sâmbătă, aprilie 27, 2024

EUROPA, EUROPE : Franturi de ganduri…

2014 va fi anul alegerilor pentru Parlamentul European : 766 de membri direct alesi vor promova interesele comune ale cetatenilor din 28 de state membre. Oare cati dintre cei peste 500 de milioane de cetateni ai Uniunii cred ca, de la Strasbourg, Bruxelles sau Luxemburg, Parlamentul European chiar le reprezinta interesele ?

Intr-un articol scris inaintea alegerilor europene din 2009 (A. Dinu, Alegerile europene : pentru cine ?, pentru ce ?, in Revista Romana de Drept Comunitar, 4/2009) ma intrebam care (mai) poate fi semnificatia exercitiului electoral european. Daca participarea in scadere este prima dintre evidentele ce caracterizeaza alegerile pentru Parlamentul European (un tabel al participarii la alegerile europene 1979-2009 este disponibil aici), cresterea euroscepticismului si a intentiei de vot in favoarea extremelor pare a fi principala trasatura a alegerilor de anul viitor.

Articolul amintit mai sus se incheia intr-o nota mai degraba optimista : Deși parlamentarismul nu mai deține capul de afiș în procesul de democratizare, complementaritatea și interacțiunea sa cu diferite formule de participare civică oferă o perspectivă interesantă și dinamică de reînnoire și de consolidare a exercițiului democratic european. În același timp, participarea la alegerile europene constituie încă cel mai important mijloc de a inflența modul de funcționare a Uniunii, dând cetățenilor posibilitatea de face o alegere civică (”vor avea posibilitatea de a-și desemna direct reprezentanți care exercită importante puteri la nivel normativ, bugetar și de control – puteri care sunt în continuă creștere în ultimii treizeci de ani”), partizană (”va conduce la desemnarea unor aleși ale căror decizii sunt luate pe o bază ideologică”) și patriotică (vor determina influența țărilor lor la nivel european).1

In mod intamplator, am inceput si incheiat ziua de ieri cu doua informatii legate de Europa. Prima se refera la o dezbatere despre Europa – Réinventer l’Europe/Reinventing Europe – pe care Le Nouvel Observateur a organizat-o la Bruxelles (o scurta prezentare a evenimentului, in limba franceza, poate fi vazuta aici). Concluzia (cu siguranta simplificata in randurile de fata): Europa comuna are nevoie sa se regandeasca, sa se relookeze, sa se innoiasca…., dar e dificil de spus care ar fi solutiile cele mai bune. Cea de a doua informatie vine din presa germana. Editia online a ziarului Der Spiegel a publicat un articol despre (non) performanta eurodeputatului roman Dumitru Zamfirescu, care a votat „da” la ultimele 541 de voturi din cadrul forului european, dandu-si astfel acordul atat pentru un numar de propuneri, cat si pentru, adesea, contrariul lor (articolul poate fi citit integral aici). Unul dintre comentariile din josul articolului spune: „Oricum Parlamentul European este o gluma”.

Ma intalnesc in mod obisnuit cu europeni de toate felurile: oameni care lucreaza in institutiile Uniunii Europene, oameni care lucreaza pentru institutiile Uniunii Europene, oameni care stiu ca Uniunea Europeana exista, dar nu prea stiu ce face anume, oameni care stiu ca Uniunea Europeana exista, dar nu ii intereseaza ce face anume, oameni care stiu ca Uniunea Europeana exista si cred ca este o greseala. Chiar daca perspectiva lor asupra proiectului european este diferita, chiar daca argumentele lor sunt diferite, exista totusi un punct de intalnire – convingerea ca Europa de astazi este, sunt Europe: „Europa – Nouvel Observateur” si „Europa – Der Spiegel”, Europa discursiva si Europa perceptibila. Atata vreme cat distanta dintre cele doua va ramane semnificativa, exista riscul ca urechile aplecate spre Europa discursiva sa devina tot mai surde, iar ochii indreptati spre Europa perceptibila, tot mai critici.

Cu 7 luni inainte de alegerile pentru Parlamentul European, ma intreb cum as scrie finalul unui articol consacrat exercitiului electoral european. Fac parte dintre din ce in ce mai putinii care inca mai cred ca alegerile europene pot fi vazute ca un mecanism inconturnabil al unui continuum democratic care trebuie in permanenta reconfirmat si reinnoit, drept singura modalitate de a influenta echilibrul politic in interiorul unei institutii care, in ciuda limitelor sale, constituie unul din pilonii decizionali la nivel european (A. Dinu, op. cit.). Dar trebuie sa recunosc ca tentatia perceptibilului pune uneori in umbra frumusetea datatoare de speranta a discursivului.

1 Y. Bertoncini, T.Chopin – ”Les ”élections européennes” en France: un triple choix ”, Lettre de la Fondation Robert Schuman, 392/ avril 2009 (http://www.robert-schuman.eu/doc/questions_europe/qe-135-fr.pdf).

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Dacă oameni așa-ziși „inteligenți” își asumă un oarecare comentariu că „ORICUM Parlamentul European este o glumă” luîndu-se doar după performanțele unui mîrlan român înseamnă ca nu sînt cu nimic mai breji decît acel securist de tîrlă.

    Naivitate ? Lipsă de discernămînt ? Sau conformism orb cu „mămăliga nu explodează” ?

  2. Uniunea Europeana – sansa nesperata si nemeritata a Romaniei de iesi macar partial din mocirla balcano-orientala. Multe lucruri sunt anapoda la Brussels dar nivelul de eficienta si corectitudine e de o suta de ori mai ridicat decat cel de la Bucuresti. Cu cat UE devine mai integrata si regulile mai uniforme cu atat mai bine pt Romania. Sunt total scarbit de aberatiile celor ce vad UE doar ca pe o birocratie asupritoare si cred ca ne-a adus mai multe dezavantaje decat avantaje. Euroscepticismul e doar o gandire gaunoasa trecatoare, ratiunea si bunul simt vor triumfa.

  3. EUROPA.Este singura alternativa pentru cele 28 de State.In situatia dificila pe plan mondial avem nevoie de o alta abordare, o strategie in care tehnocrati de valoare sa apere interesele economice ale Uniunii, poate o statistica generala in care sa fie inventariate resursele de care mai dispunem, planuri de modernizare a unitatilor productive, poate si o tipizare a produselor dupa modelul German, protectia mediului asigurata de legislatii dure,asigurarea unei vieti decente si sigure pentru cetateanul de rand, asistenta sanitara la nivel de UE,combaterea drastica a infractiunilor de ori ce fel si altele bine cunoscute.Personal nu am simtit progrese deosebite in multe domenii.Putem participa in colaborare, la investitii noi in exteriorul UE, cu beneficii pentru toate statele, in prezent exista o adevarata revolutie tehnologica, fapt sesizat de ani buni de state din Orientul Indepartat, evolutiile tehnologice din Coreea de Sud, China,Japonia,Taiwan si altele sunt de admirat.Sa incercam sa punem in valoare si varfurile specialistilor din UE, iar comentariile din diversele organizatii UE sa aiba si o parte practica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alina Dinu
Alina Dinu
Doctor in drept public - Universitatea Robert Schuman, Strasbourg, consultant in afaceri europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro