Pentru că operațiunile de fracturare hidraulică a argilelor gazeifere și petrolifere implică folosirea unor aditivi chimici și pentru că, așa cum am prezentat anterior, există unele emisii fugitive de gaz metan, apare o temere firească despre posibilul impact asupra sănătății oamenilor și animalelor.
Pe unele web site-uri (d. ex. aici) se pot citi lucruri apocaliptice:
S-a studiat faptul că în zonele în care s-a utilizat fracturarea hidraulica pentru extragerea gazelor de sist, numărul de boli este creștere în mod dramatic ca urmare a consumul apei din zona de exploatare, dar si aerului contaminat cu substanțe chimice toxice, unele cancerigene. Datorită intoxicării cu substanțe chimice producând afecțiuni dintre cele mai severe si greu de tratat au fost semnalate: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele, iar mortalitatea este în creștere.
Dar este vorba despre un alt mit sau ne aflăm cu adevărat în fața unei catastrofe în curs de desfășurare? Isteria produsă de noua tehnologie a exploatării gazelor de șist are, pentru o mică parte a opiniei publice din România, toate caracteristicile unei isterii similare produse de accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986. Cei mai în vârstă își amintesc cum policlinicile și spitalele erau asaltate de oameni cu tot felul de boli presupuse a fi fost produse de radiația nucleară din Ucraina.
Mutatis mutandis, ceva asemănător se poate spune în prezent despre impactul fracturării hidraulice asupra sănătății oamenilor și animalelor. Să începem cu ultimele.
În anul 2012 un grup de cercetători din cadrul Colegiului de Medicină Veterinară a Universității Cornell au publicat un studiu care sugerează (nu confirmă) că fracturarea hidraulică ar fi îmbolnăvit sau ucis vaci, cai, capre, lame, găini, câini, pisici, pești și alte animale[1]. Cei doi autori au utilizat 24 de cazuri din șase state (Colorado, Louisiana, New York, Ohio, Pennsylvania și Texas) unde se practică intens fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere. Ei au găsit că 194 de vaci au murit sau au fătat viței morți după ce au fost expuse la fluidele de fracturare. Multe informații din articol au fost atacate de industrie ca fiind „anecdote”[2]. S-a insistat de asemenea pe faptul că autoarea principală (Michelle Bamberger) a recunoscut într-o prezentare publică faptul că datele din studiu nu oferă o relație cauză—efect lipsită de ambiguități. De aici, concluzia studiului care sugerează, în loc să afirme categoric impactul fracturării hidraulice asupra sănătății animalelor. Trebuie, totuși, menționat că studiul de la Cornell University este singurul articol peer-reviewed publicat până astăzi.
Despre efectele fracturării hidraulice asupra sănătății oamenilor nu s-a publicat încă nici un studiu științific. Cauzele nepublicării se leagă de natura controversială a acestor efecte.
Un exemplu este oferit de un caz din localitatea Silt, statul Colorado. În 2001 un foraj pentru gaz care era fracturat hidraulic a erupt lângă casa locuitoarei Laura Amos și ea a pretins că erupția i-a contaminat apa din fântână cu substanța 2-BE (2-Butoxyethanol este un compus organic, incolor, cu un miros dulce. Este un solvent ieftin, folosit în detergenți). Amos a făcut o tumoare rară a glandelor suprarenale. Inspectorii statului Colorado au amendat EnCana Corporation cu 99.400 dolari pentru că au găsit gaz, nu 2-BE, în apa din fântâna lui Amos. Compania a contestat amenda dar a preferat să nu mai lupte la tribunal. Inspectorii statului Colorado au mai spus că fracturarea hidraulică nu trebuie blamată, susținând că substanța 2-BE din fântâna lui Amos a provenit din detergenții folosiți de familie ei la spălare. În anul 2006, Amos a acceptat o compensație de mai multe milioane de dolari din partea companiei EnCana, care, în plus, i-a cumpărat proprietatea. Ca parte a acceptării compensației, ea a semnat un acord de confidențialitate și a refuzat să discute cazul ei în continuare[3].
Lipsa de dovezi clare, fără echivoc, în cazuri precum cel descris mai sus s-ar putea datora și faptului că, odată ce a fost acceptată o compensație, toate documentele se sigilează și nu mai pot fi folosite la tribunal.
Industria extractivă, bazându-se pe o definiție strictă a fracturării care nu include aspecte adiționale ale tehnologiei, precum foraje săpate prost, cu tubaj defectuos, sau foraje care eliberează metan natural din roci, precum cărbunii, neagă ferm afirmația că fracturarea hidraulică poluează aerul și apa și, astfel, are un impact asupra sănătății oamenilor. În sprijinul acestei poziții a venit studiul federal publicat de EPA în 2004 care a găsit că fracturarea hidraulică înseamnă „foarte puțină sau nici o primejdie” de contaminare a apei subterane, cu excepția situației când se utilizează motorină.[4]
În luna aprilie 2012 Institutul de Medicină din cadrul National Academies of Sciences din SUA a organizat un workshop pe tema „Evaluarea impactului extragerii gazelor de șist asupra sănătății”[5]. Participanții la workshop au descris impacturi potențiale ale exploatării gazelor de șist asupra sănătății umane și au identificat lacune în datele folosite, în primul rând lipsa datelor tip baseline (date de referință anterioare începerii dezvoltării gazelor de șist). Aceste lacune împiedică doctorii să diferențieze între riscurile de sănătate reale și cele potențiale.
Consiliul de Cercetare Național (The National Research Council), care este de asemenea parte a Academiilor Naționale, definește Evaluarea Impactului asupra Sănătății (EIS) drept un proces sistematic, dar calitativ, care utilizează o multitudine de surse de date și metode analitice și consideră propuneri din partea populației pentru a determina efectele potențiale ale unei propuneri sau proiect despre sănătatea populației.
Aaron Wernham, directorul Proiectului de Impact asupra Sănătății de la Pew Charitable Trusts a subliniat că evaluările EIS sunt larg folosite în industriile petrolieră, de gaz natural și minieră, unde companiile recunosc că EIS protejează lucrătorii și comunitățile, reduc riscurile și scad cheltuielile afacerilor.
Workshop-ul organizat de Institutul de Medicină a oferit observații din partea multor experți, dar nu a făcut recomandări pentru monitorizarea și administrarea impacturilor asupra sănătății legate de exploatarea gazelor de șist.
Riscurile potențiale identificate de participanții la workshop au fost: contaminarea apei potabile, poluarea aerului, schimbări climatice produse de emisiile de gaze de seră, zgomotul, schimbări în folosirea pământului și impacturile asupra comunităților legate de afluența lucrătorilor, schimbări în trafic și schimbări economice pentru indivizi și autoritățile locale.
În trei arii au fost prezentate date mai puțin cunoscute:
– Scăderea nivelului de ozon din zona argilei Barnett;
– Nivele nesănătoase de expunere a muncitorilor la praf de siliciu și particule de motorină;
– Volume crescute ale traficului de camioane în zonele de dezvoltare a gazelor de șist.
Poluarea aerului cu ozon în zona Dallas-Fort Worth
Michael Honeycutt, directorul diviziei de toxicologie al Comisiei de Calitatea Mediului din Texas (TCEQ), a raportat că ozonul a fost singurul poluator asociat cu activitățile de petrol și gaze din zona Dallas-Fort Worth care a depășit standardele legale. Totuși, pe măsură ce numărul forajelor săpate pe argila Barnett a crescut de la aproape zero la mijlocul anilor 1990 la peste 14.000 de sonde în 2011, nivelele de ozon au scăzut de la 106 ppb (părți per miliard) în 1995 la 86 ppb în 2010. Standardul legal pentru zonă este 85 ppb. O reprezentare grafică a acestei situații se găsește aici.
