand a fost profesor universitar in Austria si Statele Unite.

Dupa caderea Zidului Berlinului, Claude a devenit Consul Onorific al Romaniei in Florida, si si-a dedicat viata expunerii criminalitatii comunismului. In urma cu cativa ani, el a trimis o calda scrisoare Presedintelui Traian Basescu, prin care s-a oferit sa doneze guvernului roman o importanta suma de bani pentru a incepe constructia unui muzeu al crimelor comunismului. Din pacate, scrisoarea a ramas fara raspuns.

Noi, cei ce l-am iubit si respectat pe Claude, continuam sa speram ca guvernul roman va construi acel muzeu. Si ca strada in care va fi amplasat se va numi Profesor Claude Matasa.

Sa-i fie tarana usoara!

25 martie 2011

http://www.legacy.com/obituaries/sunsentinel/obituary.aspx?n=claude-matasa&pid=149638987
Interviu Claude Matasa – Hollywood, Florida, 31.05.2010 partea I

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Rasvan Lalu Răsvan Lalu spune:

    Claude Matasă este descendentul unei ilustre familii nemţene. Cel mai proeminent strămoş a fost bunicul său, Pr. Constantin Matasă (1878 – 1972), care a făcut parte din acele generaţii de “luminători ai neamului” pe umerii cărora s-a construit România modernă, oameni dedicaţi “apostolatului” ridicării sociale şi culturale a ţării.
    Constantin Matasă i-a avut profesori pe Maiorescu, Bianu, Onciul şi Iorga. A împletit activitatea pastorală cu cea socială şi culturală într-un mod care nu se mai practică demult în Biserica Ortodoxă.
    C. Matasă a desfăşurat timp de o jumătate de secol o remarcabila activitate archeologica, recunoscută, printre alţii de N. Iorga. În 1929 a înfiinţat Muzeul Regional Arheologic Neamţ, devenit prin grija sa, un important centru ştiinţific. Până la sfârşitul vieţii s-a bucurat de un mare prestigiu, neexistând nemţean să nu fi auzit de “Popa Matasă”.
    Sângele, apa nu se face.

  2. Romica Diaconescu spune:

    Profesorul Claude Matasă a fost omul care mi-a indrumat primi paşi in alegerea meseriei de inginer chimist. Cuvintele sunt prea sărace pentru a vorbi despre valoarea profesionala a dânsului. Regret mult disparitia lui. Dumnezeu sa-l odihnesca.

  3. observ spune:

    “Apoi lupta impotriva comunismului, pe care Claude a inceput-o ca student in Romania, a continuat-o ca detinut politic la Canalul Dunare-Marea Neagra…” – Matasa era vanatul iar Pacepa vanatorul….

    • Aya spune:

      As putea spune foarte multe despre falsa imagine care i se creaza- deloc intamplator!- lui Mihai Pacepa. Cred, insa, ca nu este momentul pentru o astfel de dezbatere- altminteri, importanta.

      Textele (lui Vladirmir Tismaneanu si Mihai Pacepa) se refera la profesorul Claude Matasa, care a plecat dintre noi.
      Abaterile dizgratioase de la subiect sunt o sfidare a memoriei sale.

  4. Razvan spune:

    Nu prea inteleg de ce trebuie sa scrie Pacepa elogiul unui om cu o asa biografie.
    Inteleg ca toti securistii au o ura neostoita impotriva lui Pacepa dar nu intotdeauna dusmanii dusmanilor nostri trebuie sa ne fie prieteni. S’ar putea sa fie doar un alt razboi care nu este al nostru…

  5. satanae spune:

    Orice elogiu adus unui militant anticomunist de catre Pacepa, un fost lucrator al Securitatii, care pe linga faptul ca a facut parte din conducerea Directiei de Informatii Externe, care avea rolul de a-i vina pe toti emigrantii care se manifestau impotriva regimului comunist din Romania, a mai fost si lucrator al Directiei de Contrasabotaj, implicata in atitea procese politice pe vremea regimului Dej, este o jignire la adresa celor in cauza. Eu inteleg ca decedatii nu mai au posibilitatea de a se apara, dar sprijinirea proliferarii unor asemenea elogii de catre un reprezentant al IICCMER este o dovada de pura incompetenta. Cred ca institutul in cauza ar fi trebuit sa stie cine a fost Pacepa si care a fost traiectoria carierei lui. Daca de la cei care nu au habar de ce s-a intimplat pe atunci se mai poate ierta considerarea lui Pacepa ca pe un soi de erou national, de la cel care conduce un asemenea institut nu ma astept sa practice virtutile crestine ale iertarii pacatelor fostilor securisti. Pentru asta exista Biserica.

