duminică, mai 19, 2024

De ce nu prind mesajele europene in Romania?

Urmatorul articol e o analiza a principalelor mesaje lansate pentru campania europarlamentara de catre principalele partide din Romania si o comparatie cu ceea ce se intampla la nivel european.

Pe data de 28 Aprilie a avut loc la Maastricht prima dezbatere publica europeana, cu patru dintre candidatii la postul de Comisar European: Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (PSE), Guy Verhofstadt (ALDE) și Ska Keller (EGP). Ei au raspuns întrebărilor adresate de mii de tineri din toată Europa. Apoi, candidații au dezbatut probleme-cheie, cum ar fi șomajul, educația și implicarea tinerilor în politică. Cunoscut ca “The First European Presidential Debate”, evenimentul de la Maastricht nu a fost deloc vizibil in media din România. In momentul in care la Maastricht existau dezbateri despre viitorul UE si implicit al nostru, la televiziunile de stiri din Romania apareau texte de genul: Digi 24 „baronul puilor : Nu am mancat niciodata o aripa de pui” Realitatea vorbea de “tunatele de la Arsi”, la Romania TV era Victor Ponta in direct, iar la Antena 3 era afacerea NANA si premeditarile lui Basescu. Neinteresul aratat de mass-media si implicit de societate provine din mai multi factori.

  1. UE nu are PR-isti buni. La nivel european se observa o lipsa de comunicare acuta intre Bruxelles si statele membre. Cetateanul european are impresia ca ceea ce se intampla la Bruxelles este birocratie pura. Cetateanul de rand nu intelege mecanismul complex de functionare al UE, nu intelege ce se intampla acolo, nu intelege ce decizii se iau acolo. Vina este a UE pentru ca in ultimii ani, nu a reusit sa aduca Europa mai aproape de cetateni, desi expertii europeni stiu ca exista acest deficit de comunicare.
  2. Limbajul folosit de functionarii si expertii de la Bruxelles este unul greu de inteles pentru un cetatean obisnuit. “Bruxeleza” e greu de transmis cetatenilor de rand.
  3. Goana dupa senzational a mediei. Actele legislative si lucrurile pozitive care se intampla la Bruxelles nu reprezinta un interes pentru media din Romania, care prefera pentru audienta, sa se focuseze pe probleme de politici interne, unde cearta si balacareala politica e la ea acasa.
  4. Lipsa intelegerii fenomenului de afaceri europene de catre clasa politica. Romania nu stie sa faca lobby la Bruxelles si nici nu are mecanismele necesare pentru a realiza acest lobby. De aici rezulta si proasta comunicare intre Bruxelles si Bucuresti, si implicit si dezinteresul clasei politice romanesti fata de ceea ce se intampla in capitala Europei.
  5. Criza economica si faptul ca “Europa” era vazuta de romani in 2007 salvarea absoluta. In conceptia poporului roman, Europa era lapte si miere si odata ajunsi acolo ne asezam si noi la masa bucatelor. Dupa 7 ani de la aderare, Romania nu a reusit inca sa se integreze in Uniune si tine cu greu pasul cu celelalte tari din Europa. Ceea ce nu intelege multa lume este ca situatia critica in care am ajuns (in majoritatea clasificarilor EUROSTAT suntem pe ultimele locuri), nu se datoreaza faptului ca am devenit membri UE in 2007, ci guvernarii interne si clasei politice actuale.

Dar sa analizam mesajele principalelor partide politice, pentru campania la alegerile europarlamentare, comparandu-le cu mesajele partidelor europene :

PSD : ’’Trimitem la Bruxelles oameni mandri ca sunt romani, care vor apara Romania”

PSD-ul parca pleaca la razboi in alegerile europarlamentare. De cine o sa apere PSD Romania la Bruxelles? Noi avem nevoie de parteneriate si proiecte comune cu tari din UE. Avem atat de multe de invatat de la Germania sau Franta, Italia sau Spania, Polonia sau Ungaria si totusi ne incapatanam sa nu o facem. Ne lipsesc parteneriatele si colaborarea intensa cu tariile mai dezvoltate, ne lipsesc investitiile strategice,  ne lipsesc proiecte pilot in diferite domenii pentru a crea o inovare a conceptelor si a tehnologiei. Toate acestea le putem avea daca intelegem cu adevarat, la nivelul decidentilor politici, ce inseamna Europa si cu ce se mananca afacerile europene. Dar noi, se pare ca mergem la razboi acolo, din mesajul PSD-ului! Problema e ca nici in caz de “razboi al declaratiilor” PSD-ul nu e asa vizibil. UKIP, duce o campanie indreptata impotriva romanilor. Nu am vazut multe luari de pozitie impotriva lui Nigel Farage sau UKIP-ului sau, daca au fost, nu au avut efectul declaratiilor si mesajelor din UK.

