Chemarea la Parchetul General a judecatorilor CCR (fosti si actuali) nu este o premiera, cata vreme precedentul a fost inaugurat de Toni Grebla, fost membru CCR, chemat la DNA in temeiul unor suspiciuni de coruptie.
Insa astazi vorbim de Parchetul General care ancheteaza judecatori CCR pentru o decizie oficiala luata in 2012 in legatura cu referendumul de demitere al Presedintelui Basescu. Concret, in joc este statutul juridic al acelei „errate” transmise de CCR la Monitorul Oficial.
„CCR a emis pe 6 august o erată prin care modifica un paragraf din conţinutul hotărârii din 3 august. Paragraful care modifică datele bătăliei pentru validare/invalidarea referendumului este următorul: „În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul„.
Aceasta errata, coroborata cu numarul de voturi valabil exprimate transmis de BEC, a permis constatarea faptului ca nu a fost atins cvorumul de validare de 50%+1 din totalul de alegatori inscrisi pe liste.
Acum: care e miza audierilor de la Parchetul General. Este una dubla: juridica si politica.
Miza juridica:
Procurorul de caz (nu stiu cine este) se misca periculos de aproape de limita Constitutiei atunci cand ancheteaza un posibil „fals in acte” sesizat in 2012 (dosar deschis de Parchet in 2012 si clasat ulterior insa redeschis in mai 2014 din cauza unei decizii a ICCJ si a unui individ abonat la Antene). Limita Constitutiei este aceasta:
Art. 145: „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia„. A se corobora cu legea 47/1992, art. 61 alin. 2): „Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.
Pentru ca ceva sa fie „fals in acte”, trebuie sa existe un act „normal” sub aspect legal. Care este acel act dupa care procurorul poate stabili ca errata e un „fals”?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, procurorul de caz care ancheteaza chestiunea „erratei” trebuie sa inteleaga patru aspecte:
– solutiile CCR in cazul referendumului se adopta cu majoritate de 6 din 9 judecatori. Opinia separata a 3 judecatori nu constituie o posibila incalcare a legii. In cazul erratei, 6 judecatori au adoptat-o. Ceilalti 3 au facut opinie separata, punct. Nu exista aici o „normalitate” stabilita doar de 3 judecatori, oricat de tare ar striga acestia.
– care este statutul juridic al acelei errate, data pentru ca in aval se pare ca se produsese, in mod intentionat, o scurt-circuitare a procedurilor, de catre judecatorul Acsinte Gaspar. Cititi un exceptional articol pe aceasta tema, scris de jurnalista Ondine Ghergut. Statutul juridic al erratei nu poate fi desprins nici de activitatea decizionala a Plenului CCR, nici de actele savarsite de judecatorul Acsinte Gaspar. Pe acesta il intreaba cineva de actiunile sale savarsite in acea perioada?
– Acsinte Gaspar si inca doi judecatori ar trebui intrebati in legatura cu adresa emisa catre Guvern care cerea, atentie, „actualizarea listelor” (desi plenul CCR nu ceruse asa ceva, ci doar „listele actualizate„).
„Doi magistrati sunt suspectati ca au scos dintr-o “eroare” un paragraf esential din adresa catre Guvern si prin care se dadea practic unda verde pentru a fi efectuat un mini-recensamant al listelor. Potrivit presei, este vorba de judecatorii Acsinte Gaspar (85 de ani) numit la CCR de fostul presedinte Ion Iliescu si de Tudorel Toader (64 de ani) propus de PNL. Un al treilea judecator, Ion Predescu, numit in functie tot de Ion Iliescu, a iesit public recent si a declarat ca a doua adresa a CCR prin care era indreptata “eroarea” a fost adoptata ilegal, deoarece nu ar fi participat toti cei 9 membri ai CCR. Pozitia lui Predescu era in conformitate cu o declaratie facuta recent de Ion Iliescu, in fapt indicatii directe adresate CCR: “Trebuia din recensamant sa se desprinda doar situatia populatiei, iar Institutul National de Statistica a dat si un element la recensamant: avem o populatie stabila de 19 milioane, din care 4 milioane sunt pana in 18 ani, deci avem 15 milioane votanti. 8,5 milioane care au venit la vot inseamna 60% prezenta la vot. Asta e situatia de care Curtea Constitutionala nu poate sa nu tina seama”. (sursa)
– in fine, un ultim aspect: poate procurorul ar trebui sa inteleaga ce a vrut sa spuna Ion Predescu (unul dintre cei 3 care au incercat sa traga de timp pentru a da spatiu de manevra Guvernului sa actualizeze listele si s-au opus invalidarii referendumului) cand a acesta spus ca „am luptat si noi cat am putut„? Pentru ce au luptat?
Spre reamintire! „Aşa a ieşit. Ea [Aspazia Cojocaru], cea de la PSD, a hotărât lucrurile”, a declarat pentru Gândul Ion Predescu. „Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă. Luaţi datele de la Guvern şi analizaţi-le să vedeţi cât erau de limpezi”, a precizat Ion Predescu.
Personal, consider ca este suspect modul in care Parchetul General al lui Nitu pare ca merge in directia anchetarii celor 6 judecatori, de parca acestia au „falsificat” decizia „corecta” a celorlalti 3 judecatori. Ceva scartaie rau!
Sa fie asta raspunsul Parchetului General la anchetarea de catre DNA a Premierului? Sa fie asta miza politica? Catalin Prisacariu, azi, incerca o explicatie in cheie politica, pe care o consider plauzibila.
***
Poate nu ar fi rau daca v-as aminti cateva aspecte legate de Acsinte Gaspar.
„Acesta, incalcand prevederile legale, a participat miercuri [2005] la o intrevedere cu Adrian Nastase, Mircea Geoana, Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc si le-a oferit „consultanta” despre cum pot sa blocheze schimbarea sefilor celor doua Camere. El i-a invatat pe Nastase si Vacaroiu sa refuze sa semneze Regulamentele celor doua Camere modificate, astfel incat acestea sa nu poata fi publicate in Monitorul Oficial. … Surse din conducerea PSD ne-au dezvaluit ca Acsinte Gaspar le-a spus pesedistilor ca pot folosi un articol din Legea Monitorului Oficial pentru a refuza sa semneze regulamentele celor doua Camere in momentul in care acestea vor fi adoptate in formula modificata in plen. Conform legii, regulamentele nu pot intra in vigoare daca nu sunt publicate in Monitorul Oficial si nu pot fi publicate in Monitorul Oficial fara semnaturile presedintelui Camerei Deputatilor si a presedintelui Senatului. „Noi credeam ca poate sa semneze regulamentul secretarul Camerei sau secretarul de la Senat si chiar ne gandeam ca secretarul de la Senat este al Aliantei, dar Acsinte, baiat destept, ne-a zis: „Uite, aveti legea in fata. Daca Nastase si Vacaroiu nu semneaza, nu se publica in Monitorul Oficial”, ne-au explicat sursele citate” (sursa, articol din septembrie 2005!)
Inca un aspect: iata cum au „motivat” cei 3 judecatori (Predescu, Gaspar, Toader) opinia separata la Hotararea CCR de invalidare a referendumului din 2012:
„Faţă de cele expuse, cifra de 18. 292. 464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual. Pornind de la continua scadere a populatiei Romaniei, de la datele statistice furnizate in mod oficial, de la necesitatea eliminarii din liste a celor decedati, a persoanelor care au pierdut cetatenia ori drepturile electorale considerand ca in listele electorale permanente nu pot fi inclusi cetatenii romani cu domiciliul ori resedinta in strainatate si nici cei ale caror acte de identitate nu sunt valabile, constatam ca datele finale sunt de natura sa conduca la validarea rezultatelor referendumului„.
Articol publicat si pe blogul Politeia.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Reziduurile securiste, care au scos tot mai mult capul, stiu sa se foloseaca foarte bine de slabiciunile unui stat de drept inca nestabilizat.
Si aplica vechiul dicton: daca nu-i poti convinge, ameteste-i!
„“Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia“.”
Ce este neclar aici?
„“Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.”
Si atunci?
Nitu, un alt grajdan al prim plagiatorului national, isi face numarul :P
Dar se umple de penibil.
… și pe noi de nervi!
Si Base de regrete ca l-a numit pe grajdan. Avea dreptate Macovei.
@ codo,,
citeste intii Constitutia, si intereseaza-te cum se procedeaza intr-un stat de drept in urma unei motiuni de cenzura sau a unor alegeri parlamentare.
Si ce functii a detinut Macovei in statul roman, nesustinuta de Basescu, pentru a „avea dreptate”?
De pe margine, toti chibitii sint foarte buni sahisti :P
@codo. Cine te informeaza bre? Inspectoratul a trecut la guvern imediat [prima deczie a luiPonta] . Grajdan a fost numit de Ponta [exista si declaratie de regrete in presa.. dar probabil instructorul tau de partid e neinformat]
CCR administrează documente care devin publice. Dacă în ele apar elemente de fals, abuz ori alte infracțiuni cei care le întocmesc răspund. Nu e vorba de vot, ci de …numărarea votului ori comunicarea rezultatului. Aici toți răspund. Textele citate nu acoperă toată activitatea judecătorilor. ei nu doar votează și exprimă opinii, fac și acte. Dacă acestea sunt false li se aplică legea…
unii incearca redeschiderea disputei referitoare la [generic] diaspora. As putea banui ca se incearca EXCLUDEREA acestora de la urmatoarele alegeri [si -bashca- dispare si disputa despre votul acesteia].