    • Tema discutiei de azi este exemplara biografie a profesorului Claude Matasa cu care Ion Mihai Pacepa a fost prieten. Cum prieten a fost dl Constantin Rauta, alt condamnat la moarte de catre regimul comunist pentru “tradare”. In cazul d-lui Const. Rauta, incredibil dar adevarat, sentinta ramane in vigoare intr-un stat care a abolit pedeapsa capitala. La care se adauga faptul ca nimic, dar absolut nimic din ceea ce a facut ori n-a facut dl Rauta nu justifica samavolnica sentinta data de un tribunal aflat sub draconicul control al partidului si al securitatii. Nu este acum momentul unei discutii despre ceea ce-as numi rasucita dialectica a “vanatorului si a vanatului”. In unele cazuri, vanatorul a devenit el insusi vanat (Orlov, Reiss, Krivitsky). Asemenei colonelului Swiatlo in Polonia de dupa moartea lui Stalin, ori colonelului Kuklinski in 1981, generalul Pacepa a rupt cu un sistem pe care il servise ajungand sa detina pozitii foarte inalte. A facut-o asumandu-si riscuri enorme. S-au format, din ordinul lui Ceausescu, comando-uri pentru a-l asasina. S-au folosit toate instrumentele mizerabile ale dezinformarii spre a-l compromite. Scopul era de a-l amuti definitiv si irevocabil. Stradaniile Securitatii au esuat jalnic. Marturiile sale si in primul rand volumul “Orizonturi rosii” au contribuit puternic la demascarea dictaturii din Romania si a bolsevismului in genere in Occident. A afirma ca generalul Pacepa a tradat Romania, nu o abjecta dictatura anti-patriotica, este o grava eroare de analiza si de interpretare istorica. In ceea ce ma priveste, ca istoric al comunismului romanesc dar si ca intelectual critic, ma opun acestei viziuni de tip negationist.

      Transmisa la “Europa Libera”, cartea lui Pacepa a scos din minti nomenklatura comunist-securista. Acest lucru este spus limpede, fara ambiguitati inutile, in “Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania”. Nu cunosc o apostazie similara intre fostii conducatori ai Securitatii. Dimpotriva, generalul Pacepa continua sa fie diabolizat, cata vreme in jurul unui Iulian Vlad, ultimul sef al Securitatii, se construiesc legende hagiografice. Cum stiti, tortionarul Nicolae Plesita a murit intr-un sanatoriu al SRI (asa s-a scris in presa) s a beneficiat pana in ultima zi de o pensie uriasa. La fel, desi IICCMER a depus la procuratura dosare detaliate privind crimele comise de fostul colonel-anchetator Gh. Enoiu, specializat in schingiuiri bestiale, acesta isi savureaza linistit batranetile. In privinta rolului jucat de Ion Mihai Pacepa in divulgarea esentei criminale a comunismului si accelerarea caderii Blocului Sovietic, nu pot decat sa sugerez lectura cartii de convorbiri purtate cu autorul “Orizonurilor rosii” de doamna Lucia Hossu Longin, fost secretar general al IICCR:
      http://www.humanitas.ro/humanitas/fata-fata-cu-generalul-ion-mihai-pacepa
      Multumesc pentru comentarii.