Cat despre mandria de a fi roman, cu ea te nasti, nu este un lucru pe care il acumulezi in timpul vietii. A.Plesu scria saptamana trecuta ca “mandria de a fi roman” e o vorba fara sens, ca si cum ai spune ca esti mandru ca esti om: “Nu poţi fi mîndru (sau ruşinat) de o calitate pe care n-ai obţinut-o prin merit, sau prin opţiune. Nu te-a întrebat nimeni dacă vrei să te naşti român, şi n-ai fost declarat român de un juriu care ţi-a evaluat, în prealabil, virtuţile. Te-ai trezit român, aşa cum te-ai trezit bărbat sau femeie, brunet sau blond, înalt sau scund. A spune, aşadar, „sînt mîndru că sînt român“ e totuna cu a spune „sînt mîndru că am nasul cîrn“, sau „sînt mîndru că am ochi albaştri“. Întrucît a fi român nu e o alegere personală şi nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare înnăscută…”

Unii sociologi sustin ca mesajele PSD-ului transmit “eurosceptiscism”, “colectivizare” si “Cantarea Romaniei”. Plus “copy si paste” la pozele de pe afisele electorale, cu poze furate din Belarus si Polonia. Cu toate acestea PSD-ul este indicat de majoritatea sondajelor ca favorit la castigarea alegerilor europarlamentare.

Europenii socialisti

Facand o comparatie cu Martin Schulz, candidatul socialistilor europeni la presedentia Comisiei Europene, diferenta e frapanta. Pe pagina lui Schulz se poate gasi manifestul PSE pentru alegerile europarlamentare, precum si 10 obiective ale candidatului socialist pentru o Europa mai umana si corecta, printre care somajul in randul tinerilor, reforma sistemul financiar si protectia drepturilor personale.

PNL: “Demnitate si competenta. Experienta si continuitate. Eurocampionii sunt cea mai buna echipa”

Este un mesaj mai putin populist care pune accentul pe competitivitatea si experienta candidatilor PNL. Primul cuvant insa poate fi interpretat: “demnitate”. Nu poti marsezi pe demnitate, avand in vedere parcursul dual al PNL-ului din ultimul timp. Se observa acum o incercare de a schimba modalitatea de campanie, mai decenta si axata pe professionalism, insa mi-e teama ca lipsa de credibilitate e mare. Sociologul M.Kivu a identificat bine care este intenia PNL-ului: “PNL readuce in memoria alegatorilor imaginea pre-uselista a partidului, prin utilizarea identitatii vizuale traditionale. Popularitatea primarului Sibiului este si ea exploatata ca “endorser” al listei de candidate”. Promovarea imaginii lui Johannis poate fi cu doua taisuri: e clar ca e una dintre locomotivele partidului, insa alegerile sunt pentru Parlamentul European, iar dansul are experienta in administratia publica.

Plus chestia cu “eurocampionii”, care e putin deplasata. Vorbim despre olimpici la matematica, despre gimnasti? De ce Adina Valean, d-l Busoi sau alte persoane din listele PNL-ului ar fi eurocampioni? Au luat vreo medalie europeana?

Cat despre “competenta, experienta si continuitatea” pot fi mesaje credibile, avand in vedere ca majoritatea candidatilor au fost europarlamentari cu o activitate intensa. De altfel, PNL-ul este singurul partid care a lansat un fel de program pentru Parlamentul European.

Liberalii europeni

Guy Verhofstadt este candidatul liberalilor europeni (ALDE) la Presedentia Comisiei Europene. Desi siteul sau personal nu are legatura directa cu pagina ALDE, Verhofstadt raspunde la o intrebare la care se pare ca nu poate sa raspunda nici un candidat roman la europarlamentare: De ce sa votati pentru mine? In 3 fraze explica simplu si concis din trei puncte de vedere –economie, libertate civila si reforma- ce ar face el. Pentru mai multe detalii are un power point de 22 de pagini, numit “Plan for Europe

Platforma liberalilor europeni e simpla si indreptata spre domeniile sensibile ale Europei: crestere economica si locuri de munca, reforma bugetului, politica externa a UE, economie verde si liberati civile.