Amintesc ca nu avem text legal care sa faca diferenta intre domiciliu si rezidenta:
a. dupa cat timp de absenta [cum poate fi legal constata -eventual contestata- si de catre cine] de la o adresa se pierde ? ce se pierde domiciliul sau rezidenta?
b. ce legatura legala exista intre domiciliu/rezidenta si prezenta in listele permanente?
c. ce document sanctioneaza stergerea din lista permanenta ? care este procedura de obtinere a documentului ? cine are dreptul sa-l ceara? ce procedura trebuie urmata?
d. textele UE nu fac diferenta si existenta Schengen anuleaza concepte invechite [oradeanul care si-a cumparat o casa in HU isi pierde dreptul de vot in RO? cum? prin ce decizie legala?]
Ca o mostenire de dinainte de UE [ba chiar de dinainte de ’89] avem o categorie speciala de diasporeni CRDS [in jargonul MAE si MAI], cetateni romani cu domiciliul in strainatate. ATENTIE: nu se pomeneste de rezidenta, desi asta scrie pe pasaportul lor. Acesti cetateni sunt inscrisi DIN OFICIU intr-un registru special al MAE numai si numai pentru ca au cerut un pasaport special. Ii regasim majoritar in USA, Canada, Australia etc si provin mai ales de dinainte de 2007. Cand n-a mai fost nevoie de pasaport pt UE nu au mai aparut [multi] CRDS.
PS. De ex in Italia exista AIRE [anagrafe italiani residenti all’estero] unde nu se pomeneste de domiciliu. Si Franta are un registru similar. Dar, dar, dar acest tip de cetateni au uneori exceptii fiscale, exceptii la taxare, la achizitii imobiliare, la regimul de pensii, etc.
Listele electorale pentru referendum contineau 18.292.464 electori, iar pentru alegerile prezidentiale, turul doi, din 16 decembrie 2014, 18.341.071. Ambele cifre au fost furnizate de administratia PSD. Erata este conectata cu intentia PSD de a modifica convenabil numarul de electori. Cand au avut dreptate, la referendum sau in 2014? Ancheta aceasta este pierdere de vreme si bineinteles o comanda politica.Cel mult ar trebui anchetati cei care au intentionat sa modifice listele electorale dupa ce scrutinul a avut loc. Alte lucruri si alte personaje ar trebui anchetate. De exemplu, cei care au adoptat ordonantele de urgenta prin care s-au modificat atributiile CCR, cu incalcarea prevederilor constitutionale.
Offfff, pasajul ăsta
”Aceasta errata, coroborata cu numarul de voturi valabil exprimate transmis de BEC, a permis constatarea faptului ca nu a fost atins cvorumul de validare de 50%+1 din totalul de alegatori inscrisi pe liste.”
este eronat. Erata NU a avut absolut niciun fel de consecință juridică. Niciunul. Menirea ei, reușită, a fost să oprească un proces complet paralel cu legea și abuziv, parte a puciului în desfășurare: falsificarea listelor permanente, și uzul acestui fals pentru a presa CCR la validarea ilegală a referendumului.
Buna ziua, Doc :) Marturisesc ca am avut multe ezitari despre cum sa incadrez rolul juridic al erratei in raport cu rezultatul referendumului. Am ales sa scriu: a permis „constatarea”, tocmai pentru a merge in ssiajul celor spuse de Zegrean care a repetat mereu ca CCR nu a „stabilit”, ci a „constatat”, pe baza datelor BEC, faptul ca nu a fost atins cvorumul.
Miza ei a fost, asa cum bine spuneti, sa opreasca un proces abuziv.
Eu vizam alt aspect, anume acela ca errata a stabilit (de fapt, a re-stabilit ceea ce plenul CCR spusese deja in cadrul dezbaterilor) ca referinta pentru stabilirea numarului de cetateni inscrise pe listele „permanente” este legea pentru alegerea Presedintelui, nu legea alegerilor parlamentare.