      • satanae spune:

        Nimeni nu a spus ca Pacepa ar fi fost un tradator atunci cind a fugit din Romania. Ma rog, nu am spus eu asa ceva, ci cu totul altceva. Indiferent de rolul pe care l-a avut fuga lui Pacepa din Romania in subrezirea regimului, a-l alatura figurilor unor fosti detinuti politici este aberant.
        Cit despre importanta cartilor publicate de Pacepa dupa fuga din tara, lucrurile sint mult exagerate pe la noi. Care a fost rolul Orizonturilor Rosii in afara de ofticarea nomenclaturii de aici si de oferirea unui prilej pentru populatia din tara de a mai asculta citeva injuraturi la adresa regimului? Nici macar demne de a fi considerate o sursa istorica nu sint, datorita faptului ca sint atit de pline de minciuni demonstrabile incit devin chiar ilizibile. Orizonturile Rosii au fost o opera de propaganda anticeausista, scrise de un fost servitor al regimului care a considerat ca este mai profitabil pentru el sa fuga din tara in 1978 si, o data ajuns in SUA, a facut totul pentru a-i servi pe cei care i-au oferit azil. Este adevarat ca Pacepa a fost condamnat la moarte de regimul comunist, dar asta nu are cum sa-l faca un erou sau un mare luptator anticomunist, ci ramine doar un simplu fost securist care a facut totul pentru a servi regimul comunist cit timp a fost in tara, ajungind in pozitii de virf in cadrul Securitatii, pentru a fugi apoi cind s-au imputit lucrurile pentru el.
        P.S. Interviurile lui Pacepa, intre care si cel recomandat mai sus, merita citite pentru umorul lor involuntar si pentru a se vedea ca fostii securisti ramin cu acelasi vocabular si aceleasi obsesii, indiferent daca au stat in tara pina in 1989 sau au fugit inainte. Se pare ca nimic nu a putut sa-i schimbe educatia fostului adjunct al lui Doicaru, nici macar sederea pentru mai bine de trei decenii in State. Asa ca nu pot decit sa recomand si eu cartea de mai sus, mai ales daca avem in vedere ca rareori a avut parte generalul de un interlocutor atit de naiv si de binevoitor precum Lucia Hossu Longin.

        • Imediat dupa “defectiunea” generalului Pacepa, Adrian Paunescu a publicat in “Flacara” (fieful sau personal, dar si tribuna Sectiei de Presa a CC al PCR) un poem-fluviu intitulat “Blestem tradatorului de tara”. Se puteau citi acolo randurile cu talc amenintator: “Paduche de pace/Pardon”. Poetul de curte nu facea decat sa transpuna rimat prorunca data de Ceausescu: “tradatorul” trebuia executat. Nimeni nu putea sa se exprime public pe o tema atat de exploziva fara aprobare de la nivelul suprem. Dar cum spunea cineva pe acest forum, tema actuala despre care discutam este rolul exilului romanesc in apararea valorilor democratice si elocventa biografie a profesorului Matasa.

          Am primit chiar azi un mesaj despre omagierea celui care a fost profesorul Claude Matasa. Ieri seara a avut loc priveghiul pentru Claude Matasa la casa mortuala (Hunters Funeral Home), unde au venit numerosi prieteni si invitati, au fost aproape o suta de persoane in doua sali, facute una. In prezenta doamnei Netty si a celor mai apropiati prieteni ai celui trecut in lumea celor drepti, dl Constantin Rauta a citit, inaintea slujbei preotului, articolul meu de pe contributors si textul lui Ion Mihai Pacepa.

          Inmormintarea are loc azi la 3:45 la cimitirul Hunters Funeral Home (ora Floridei),

  6. Maslin F. spune:

    Pacepa a dat o mare lovitura lui Ceausescu, KGB-ului, Securitatii si comunismului in general. Cine ignora asta este in afara realitatii ori are un interes. In fapt sunt multi care au un interes sa ascunda rah. sub pres. Fostii securisti, fosti DIE, fsb-isti, kgb-isti, comunisti, cheguevaristi, prosovietici, antievrei, antiamericani cand aud de Pacepa fac clabuci in jurul gurii…

    • Ardan spune:

      Pacepa a dat o mare lovitura lui Ceausescu.Nu mai mare decit lovitura pe care i-a dat-o lui Ceausescu insusi KGB-ul care a finalizat cu o ultima lovitura, lovitura de gratie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)