PDL: “Europa in fiecare casa”

Europa este un continent, o organizatie inter-guvernamentala. Nu e un mesaj atragator pentru cetateanul de rand. PDL-ul a folosit acest mesaj probabil gandindu-se ca Europa reprezinta “bunastare”. Din pacate, in viziunea cetateanului Europa nu mai reprezinta “bunastare”. Monica Macovei reprezinta locomotiva PDL-ului, iar mesajele sale legate de lupta impotriva coruptiei dau credibilitate campaniei pedeliste. Din pacate alte mesaje clare nu se disting. Lumea nu intelege ce vor face alesii PDL in PE.

Popularii europeni

Pagina media a lui Jean-Claude Juncker, candidatul popularilor pentru presedentia Comisiei Europene este similara ca design cu ce a lui Martin Schulz. Experienta, solidaritate, viitor sunt mesajele transmise de Juncker. Juncker are cinci prioritati pentru viitorul UE legate de crearea de locuri de munca, politicile de energie, o relatie cu SUA, reforma uniunii monetare si o negociere cu UK pentru mai multa Europa.

Pe pagina sa se poate gasi si manifestul PPE intitulat : De ce sa votezi pentru Partidul Popular European?, precum si actiunile pe care PPE le va intreprinde pentru viitorul Europei.

PMP: “Ridicam Romania”

Campania centrata pe imaginea Elenei Udrea sustinuta de presedintele Basescu e una ridicola. Aura de coolness pe care marseaza d-na Udrea (saltul cu parasuta, selfie-urile cu presedintele Basescu, pozele de la malul marii) e ridicola.

Credibilitatea mesajului este relativa. De ce? Pentru ca nimeni din ce indecisi, dintre tineri sau care cauta o alternativa de vot nu cred mesajul postat pe pagina PMP-ului “Mizam pe oamenii tineri, ale caror atuu-uri sunt experienta si realizarile profesionale, nu relatiile de rudenie cu politicienii. Miscarea face schimbare!” Nu exista nici un program pentru alegerile europarlamentare iar imaginea unor candidati profesionisti precum Cristian Preda sau Daniel Funeriu e prea putin. Iar unele voci sustin ca pana si sigla partidului e copiata!

Faptul ca europarlamentarii romani de pana acum nu au reusit sa aduca Bruxellul mai aproape de Romania, criza europeana, faptul ca mass-media romaneasca nu e interesata de temele europene, discursul agresiv si modul in care se face campania pentru europarlamentare, sunt factori care o sa aduca probabil o prezenta la vot de maxim 30%.

Un comunicator spunea ca de 20 de ani de cand au inceput partidele sa se prinda care e mersul lucrurilor, nici macar nu se mai straduiesc sa scoata oamenii la vot la locale, parlamentare si europarlamentare. Dimpotriva, vor sa nu scoata lumea la vot. Daca voteaza doar aparatele de partid, procentele se pastreaza.”


Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Da, mesajul PSD sună belicos, e așa un fel de punere în gardă, ca și cum am spune că sîntem la un pas de a nu putea răspunde de consecințe. Există în anumite părți ale României o tradiție la vârf de a spune ca ei și a face ca noi. Secole de-a rândul, au fost la nevoie filo-otomani, filo-poloni, filo-ruși, etc. după care au scos acest spin al neatârnării, dar nu în sensul ei adevărat, ci unul pervertit, care nu face decât să apere interesele unei oligarhii. S-ar părea, iarăși după lozinca PSD-ului, că noi românii nu mai putem suporta aceste umilințe și că mândria ne este călcată în picioare. Ca să ți-o terfelească cineva, trebuie în primul rând s-o ai- ea există, dar nu într-o clică de incompetenți care pe deasupra și-au acordat și imunitatea. Deci din punctul meu de vedere, această mândrie europenii pot s-o calce, nu mă deranjează. Trebuie să căutăm mândria în altă parte, nu pe afișele electorale. Oricum, UE este un club la poarta căruia am bătut, n-am fost introduși cu forța. Cred că iarăși intrăm în logica complexelor de inferioritate agresive- vrem ajutoare, dar drepți de șiră, și dacă nu-ți convine îți mai trag și-un pumn în gură. Sîntem economic încă foarte vulnerabili, iar politic… Cu izmenele pe glezne amenințăm că situația riscă să devină intolerabilă.
    Există mulți oameni politici în România care sînt pro-europeni. Există puțini care să și vorbească limbajul european- fie ca nuanțare a discursului politic, fie în argoul tehnocrat.
    Domnule Mihăilescu, dacă este să-i luăm pe polonezi drept exemplu (lăsând la o parte toate deosebirile istorice, culturale, etc.) ce ar putea parlamentarii nostril UE să învețe de la ei ?