TCEQ continuă să monitorizeze cu regularitate emisiile de ozon utilizând monitoare și detectoare fixe, aeropurtate sau manuale. Citirea unor valori crescute reflectă adeseori defecte ale echipamentelor care pot fi reparate imediat.
Expunerea muncitorilor la praf de siliciu și particule de motorină
Eric J. Esswein, senior igienist industrial de la Institutul Național pentru Siguranța Profesiei și Sănătate (NIOSH – National Institute for Occupational Safety and Health), a raportat date despre sănătatea muncitorilor colectate prin colaborarea cu cinci companii de la 11 locații de fracturare hidraulică aflate în cinci state. NIOSH a găsit că 50% din probele de praf de siliciu au depășit limita de expunere permisă de OSHA (Occupational Safety and Health Administration), iar 68 % au avut valori mai mari decât limitele impuse de NIOSH.
NIOSH a recomandat schimbări ale echipamentului care să reducă nivelul de praf de siliciu. Probarea făcută de NIOSH a indicat că particulele de motorină de la locațiile sondelor sunt de asemenea un posibil risc pentru sănătate.
Creșterea traficului de camioane în zonele de dezvoltare a gazelor de șist.
Timothy Kelsey, profesor de economia agriculturii și liderul programului de stat pentru Dezvoltarea Economică și a Comunităților de la Universitatea de Stat Pennsylvania (Penn State) , a raportat că experiența economică a Pennsylvaniei până în martie 2012 se referă la angajări, scăderea șomajului și creșterea salariilor în zonele cu argila Marcellus, ca și la diferențele economice dintre cei care profită din dezvoltarea gazelor de șist și cei care nu profită.
Datele sale statistice detaliate despre traficul din Bradford County, Pennsylvania, arată că traficul a crescut mai mult de 10 ori în perioada 2005 – 2010. Nu a fost semnalat nici un impact asupra sănătății populației.
Concluzia majoră a workshop-ului organizat de Institutul de Medicină a fost că este nevoie de mai multe date pentru dezbaterile despre impactul exploatărilor de gaze de șist asupra sănătății populației.
Dacă studiile publicate de EPA nu au indicat nici un impact al fracturării hidraulice asupra apei potabile (vezi articolul „Povestea a două sate: Dimock, Pennsylvania și Pungești, Vaslui” și nota de mai sus), ele reprezentând totodată un bun început în lămurirea opiniei publice despre inexistența unui pericol potențial, doctorii consideră că sunt necesare studii mai complexe despre efectele hidrofracturării asupra oamenilor. Ideea este că rigoarea academică va calma dezbaterile emoționale.
Într-un articol din New York Times din 2013[6], John Hurdle informează despre constituirea unei coaliții academice care se pregătește să arunce o lumină riguros științifică asupra dezbaterii polarizate și de multe ori emoționale despre faptul dacă utilizarea fracturării hidraulice este periculoasă pentru sănătatea umană. Cercetători de la Harvard lucrează la un procedeu de corelare a operațiunilor de foraj pentru gaze de șist cu rapoarte despre grețuri, dureri de cap și boli respiratorii. O echipă de toxicologiști de la University of Pennsylvania a propus cercetarea datelor din 17 instituții pentru a revedea cazurile de îmbolnăviri raportate de oamenii care locuiesc în aproprierea platformelor de foraj, stațiilor de compresoare sau iazurilor de decantare ale apelor reziduale.
Studiul propus va considera trei elemente posibil periculoase: toxicitatea apei de retur, arderea gazelor purjate și folosirea motorinei de către camioane, compresoare și motoarele de foraj. Proiecte separate din acest studiu vor cerceta și analiza starea sănătății locuitorilor din Pennsylvania (din zona argilei Marcellus) și din Texas (din zona argilei Barnett).
În concluzie, impactul fracturării hidraulice asupra sănătății oamenilor și animalelor se bazează pe un unic articol peer-reviewed care discută despre animale (preponderent, vaci). Fără să existe nici măcar un singur studiu științific pe tema discutată în cazul oamenilor, mă întreb de unde a apărut isteria din unele web site-uri românești despre un număr de boli de care se „sparie” gândul?
__________________________________
[1] Michelle Bamberger and Robert E. Oswald, „Impacts of Gas Drilling on Human and Animal Health”, 2012, http://baywood.metapress.com/app/home/contribution.asp?referrer=parent&backto=searcharticlesresults,1,2;
[2] Rachael Bunzey, „A Poorly Vetted Attack on Shale Gas with a Stunning Lack of Numbers!”, http://energyindepth.org/marcellus/pporly-vetted-attack-shale-gas-stunning-lack-numbers/
[3] Mike Soraghan, New York Times of Greenwire, Baffled About Fracking? You’re Not Alone, 13 mai 2011, http://www.nytimes.com/gwire/2011/05/13/13greenwire-baffled-about-fracking-youre-not-alone-44383.html?pagewanted=all&module=Search&mabReward=relbias%3Aw
[4] http://www.epa.gov/safewater/uic/pdfs/es_6-8-04.pdf
[5] IOM (Institute of Medicine) „Health impact assessment of shale gas extraction: Workshop summary”. Washington, DC: The National Academies Press, 2014 http://www.nap.edu/download.php?record_id=18376#
[6] John Hurdle, „Taking a Harder Look at Fracking and Health” http://green.blogs.nytimes.com/2013/01/21/taking-a-harder-look-at-fracking-and-health/?_php=true&_type=blogs&_r=0
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Intr-un domeniu tehnologic nou la care noutatile sint de domeniul lunilor sa aduci bibliografie veche de trei patru ani este neprofesional. In alta ordine de idei structura geologica a pamintului in America aste total diferita de Romania, deci vom avea o cazuistica diferita si probleme diferite (densitatea populatiei mult mai mare in Romania, inflenta negativa a exploatarii asupra unei populatii neprotejate legislativ..). Va recomand sa explicati cu acelasi aplomb de ce Exxon, Talisman si Marathon Oil – au parasit Polonia si sa veniti cu date technice verificabile.
Eu vad si referinte din 2014. Multe chestii nu s-ai mai studiat din 2010, sa nu credeti ca orice mini-nisa dintr-un domeniu se studiaza in amanunt si se publica rezultate dupa 6 luni. Eu am articole publicate dupa 4-5 anid e la inceperea studiului. Pentru ca asa lucreaza cercetatorii…exigent. Mai intervine uneori si „protectia” descoperirii care mai adauga ceva timp pana se pune TT office-ul sa draftuiasca priority application si pana se transmite si se inregistreaza. Deci e mai complicat decat credeti.
Pe de alta parte, observ ca sunteti foarte docta in materie de geologia continentelor si a demografiilor. Oare asa este sau va dati pur si simplu cu parerea de fracktivist? Intreb, nu dau cu parul.
PS. Eu ma repet: nu am opinii vis a vis de oportunitatea exploatarii gazelor de sist in Romania pentru ca nu am competente de nici o culoare in domeniul acesta. Lucrez si eu intr-un domeniu stiintific care area de-a face cu genetica moleculara si ma lovesc mereu de tot felul de anti-genetici care au pareri. Cum sa explici cuiva care poate de-abia are liceul ceva mult mai complex care dureaza zeci de ani pentru a putea fi aprofundat? Spuneti-mi si mie. Tocmai de aceea nici nu ii bag in seama…sunt prea ignoranti.
PPS. Macar pentru faptul ca Chevron si Exxon se vor stabili serios si cu interese in Romania ma fac sa militez pentru exploatare. Interesele americane vor fi suficient de serioase si mari incar sa aiba motiv de interventie in caz de razbel. Si sa mai dea de pamant cu comunistoizi anti-free market gen pontache si acolitii chinezoidati.
Faptul ca-l numiti „domeniu nou” spune clar cat de multe stiti despre acest domeniu si va descalifica automat opiniile pe care le emiteti.
Folositi Dr. Google si informati-va cat de „nou” este acest domeniu. :)
@Smaranda
Nu văd ce legătură are articolul de față cu comentariile dv. (mai ales deosebirile geologice dintre America și România) dar vă răspund la unul dintre ele:
„Va recomand sa explicati cu acelasi aplomb de ce Exxon, Talisman si Marathon Oil – au parasit Polonia si sa veniti cu date technice verificabile.”
Motivul plecării celor trei companii este unul foarte simplu și mă mir că, fiind la zi cu articolele recente publicate pe această tema, n-ați aflat singură răspunsul până acum: Nu sunt suficiente gaze care să justifice o dezvoltare economică profitabilă.
Exploatarea gazelor de șist este un business ca oricare altul și, dacă nu sunt condiții (geologice, economice, sociale, politice, legislative etc) care să asigure profitabilitatea lui, investitorul va pierde investițiile inițiale, dar va pleca înaltă parte pentru a nu pierde excesiv.
După cum știți, probabil, sonda Chevron de la Pungești este în funcțiune și, după analizarea rezultatelot explorării, este foarte posibil ca și acolo să se repete situația din Polonia.
Găsiți mai multe detalii aici:
http://www.naturalgaseurope.com/exxonmobil-leaves-poland-shale-gas (despe ExxonMobil)
http://www.reuters.com/article/2013/05/08/poland-shale-idUSL6N0DP2WH20130508 (despre Marathon si Talisman)
Exxon et al au parasite Polonia pentru ca dupa datele din foraje potentialul in gaze de sist in Polonia este foarte slab. Serviciul Geologic al Poloniei a revizuit perspecivele in gaze de sist ale acestei tari reducandu-le la cca 10% din cat anticipasera USGS si IEA acum cativa ani.
Ce conteaza toate astea cand in joc e vorba despre independenta energetica a Romaniei, cui ii mai pasa de sanatatea romanilor ?!!!
Politicienii vand lucrurile in macro, nu in micro…amaratii care vor fi afectati de efectele gazelor de sist intra la „pierderi colaterale”, nu va plati nimeni chiar daca peste ani se va dovedi ca gazele astea au facut nu stiu ce prapad in viata unei colectivitati….
Mai lasati-ma cu „amaratii” astia. Amaratii astia au votat Nastase si Iliescu la greu…adik aia care au devalizat Romania si au facut-o „amarata”. Acei Pungesteni vor acum bani multi ca vezi doamne sunt proprietari. Cand erau doar asistati luand bani de la alte zone si alti producatori nu s-au opus socialismului spunand: NU, noi mancam cat producem. Deci mai lasati-ma cu ei…e un sat, doua…sa-i reloce, sa se relocheze, sa gaseasca solutii. daca era ceausescu nu mai comentau tat. La fel si daca vin rusnacii cu apucaturile lor bolsevice. Exact…pierderi colaterale. Ca in razboi. Sa gandim pe termen mai ling, nu asa,d e pe o zi pe alta…ziua pungesteanului la crasma satului. Ne lasati?
ati enumerat foarte bine „calitatile” care ii fac pe multi romani atat de „apreciati”.
de udne atata imburicire ca „li se cuvine” si ca „noi stim mai bine”, nu am sa inteleg niciodata. probabil ca de asta am si fost nevoit sa emigrez, pentru ca nu ma regaseam intr-o asemenea populatie.
1. Fiecare voteaza cu cine vrea: se cheama democratie. Doar intr-o dictatura risti sa fii batut daca nu votezi cu cine „trebuie” – asta, daca ma exista vot.
N.B. Imi convine votul universal? Nu, nu-mi convine dar deocamdata astea sunt legile tarii.
2. Nu sunt „vezi doamne” proprietari, sunt proprietari! Daca aceasta este opinia dumneavoastra despre proprietatea privata (ca veni vorba, garantata prin Constitutie) de ce nu militati pentru revenirea la socialism?
3. Ajutoarele sociale sunt alegerea statului (scrie in aceeasi Constitutie ca Romania este stat asistential). Cunoasteti pe cineva care sa refuze pomana?
N.B. Nici cu acestea nu sunt de acord, dar cum spuneam mai sus: astea sunt legile tarii.
4. Pe vremea lui Ceausescu era dictatura. Sa inteleg ca va placea mai mult atunci, cand nimenu nu „comenta” nimic, de frica beciului militiei?
5. Imaginati-va ca Pungestiul ar fi fost o comuna de gospodari instariti, si eventual bunicii dumneavoastra ar locui acolo. V-ati pastra opinia privind „pierderile colaterale”? Sau mergeti pe principiul ca e usor sa primesti un sut in curul altuia?
N.B. Starea de necesitate este ofera statului puteri discretionare – inclusiv aceea de a rechizitiona fara despagubire (cel putin nu una imediata) in cazuri bine definite: razboi sau calamitati naturale. In care dintre acestea se incadreaza exploatarea gazelor de sist?
+1
Anyway, am remarcat de multa vreme ca cei mai „neocon”-i romani sunt si cei mai bugetari/sinecuristi. Si ca toti apreciaza maxim marea proprietate privata a companiilor dar ignora mica proprietate taraneasca. Dar ciudat mi se pare ca ii apreciaza de „asistati” cata vreme au o mica proprietate productiva, fara sa se gandeasca in ce masura ar deveni si mai asistati daca n-ar mai avea-o nici pe aia sau daca ar avea-o dar n-ar mai putea sa-si sustina nici propria existenta de pe urma ei. Stiu, suntem la faza aceea la care nu ni se pare anormal ca unii sa n-aiba noroc in viata, asa cum nici prin anii ’50, la vremea colectivizarilor si nationalizarilor altii n-au avut. Asta e, conteaza norocul/ghinionul, nu legea, nu Constitutia. Dar altfel, zicem ca dreapta = stat de drept (mare confuzie mare) si sustinem la greu darwinismul social…
Nu pot sa nu semnalez faptul ca nu se pune mai des problema lipsei de reglementare a domeniului in Romania. Frackingul este exclus (inca) din Clean Water Act si Clean Air Act, urmare a activitatii intense de lobby a industriei – in SUA, iar la noi este complet neacoperit. Nici macar nu este definita resursa „gaze din sisturi” in legea petrolului, ce sa mai vorbim de reglementari de mediu si sanatate in domeniu.
Cred ca democratia este inteleasa in mod unilateral: doar dreptul de a vota, dar nu si indatorirea de a fi un bun cetatean. Iar a fi bun cetatean inseamna, sau ar trebui sa insemne, si efortul de documentare intr-o anumita chestiune, pentru a da un vot corect, sau macar informat, si nu unul dupa „asa mi se pare mie” si „asa am auzit eu”.
Din pacate, efortul sau nevoia de efort contravine celor doua insusiri omenesti de baza, anume lenea si orgoliul, mai plastic ilustrate prin „da’ ce, sa ma obosesc eu?” si „stiu eu mai bine, ca sunt ultra-destept!”.
Diferenta dintre romani si straini este simpla: cei din urma sunt mult mai putin lenesi si mult mai putin orbiti de propriile orgolii.
Mi-e teama ca dumneavoastra nu prea intelegeti democratia: votul „corect” depinde de interesele personale ale votantului, nu de principii generale. De fapt, aceasta este si esenta democratiei – interesele majoritatii (exprimate prin vot) decid cine va conduce societatea in urmatorul ciclu electoral, si, cel putin teoretic, pe baza caror principii.
Un exemplu: nu cunosc opinia dumneavoastra despre retrocedarea proprietatilor nationalizate, dar va asigur ca majoritatea chiriasilor au votat pentru o restituire limitata in timp ce majoritatea fostilor proprietari au votat pentru „restitutio in integrum”. Ce este interesant este ca pana si oameni cu un acut simt al dreptatii au votat in functie de propriile interese.
Deci, asta-i democratia! Nu va place? Marturisesc, nici mie, dar asta nu inseamna ca cei care voteaza in interesul propriu pot fi lipsiti de proprietatile obtinute in mod legitim, doar pentru ca optiunile lor electorale s-au dovedit „ex post” a fi dezastruoase.
nu, democratie inseamna puterea poporului, atata ca termenul este luat de-a valma, la modul absolut. dreptul la vot? si la permis de conducere are voie toata lumea, toti au dreptul acesta, *daca isi indeplinesc opbligatiile legale*.
ca exemplificare, sunt cetateni care nu si-au indeplinit anumite obligatii legale, de pilda nerespectarea legii si condamnarea lor in justitie (da, realizez ca este o procedura judiciara vs o procedura administrativa, dar paralela tine, pentru ca legea, pana la urma, provine dintr-o procedura pur administrativa – votul parlamentului) la suspendarea dreptului de vot. acestia nu au dreptul de a vota, desi inca fac parte din „demos” (inca nu i-a surghiunit nimeni).
printre obligatiile legale pe care le au cetatenii este invatamantul obligatoriu de 8 sau 9 clase. daca ei nu indeplinesc aceasta obligatie legala, cum au pretentia la avea drepturi?
inca o chestiune particulara legata de democratie: cand majoritatea votantilor ese cea asistata, atunci minoritatea productiva va fi din ce in ce mai prigonita.
democratia, recte vointa majoritatii, nu este absoluta, ci este respectata doar in cadrul anumitor legi. daca s-ar vota maine prin referendum ca toti maghiarii din Romania sa fie expulzati, ati aplica aceasta decizie democratica? asta va leaga si de interesul indivizilor: romanii ar scapa de o minoritate, s-ar elibera niscaiva teren, niscaiva locuinte… si totusi.
populismul in care a virat de multe ori democratia a dat in dictaturi.
dar va dau dreptate intr-o chestiune: democratia reprezinta interesul, insa nu al individului, ci al poporului (ca rezultanta).
asta face, pana la urma, si diferenta dintre popare: de aceea unele natii sunt mai dezvoltate, altele mai putin dezvoltate.
si de aceea emigram catre natii mai dezvoltate (eu am emigrat), care natii probabil ca stiu mai bine sa vada de interesul lor (popular sau individual, nu stau sa aleg).
si iata asa, romania educa oameni iar altii ii iau gata educati.
de ce? pai sa invete si romanii sa se gandeasca la interes in sensul natiilor dezvoltate. pana atunci…
„inca o chestiune particulara legata de democratie: cand majoritatea votantilor ese cea asistata, atunci minoritatea productiva va fi din ce in ce mai prigonita.”
Perfect corect, si de aceea am precizat ca nu sunt adeptul votului universal: in conditiile in care votam, in ultima instanta, destinatia banilor pe care ii platim sub forma de taxea si impozite mi se pare absurd ca cei care nu platesc nici taxe nici impzite sa decida cum anume sunt folositi banii altora.
„democratia, recte vointa majoritatii, nu este absoluta, ci este respectata doar in cadrul anumitor legi. daca s-ar vota maine prin referendum ca toti maghiarii din Romania sa fie expulzati, ati aplica aceasta decizie democratica?”
Exista o Constitutie care stabileste cadrul in care poate opera democratia, deci este imposibil de organizat un astfel de referendum: ar contrazice prevederile constitutionale.
„dar va dau dreptate intr-o chestiune: democratia reprezinta interesul, insa nu al individului, ci al poporului (ca rezultanta).”
In democratie se presupune ca rezultanta este determinata de raportul numeric al intereselor indivizilor, exprimate prin vot. Desigur, este posibil ca interesul majoritatii sa fie diferit de cel al poporului (sau tarii), asa cum este acesta definit de catre persoane calificate, si de aceea Parlamentul poate da legi care contravin interesului majoritar… Doar ca nici Parlamentul nu poate da legi care sa incalce Constitutia, indiferent cat de necesare ar fi acestea.
Dar sa revenim la Pungesti: guvernul nu poate da ordonante care sa incalce legile organice si nici parlamentul nu le poate modifica pe acestea astfel incat sa incalce Constitutia. Prin urmare, statul trebuie sa respecte procedurile legale privind exproprierea – adica „justa si prealabila despagubire”. Sigur, apar doua probleme:
– ce face statul daca Chevron ajunge la concluzia ca zacamintele de la Pungesti nu sunt exploatabile? N.B. Exproprierile pentru cauze de utilitate publica sunt reversibile daca statul sau administratia locala (dupa caz) nu foloseste proprietatile expropriate in scopul care a motivat expropriarea;
– care este valoarea „justa” a unui teren sub care se afla o sursa exploatabila de gaze din sisturi? Ramane ea aceeasi cu cea a unui teren agricol cu aceeasi suprafata?
P.S. Nu am fost impotriva exploatarii de la Rosia Montana, dupa cum nu sunt impotriva celei de la Pungesti. In ambele cazuri insa am pretentia ca acestea sa se faca in conditiile legii, inclusiv cu garantii ferme de despagubire in cazul unor accidente… ca doar nu suntem (chiar) tara lui Papura Voda, in care sa-si faca oricine de cap!
dar de ce sa ii despagubeasca? deocmadata nu se pune problema, nici gaze de sist nu s-au gasit pe terenurile lor, nici exploatarea nu a inceput. terenul unde se face explorarea este concesionat, legal, de la stat.
localnicii protesteaza doar pentru ca se intampla langa ei si ca au auzit de la televizor ca face rau.
dar avizele necesare (inclusiv ecologice, sanitare etc.) sunt luate, terenul *nu* este al lor.
asadar, de ce vorbim despre expropriere la pungesti? as putea cere si eu sa mi se plateasca despagubiri pe o proprietate din Timis pentru ca nu suport vecinatatea centralei nucleare de la Cernavoda. Apropo, locuitorii din Cernavoda au fost epropriati ca sa se contruiasca centrala *langa* ei? nu. poate doar cei care detineau pamantul pe care s-a construit centrala si vecinatatea declarata ca zona de securitate.
„dar de ce sa ii despagubeasca? deocmadata nu se pune problema, nici gaze de sist nu s-au gasit pe terenurile lor, nici exploatarea nu a inceput. terenul unde se face explorarea este concesionat, legal, de la stat.”
Corect! Si daca vor gasi gaze (ca doar nimeni nu exploreaza asa, la nimereala), ce se va intampla? Va spune cumva statul „Bravo baieti, acuma ca ati gasit gaze descurcati-va cu satenii”?
P.S. Ca veni vorba, licenta este acordata pentru „explorare si exploatare”. Deci?
chiar si cu o licenta de exploatare, cata veme exploateaza pe terenul pe care il au deja concesionat si normele ecologice vizavi de satele vecine sunt respectate, tot n ar fi nevoie de exproprieri.
ca va fi nevoie sa se faca sonde peste casele satenilor, atunci da, va fi nevoie de exproprieri.
dar, pana atunci, cu tot respectul, murim de grija drobului de sare. in felul urmator: „daca intr-o zi cineva pune un drob de sare pe soba….”
pai da, ce conteaza argumente si logica, atunci cand este in joc orgoliul dumitale trufas care nu vrea sa auda decat ce cucuzel esti si cat de destept esti si ce frumos esti si sa te pupe mama?
Tocmai au votat reprezentantii din statul dvs (New York) un moratoriu impotriva gazelor de sist, pe baza unei scrisori deschise a sute de medici si cercetatori, scrisoare ce detalia cercetarile in domeniul efectelor asupra sanatatii . De asta n-ati auzit la dumneavoastra in stat.
http://concernedhealthny.org/wp-content/uploads/2014/05/Medical-Experts-to-Governor-Cuomo-May-29FINAL.pdf
Ati ajuns la 400 de vizualizari pe acest site care face in medie macar 1000. Stiti de ce? Serviti minciuni cu o condescendenta de speriat, concluzia dumneavoastra despre vaci nu face cinste cititorilor acestui site, o sa ajungeti si mai jos de 400 de vizualizari.