„solutiile CCR in cazul referendumului se adopta cu majoritate de 6 din 9 judecatori. Opinia separata a 3 judecatori nu constituie o posibila incalcare a legii. In cazul erratei, 6 judecatori au adoptat-o. Ceilalti 3 au facut opinie separata, punct” Acesta este un copy-paste din articolul tau , si este o manipiulare grosolana pentru ca tu nu spui nici un adevar. adevarul este ca solutia adoptata de CCR este cu totul altceva si tu Nu o spui. Erata NU a fost adoptata in sedinta CCR ci a fost trimisa pe sest la orele mici ale diminetii de acest impostor ( afost ales in mod fraudulos) de stefan minea.
„Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”. acest lucru aste adevarat in masura in care votul se exprima in sedintele CCR ,dar in cazul erata NU a avut loc nici o sedinta a CCR ci doar o hirtie a fost trimisa ca fiind in numele CCR. DE ce te faci ca nu vezi acest lucru, si arati doar partea care-ti place? Oare pentru ca adevarul e altul si te doboara?
Pt .IntelMar
Ar trebui sa citesti prima data acest paragraf si dupa aia sa acuzi de manipulare:
Doi magistrati sunt suspectati ca au scos dintr-o “eroare” un paragraf esential din adresa catre Guvern si prin care se dadea practic unda verde pentru a fi efectuat un mini-recensamant al listelor.
O erata nu trebuie adoptata, ci doar transmisa. Este pur si simplu corectarea unei comunicari care nu reflecta o decizie care fusese anterior adoptata. Ilegalitatea a fost comisa de judecatorul care nu a tinut cont de o decizie adoptata si a transmis o comunicare care nu reflecta opinia majoritatii si sensul deciziei, ci propria sa decizie minoritara. Ai priceput acum? Iti mai explic o data?
Acesta este un Pamflet !
Atacul asupra CCR este o aroganță aruncată asupra diasporenilor români:
”-Uitați-vă la noi ! Ne permitem să smotocim înalți magistrați din CCR care nu s-au supus ordinului de vă deposeda de dreptul de vot atunci, la abuziva suspendare a piratului choir din 2012. Facem asta după ce v-am și ”călcat pe cap” deja cu bătaia de joc numită Noua Lege Electorală în care fraierii de voi veți avea doar vreo doi amărășteni de deputați chiar dacă vă veți înghesui din nou, ca oile, prin cele câteva secții de votare pe care, cu multă silă, le vom deschide pentru a aburi vigilența străinezilor.”
În același timp se mai obține o chestiune, ceva mai subtilă: un gest de forță adresat amatorilor de scaun CCR-ist:
”-Bă, care vrei să CCR-ești, bagă-ți mințile-n cap ce votezi și cum te poziționezi că uite ce putem să-ți facem !”
Între timp și-au dat și niște pensii nesimțite !
Dar asta deja este o altă aroganță, pentru noi ăștilalți amărășteni:
”-Hei, băi verilor, ia uitați-vă și înghițiți în sec ! Noi ne mărim pensiile acum, voi vi le veți reduce pe ale voastre, singuri și de bună voie, când o reveni criza. Noi suntem speciali, noi centrăm noi dăm cu capul, ce-i corect e corect, n-așa ?”
Eu inteleg asa: Judecatorii au luat o decizie in 3 august, iar in redactarea ei s-a scris cu totul altceva. Daca Gaspar a facut-o intentionat sau nu, asta ar tebui s-o stabileasca judecatorii.
INTERMAR, spui ca ar fi nevoie de o noua intrunire a Curtii ca sa schimbe o redactare gresita? Tu nu esti zdravan la cap? De ce trebuie sa se intruneasca din nou, toti judecatorii, cand exista stenograma sedintei? Ce se intampla daca se tot fac greseli in redactarea Hotararilor? Ii chemama pe toti de acasa?
Adevarul e de fapt altul, INTERMAR:
„EU, fan ANTENA3 si USL-ist, imi bag picioarele in stat de drept atata timp cat ai mei imi satisfac visele erotice pe care le am seara la A3.”
Tine minte un lucru de bază în viaţa asta: „ANTENA 3 dăunează grav sănătăţii mintale”
Desi ma straduiesc sa ma abtin de la a mai comenta, nu pot, pt ca sunt aspecte lipsite de logica.
1. E drept ca statul de drept trebuie aparat si respectat, ca legile sunt suverane, trebuie aplicate si nu discutate. Dar ce nefacem cand cei care le aplica o fac dupa propriul lor cap, nu intodeauna, cap „limpede”. Si cand spun limpede ma gandesc la un cap purtat de un ins educat, cultivat, onest, detinator al expertizei profesionale superioare, si posesor al atestatelor profesionale recunoscute in domeniu si in afara lui. Pentru asta, numirea ar trebui sa se faca tinand seama de criteriile de mai sus. Pe ce criterii a fost numit la CC actualul presedinte al acesteia (unul din cei sase)? O fi fost criteriul pensionarii pe caz de boala, la care a recurs anterior numirii la CC. Dar Aspazia? Probabil masluirea unui examen de admitere in facultatea de drept inca din vremea lui Ceausescu.