    • Andrei, Gandul a realizat primul proiect de dezbatere real. Urmareste-le proiectul Bruxellist si o sa vezi ca este vorba despre dezbateri cu argumente reale, din partea unor politicieni, candidati care au ceva de zis. Cat despre europarlamentarii polonezi, comparatia mi se pare deja depasita si in general orice comparatie de acum incolo cu Polonia. Noi trebuia sa ne comparam cu ei in 2008 in 2010 sau in 2012. Acum in 2014 realizam ca ne privesc de undeva de sus, iar gapul dintre Romania si Polonia e prea mare deja. Uita-te la pozitia de forta pe care a avut-o Polonia in cazul Ucrainei, vezi cum negociaza Radosław Sikorski in numele UE, vezi ce pozitie a adoptat cand ministrii de externe din UE se fastaceau. Polonia a ajuns o putere in Europa si nu cred ca mai are rost sa ne comparam cu ei!

  2. Buna ziua,
    Referitor la dezinteresul din mass-media( inclusiv factorii indicați):

    Cetățenii europeni nu pot alege direct persoanele ce ocupa functiile din Comisie si Consiliu, pot alege deputatii din Parlamentul European.
    De ani de zile se cere mai multa putere pentru Parlamentul European pentru a fi data mai multa legitimitate democratica deciziilor Uniunii Europene( alegerea presedintelui Comisiei ar trebui făcută printr-o procedura politica mult mai transparenta ).

    In Romania nu se dezbat aceste teme, aveți mare dreptate.
    Foarte mare dreptate, din păcate.

    Pare ca nu se dezbat nici temele privind ascensiunea partidelor pe dreapta si pe stanga spectrului politic european.
    Sunt voci care spun ca este de așteptat ca UE sa nu își poată îndeplini obiectivul unei bunăstări generale mai ridicate și ca se așteaptă un progres modest privind eforturi de reglementare, UE continuând sa își sporească birocrația și sa consume resurse financiare suplimentare

    Ar trebui sa fim antrenati in dezbateri referitoare la actuala forma a UE? Unii ar spune ca da.
    Cine sa o facă?…:)))
    Suntem ocupați cu altceva….

  3. E mai simplu:

    mesajele europene nu prind la populatia Romaniei pt ca avem niste medii de informare in masa manelizate de insusi directorii de programe si patronii care, in goana dupa audienta, in imensa lor aroganta, comoditate si lipsa de profesionalism si viziune (media marketing), in loc sa formeze opinia publica (cu cap si sistematic) au senzatia ca numai gunoiul si maneaua fac audienta. Pe acest sistem si cu aceste rezultate:
    http://ihincu.wordpress.com/2013/05/25/starea-presei-si-starea-natiunii-mituri-fapte-si-date/

    Ca sa fi prins vreodata, politicienii si mass-media trebuiau sa faca un efort sustinut, constant (nu doar in prag de campanie electorala) de constientizare a publicului larg. Si, nu in ultimul rand, sa nu mai priveasca la public de jos in sus, cu dispret.

    Iar politicienii nostri (inclusiv majoritatea europarlamentarilor) sunt pe acelasi calapod in ce priveste impostura, incompetenta, comoditatea si lipsa de viziune (exceptiile nu se numara aici). Cati dinre ei (in afara de Monica Macovei) se plimba prin tara (circumscriptia electorala europeana e toata tara) sa comunice direct cu alegatorii, in scop de constientizare a misiunii lor de europarlamentari, a ce fac ei acolo, la Bruxelles si ce mai pot face in interesul electoratului? Adica, in scop de PR?

    De asta nu exista temele europene in constiinta publica romaneasca.