2. Care este diferenta dintre „liste actualizate” si „actualizarea listelor”, atat timp cat nu se specifica data la care ar trebui sa fie „actualizate”, sau la care sa se faca „actualizarea”? Nici una!
3. Recunosc ambiguitatea legilor, incapacitatea unui Parlament de patru – cinci sute de oameni de a face legi la fel de clare (chiar daca ticaloase) precum cele care le faceau juristii lui Ceusescu, si pe care, MAN le vota en fanfare. De fapt nu neaparat incapacitatea ci ticalosia acestora: iata ca recent s-au inteles si au reusit sa isi aprobe o indemnizatie suplimentara pensiei de 1,5-3 ori fata de salariul ale unui profesor sau medic debutant. Dar unde o fi logica care permite alegerea unui presedinte cu 5,1 milioane de voturi, dar interzice revocarea acestuia cu 7,4 milioane de voturi?
@vitansandu.
1. Ce trecut profesional trebuie sa aiba un judecator laCCR [dupa tine si al tau instructor de partid]? cum se califica un jude in materia Constitutionala?
2. Jud de civil e altceva decat de penal si altceva decat administrativ si diferent fata de comercial
3. cei 4 de mai sus nu sunt intersanjabili.
4. marii constitutionalisti ai RO nu sunt judecatori de profesie ci profesori de drept
@ vitansandu,
esti induiosator:
– ” legile sunt suverane, trebuie aplicate si nu discutate”;
– „Dar unde o fi logica care permite alegerea unui presedinte cu 5,1 milioane de voturi, dar interzice revocarea acestuia cu 7,4 milioane de voturi?”
„Logica” este in legile care spui ca trebuie „respectate si nu discutate” :P
NB,
acum o sa treci la alt articol sa pui aceiasi intrebare?
Observ ca pe aceasta platforma ca si pe altele si in general in presa romaneasca on-line, multe dezbateri si puncte de vedere despre diaspora si importanta voturile lor pentru alegeri.
Recunosc ca sunt mai novice in stiintele politice si am cateva nelamuriri :
1.- Ce ar putea face ei (deputati/senatori) CONCRET pentru romanii din America de Nord (USA, Canada, Mexic etc.) in relatia cu tara in care locuim si muncim/platim taxe; presupun ca sin oi romanii din America de Nord facem parte din diaspora.
2.- Dupa cate stiu eu, tarile din America de Nord NU au circumpscriptii electorale in Europa (sau cel putin una pentru toata UE) si in consecinta „alesi”, cu toate ca sunt destui cetateni (in special americani si canadieni) care locuiesc/lucreaza in toata Europa.
Ceea ce stiu toti acesti cetateni, daca au probleme de rezolvat cu statul lor o fac prin amabasade si consulate. La fel o fac si romanii din USA/Canada etc.
3.- Mai exista si un ministru cu problemele diasporei. Oraece ce-o face acest minister, la fel CONCRET.
4.- Cu toate ca exista atatea personae oficiale in guvern/agentii/ONG/parlamentari care se ocupa de „diaspora” totusi toata lumea (inclusiv politicienii) se plange de faptul ca exodul romanilor este in crestere, adica diaspora se mareste ! Care o fi eficienta acestora (“in charge”) cel putin sa stopeze acest exod.
5.- Eu am emigrat in 1995 si de atunci s-au perindat toate combinatiile posibile de partide la guvernare dar emigaratia nu s-a redus sau “stationat”, care demonstreaza ineficienta evidenta
Sper ca acest comentariu sa fie postat si sa citesc comentarii despre cele scrise.
aceata ancheta a parchetului este de un ridicol desavarsit. Numaul de alegatori luat in calcul la referendum in AUGUST 2012 a fost de 18. 292. 464 dupa 4 luni numarul de alegatori la alegerile parlamentare din DECEMBRIE 2012 a fost de 18.248.414. Cum s-ar putea justifica ca in august trebuiau sa fie cca. 16 mil. ca peste 4 luni brusc sa ajungem la peste 18 ? Inteligenta se pare ca nu este punctual forte a lui Nitu.
Ceea ce au uitat toti a fost ca in perioada de suspendare a presedintelui la CCR a existat un „grajdan” care a coordonat actiunea. Acesta a fost Toader. Cautati presa vremii si va veti lamurii. Asta a fost creierul „loviturii de stat”.