    Ah, ca nici aia de la Bruxelles nu exceleaza in PR si constiinta serviciului public pe care il au de indeplinit, e alta poveste, Sau, in fine, in esenta, aceeasi: se vad o data la 5 ani cu o sinecura, nu stiu cum sa se relaxeze mai bine de banii aia (destui), „sa puna deoparte” si sa se faca din cand in cand ca muncesc. dupa care se trezesc brusc, in campanie electorala, ca ce spun ei nu prea intereseaza. Ce surpriza :)

    Intre timp, angrenajul birocratic UE consuma bugete uriase, inclusiv pt PR, degeaba. Asa-i etatismul in general, nu doar cel european. Risipitor de bani (nu consumator de bani cu un scop bine determinat, care sa se circumscrie eficient interesului public) Daca merge si asa…. De ce sa se osteneasca? Doar nu crede cineva ca marea majoritate a demnitarilor si functionarilor UE sunt acolo din mare drag de a servi publicul european. Come on. Sunt pusi pe munca putina pe bani multi (pentru ca se poate, na) si-o pensioara buna (spre uriasa in unele cazuri). Cum spuneam, exceptiile sunt putine. Deci nu conteaza.

  4. UE e nevandabilă pentru că nici măcar jurnaliștii care urmăresc ce se petrece la Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg nu pricep mare lucru de acolo. Uitați-vă la două noțiuni doar: comitologie și trilog.
    Pînă la urmă e normal așa – nimeni nu are curajul să-și asume calul (o federație), dar nici măgarul (revenirea la state naționale). Așa a ieșit un ghiveci de toată frumusețea. Nemții, englezii și francezii urăsc cedarea de prerogatrive către Uniune, noi și bulgarii probabil că am chiuii de bucurie dacă s-ar desființa parlamentele naționale și am fi conduși de la Bruxelles, doar-doar de-am scăpa de pegra asta de politicieni autohtoni.

  5. educarea publicului e essential ca sa ne putem ridica din noroiul in care ne aflam

    stie cineva dintre oamenii ne sau a-politici ce drepturi are ca cetatean European? a citit careva dintre ei tratatul de la lisabona? cati dintre candidati stie ideile principale din tratatul de la Maastricht sau ce adduce nou tratatul de la lisabona fata de cel de la nisa ?

  6. Ba la mine mesajele europene au prins.
    Sunt barbat asa ca dorind sa fiu in tendinte cu UE mi-am cumparat o rochie sclipicioasa si pantofi cu platforme, mi-am pus niste sani falsi in sutien, mi-am lipit o barba (nu am rabdare sa o astept pe cea naturala sa creasca) si mi-am indesat un morcov si o banana in lenjeria intima (unul in fata si unul in spate , ghici care si care). Acum ma simt cu adevarat european singura problema e ca trogloditi de romani se unita cu invidie la mine, banuiesc ca vor sa ma imite ceea ce e suparator (nu voi mai fi original). Ma duc sa depun o cerere sa deschid un templu inchinat lui Anton Szandor LaVey idolul meu.
    Textul e un pamflet care trebuie sa le reminteasca uitucilor ca atunci cand adopti un set de valori ele vin engross si cele rele se incetatenesc de 100 mai repede ca cele bune. Dar cred ca imi racesc gura de pomana.

  7. nicaieri un om normal (servici, copii si alte „banalitati”) nu citeste un power point de 22 de pagini, numit “Plan for Europe” (sau mai multe) sa vada cu cine voteaza.
    toate punctele enumerate sunt valabile in orice tara UE (afara de punctul 4- „Romania nu stie sa faca lobby la Bruxelles”).
    se pare ca o sa voteze frustratii (cica 1/3 din francezi vor afara din UE), la care prind usor mesaje populiste (bazate pe instincte primare frica, ura, lacomaie) si ce usor poti manipula dovedeste zilnic Antena3.
    punctul 4.(lobby national) este impotriva ideii europene, votez liberalii ca sa pot face mai usor afaceri oriunde in europa, nu pt. subventii (cum ar fi lobby local Dragnea/Sova autostrda Alexandria)

    • Camione ce intelegi prin om normal? Power pointul e accesibil oricarui om interesat de politici si implicit de viitorul UE. Poti sa il vezi accesand hiperlinkul din text. Sunt mai mult desene si e usor conceput, pentru intelesul unui om normal:) Lucram la primul raport de looby de tara la Bruxelles si cum ar trebui sa se prezinte Romania acolo. Cand il terminam, o sa scriem si la contributors despre el ca sa il citesti si tu si sa intelege de ce am scris ca Romania nu stie sa faca lobby la Bruxelles. Implicit ideea de lobby de tara la Bruxelles ar aduce conceptul de „afaceri europene” mai aproape de tara, de politicieni de populatie!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro