vineri, aprilie 26, 2024

Grecia arde, Romania fumega?

Prestigiosul cotidian Financial Times a publicat pe 14 Iunie un comentariu, inspirat de un raport al bancii japoneze Nomura, in care analiza potentialul impact al unei incapacitati de plata a Greciei asupra bancilor grecesti precum si a ramificatiilor pentru din Romania si Bulgaria. Specific, analiza remarca rolul important pentru sistemul bancar romanesc si bulgaresc al filialelor de banci grecesti si prezenta o serie de scenarii despre impactul unui faliment suveran. Am scris pe aceasta tema la sfarsitul lunii mai dar ultimele evenimente merita o revizitare a subiectului.

Una din premisele raportului Nomura (la care nu am avut acces inca) prezentate de FT este ca subsidiarele romanesti si grecesti finanteaza bancile mama din Grecia. Personal cred ca aceasta premisa este incorecta. Initiativa de la Viena din 2009 obliga bancile vest-Europene (inclusiv cele grecesti) sa isi mentina finantarea din tarile CEE (inclusiv Romania) pentru a ajuta economiile locale sa treaca peste criza. Nu am date exacte si recente dar nu cred ca s-a ajuns la o inversare a situatiei si anume ca bancile grecesti din Romania si Bulgaria sa aiba un asemenea excedent de lichiditate incat sa isi finanteze banca mama. Aduc in sprijinul acestui argument si ultimele declaratii din 10 Iunie ale Vice Guvernatorului BNR Cristian Popa care spunea, printre altele, ca nu observa intrari sau iesiri de capital semnificative in bancile grecesti si ca finantarea acestora este in proportie de 35% asigurata de bancile mama, 70% din aceste finantari fiind mai lungi de un an. Ceea ce dl Popa nu a mentionat dar este observabil empiric este ca bancile grecesti si-au redus in mod tacit expunerea in Romania prin reducerea drastica a creditarii in special in sectorul corporatist. Aceasta actiune este consistenta cu dorinta de a reduce capitalul pe care il au investit in afara Greciei si reprezinta clar o incalcare a fondului, chiar daca nu a formei, Initiativei de la Viena.

Lasand deoparte intrebarea ‚cine finanteaza pe cine?’ trec direct analiza scenariilor prezentate de analistii Nomura via FT. Riscul ca subsidiarele bancilor grecesti din Romania sa fie, in ordinea gravitatii, lipsite de finantare, abandonate sau ca parintele sa intre in incapacitate de plata exista. Trebuie sa remarc in acest moment ca termenul corect pentru cele sase banci in chestiune este de banci romanesti cu actionariat in prezent grecesc. Detaliul este important pentru ca prima responsabilitate a acestor institutii este salvgardarea depozitelor oamenilor si companiilor din Romania. Daca aceste institutii nu mai sunt capabile sa indeplineasca aceasta functie de baza, responsabilitatea se transfera (prin intermediul garantiilor de stat) Bancii Nationale si Ministerului Finantelor Publice.

Revenind la scenarii, in opinia mea, finantarea bancilor grecesti din Romania este deja in continua reducere de mai bine de un an de zile si a ajuns in prezent la suma de 4.1-4.2 miliarde de euro (conform BNR) ceea ce nu reprezinta un risc sistemic. Aceasta suma corespunde cu o cota de piata  in scadere dramatica, de 17%.  Deci pericolul este de fapt taierea totala si brusca si a acestei finantari si/sau incercarea de a expatria capital din Romania in Grecia. Aceasta ultima varianta, desi ilegala si putin probabila, trebuie atent monitorizata de catre BNR pentru ca in timpuri tulburi oamenii si institutiile pot reactiona imprevizibil – este suficient sa ne amintim de falimentul Bancii Turco-Romana din 2000. Cel mai probabil scenariu de urgenta insa este situatia in care finantarea bancilor grecesti din Romania este anulata peste noapte si aceste institutii sunt practic abandonate de catre proprietarii lor. In acest caz, sustine BNR, exista suficiente active de buna calitate (in special titluri de stat) care pot fi folosite drept garantie la BNR pentru accesarea lichiditatii de urgenta in termeni favorabili. Sa nu avem iluzii insa, o astfel de evolutie inseamna nationalizarea de facto a acestor banci. Daca acest proces este administrat competent si eficace nu este o solutie neaparat proasta pentru evitarea unor probleme sistemice. Sa nu uitam ca astfel de interventii ale statului au avut loc in SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Belgia, Olanda, samd. Romania nu are insa resursele pe care le au aceste state si 4 miliarde de euro reprezinta 11% din rezervele valutare ale tarii (intr-o moneda pe care nu o controleaza). Cu toate riscurile aferente, cel mai evident fiind inrautatirea riscului suveran si respectiv scumpirea finantarilor externe, BNR trebuie sa fie pregatita sa faca acest pas.

Nu am informatii privilegiate sau ne-publice dar, dupa parerea mea, un plan de urgenta ar trebui sa aiba urmatoarele componente:

  • O evaluarea continua a necesarului de finantare ale bancilor care au risc semnificativ de finantare
  • Concomitent, o evaluare a activelor care pot fi folosite drept garantie pentru accesarea imprumutilor de urgenta ale BNR
  • Metodologie (si legislatie) care sa permita BNR sa nationalizeze temporar banci care nu se mai pot finanta independent
  • Personal calificat si credibil care sa poata superviza acest proces si care sa poata conduce bancile nationalizate temporar cu scopul fundamental de a proteja depozitele si banii publici investiti
  • O strategie de re-privatizare a bancilor nationalizate inclusiv prin incurajarea consolidarii sectorului bancar din Romania

Un astfel de plan este evident mult mai complex in conceptie si mai ales implementare decat cele cinci puncte mentionate mai sus. Este esential insa ca BNR, MF si celelalte institutii abilitate ale statului sa fie gata de a trata potentialele implicatii ale unei inrautatiri dramatice ale crizei grecesti.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. vr dori actionarii PRIVATI din Grecia (care au deplasat spre Elvetia 240 mld eur) sa omoare gasca cu oua de aur??? Din ce se aude in piata sunt banci din UE care ar dri sa-si mareasca ca de piata din RO. Iar daca bancile „grecesti” fac porcarele in RO nu cred ca vor mai avea sansa sa reintre pe piata.

      • esti foarte sigur de ce spui? In primavara a fost intentie (cu cumparator chinez) dar si-a revenit R si nu mai vor sa vanda. Incepe chiar expansiunea. ASa ca ironia ta e fara obiect……

  2. Si cine mama supararii plateste in cazul nationalizarii sau in orice alta situatie in care statul ajuta bancile?
    Pe mine ma intreaba cineva daca VREAU sa dau banii munciti de mine unor iresponsabili, ca sa nu zic mai rau?

    • Stai linistit ca banii aia nu-s facuti cadou. Statul devine actionar o perioada dupa care vinde actiunile. Cei din USA, spre exemplu, au facut profit frumos din nationalizarea bancilor. Asta ca sa nu te mai intreb cum de si-o fi permis guvernul american sa dea bani bancilor fara sa intrebe cetatenii…. Democratia asta are si ea limitele ei. Si o decizie luata de popor in necunostinta de cauza poate avea efecte dezastruase in viitor…

      Dar oricum vor fi deajunse banci straine interesate sa preia bancile romanesti cu actinariat grecesc. Asha ca nu-ti fa griji, statul nu trebuie sa cheltuie nimic aici.

      • fuzionarea micutelor banci grecesti cu CEC ar fi solutia ideala si ar crea o super banca pe care ne-ar fi usor sa o privatizam (nemtii si englezii abia asteapta sa intre pe piata noastra).

      • „cei din USA, spre exemplu, au facut profit frumos din nationalizarea bancilor”.

        Daca prin „cei din USA” intelegem „cei de pe Wall Street, care erau sa dea faliment si au fost salvati cu banii fraierului de popor” sau poate „intermediarii care au luat comisioane babane” atunci sunt perfect de acord cu dumneavoastra. Daca insa intelegem „statul” atunci uitati-va cum datoriile statului american au crescut spectaculos, cu sute si mii de milarde de dolari, in urma acestor operatiuni.

  3. Daca Romania fumega inseamna ca Marea Britanie sta sa explodeze.Guvernul britanic trebuie sa disponibilizeze 500.000 de bugetari,fata 150.000 in Romania si sa reduca deficitul bugetar cu 46 miliarde de euro fata de 5 miliarde in Romania.Nu stiu daca nu cumva Marea Britanie urmeaza dupa Grecia,Irlanda,Portugalia,Spania.

  4. Nu vreau sa par elitist dar scrierile pe bloguri ale comentatorilor romani nu conteaza nici cat o ceapa degerata in ceea ce priveste desfasurarea acestei probleme.

    Mai pe romaneste, nu cred ca exista investitor sau bancher sanatos la cap care sa nu asculte de parerea FT dar sa asculte de parerea unui blogger obscur din Romania.

    • Financial Times se mai si inseala, mai face si un pic de propaganda. Mai bine un „blogger obscur” (desi nu e deloc obscur pentru cine stie), dar onest si cu o parere echilibrata.

      Legat de articol, evident ca pe criterii strict economice e asa cum zice Mihnea. Mai sunt insa si criterii politice, strategice etc. care la un moment dat pot determina capitalul strain sa se retraga din Romania (cu justificarea crizei din Grecia sau alta justificare). E un scenariu improbabil dar posibil. Poate stiu astia de la FT ceva ce nu stim noi, desi nu cred…

      • Nu am vrut neaparat sa-l jignesc pe autor, doar ca argumentele aduse de dansul nu au nici o valoare in fata unei prognoze sumbre a caselor de rating sau a unor articole sumbre din FT sau The Economist sau a unei prezentari proaste pe Bloomberg sau pur si simplu in fata unui zvon care sa creeze primul impuls catre panica.

  5. De cel puţin 3 ani nici un investitor serios nu mai crede nici măcar în părerea FT, sau a unor agenţii de rating. Criza mondială exact asta a demonstrat: dacă crezi prea mult în tot ce debitează diverşi actori ce doar vor sa influenţeze piaţa o să intri în mare kk.

    • Atunci poate vrei sa spui ca toti investitorii de pe piete sunt de fapt neseriosi, ca din cate-mi aduc aminte, toate retrogradarile de rating de pana acum pentru Grecia (din ultimii cel putin 2 ani) au fost imediat urmate de cresterea randamentelor si de scaderea euro.

  6. Problema nu e doar cu bancile grecesti. Cand (daca) Grecia va intra in incapacitate de plata, toate bancile de pe continent care au expunere prin titluri de stat vor avea o problema de lichiditate. Atunci Initiativa de la Viena va fi abrogata, si multe state, nu doar Grecia, se vor afla in situatia de a-si nationaliza bancile. Analiza dvs ignora consecintele default-ului grecesc asupra celorlalte banci care au filiale in Romania.

    • Defaultul posibil grecesc, nu ar duce la o problema de lichiditate care sa duca la nationalizari din aceasta cauza, dar ar duce la pierderi pentru banci europene, dar majoritatea lor ar trebui sa poata sa suporte aceste pierderi.

      Mai problematice vor fi efectele datorate scaderii increderii in zona euro si posibilitatea de contagiune spre Irlanda, Portugalia si mai departe Spania – Italia.

      • Ba da, va fi o problema de lichiditate, care s-ar datora int-adevar scaderii increderii in zona euro. Mai intai va avea loc un liquidity squeeze, pentru ca bancile nu vor dori sa se mai imprumute una pe alta pe termen scurt. Bancile cu expunere la datoria greceasca vor suferi pierderi si vor fi obligate sa se recapitalizeze, dar cum capitalul va fugi din zona euro catre investitii mai sigure („flight to quality”), in final va fi nevoie de nationalizarea unora (in Grecia intreg sistemul bancar va fi nationalizat in cazul unui default). Nu toate bancile europene au trecut stress testul din 2010. Acest flight to quality va avea efecte si mai grave, pentru ca inclusiv titlurile de stat ale tarilor cu probleme vor inunda piata. In situatii obisnuite investitorii s-ar fi grabit sa cumpere titlurile de stat, percepute ca avand riscul cel mai redus, dar in cazul de care vorbim insasi zona monetara ar fi amenintata, si prin urmare valoarea acestor instrumente. Preturile lor vor plonja, ceea ce va duce la o crestere a dobanzilor la care aceste state se pot refinanta. Efectul ar fi multiplicativ la nivelul celorlalte state cu probleme (contagiunea), si nu sunt multe lucruri pe care guvernele le vor putea face ca sa previna un dezastru.

        Dar Grecia nu va intra in incapacitate de plata. Va avea loc o restructurare a datoriei, probabil printr-un debt-equity swap, eventualitate pentru care toata lumea se pregateste. In felul asta pierderile, care in acest moment este clar ca trebuie suportate de cineva, vor fi repartizate intre creditori in mod controlat, ceea ce ne va scuti de o noua criza. Acest deznodamant va afecta sperantele de revenire la o crestere economica sanatoasa in zona euro, ceea ce se traduce printr-un double-dip recession nu doar in UE, ci in toate tarile dezvoltate.

  7. ////
    Nu am de gand sa fac analiza pe text doar cateva observatii scurte:
    4 mld euro expunerea bancilor grecesti inseamna 17 procente din piata. Doar 35% din 17 % inseamna finantarea din partea bancilor mama deci expunerea pe Romania este mai mica decat cele 4 mld euro.
    Nationalizare inseamna cu totul altceva. Chiar si in tarile la care faceti referire nu s-a facut nationalizare in sensul cunoscut de majoritatea cititorilor ci o suplimentare a capitalurilor -negative – la acel moment cu un nou aport de capital. Aceasta majorare a avut forma unor actiuni preferentiale (non-voting shares)..Folosirea cuvantului nationalizare in acest contex este gresita. De altfel in multe din tarile in care s-a intamplat acest lucru bancile respective si-au platit capitalul inapoi catre stat. De asemenea bancile „astfel nationalizate” reprezentau un „flagship” pentru tarile respective (RBS in UK, ABN AMRO in Olanda, Citi, Wells Fargo, MS, JPM, BOA, GS etc in US nicidecum nu au fost nationalizate in tara gazda banci de tip sucursala, filiala ale unor banci inregistrate in alte tari)
    Cat priveste masurile din planul de urgenta imi aduc aminte de copilarie cand ii imitam pe cei mari in jocurile noastre….

  8. „O evaluare continua a necesarului de finantare ale bancilor care au risc semnificativ de finantare”

    Ar fi o mica problema aici, si anume cum sa determine BNR-ul ca o anumita banca are risc semnificativ de finantare. Experienta tarilor cu sisteme bancare bine puse la punct, cu disciplina financiara samd, gen SUA, Anglia, Irlanda, Germania, arata ca aceste riscuri nu devin evidente decit atunci cind banca este in pragul prabusirii. Nici un bancher intreg la minte n-o sa se duca la BNR sa le spuna alora „domne’, stiti, eu n-o duc prea grozav”, decit atunci cind nu se mai poate altfel.

    „Concomitent, o evaluare a activelor care pot fi folosite drept garantie pentru accesarea imprumutilor de urgenta ale BNR”

    Iarasi, experienta altor tari arata ca aceasta evaluare a activelor, cind este facuta de stat, este o gluma de prost gust. De exemplu, in SUA guvernul a decis pur si simplu ca e ok ca valoarea activelor sa fie cea declarata de banca si nu cea stabilita de piata. Ca sa explic pe intelesul celor care nu sunt in tema cu subiectul: daca banca a dat un imprumut de 1 milion de dolari pentru o casa iar acum casa nu se poate vinde decit cu 500.000 banca ar trebui sa-si treaca o pierdere de jumatate de milion in contabilitate. Dar guvernul nu-i obliga sa faca asta, ci ii lasa sa continue sa pretinda ca respectiva casa (deci activul) valoareaza in continuare un milion. Deci daca ditai guvernul american si, cu siguranta, si alte guverne la fel de serioase, au permis asa o aberatie la ce sa ne asteptam in Romania?!

    „Metodologie (si legislatie) care sa permita BNR sa nationalizeze temporar banci care nu se mai pot finanta independent”

    Adica fraierul de popor sa plateasca pierderile bancii? Nu mersi, asta este o idee de-a dreptul nociva. Ce facem aici, procedam precum Bush care zicea ca a incalcat principiile economiei de piata ca s-o salveze? Ca apoi sa ajungem in situatia Irlandei (care si-a nationalizat o buna parte din banci si din datoriile lor) si sa sufocam tara cu niste datorii pentru care nu este raspunzatoare si care nu vor putea fi platite in veci?

    „Personal calificat si credibil care sa poata superviza acest proces si care sa poata conduce bancile nationalizate temporar cu scopul fundamental de a proteja depozitele si banii publici investiti”

    Domnule Mihnea, daca argumentele de mai sus nu v-au convins atunci va rog sa cititi inca o data ce ati scris mai sus si sa va amintiti despre ce tara vorbim. Chiar credeti ca o buna parte din acest „personal calificat si credibil” n-o sa fure si ce-a mai ramas de furat in aceasta situatie? Daca da, va admir optimismul si increderea in natura umana a semenilor.

    „O strategie de re-privatizare a bancilor nationalizate inclusiv prin incurajarea consolidarii sectorului bancar din Romania”

    Adica BNR-ul si nu piata libera sa stabileasca cine ramine in joc si in ce formatie. Din nou, sper ca nu va imaginati ca acest proces ar fi lipsit de diversele imixtiuni politice, conflicte de interese si multe alte probleme de acest gen.

  9. Nemtii ar face bine sa ajute Grecia …. stiu ei de ce …. Un singur exemplu : firma nemteasca realizeaza proiect de infrastructura in Grecia , pretul real fiind de 300 mil euro. Nemtii cer 1.7 mld euro. de aproape 6 ori mai mult . Statul grec accepta. Nemtii nu platesc impozitul pe profit aferent , nu platesc TVA, angajeaza in marea majoritate emigranti fara contract si carte de munca .. prejudiciul creat statului elen : cel putin 600 mil euro. Mai sunt 3 ani si datoria se prescrie … Sa maimentionam Siemens ? Sa mai mentionam constructia noului aerport din Atena ?? Cate or ai fi ??? Si-a gasit grecu’ nasul… NEAMTUL !!!!

  10. inca de pe vremea lui menelaos si a helenei sale… se stie ca ‘de la greci nu trebuie sa primesti nici un fel de daruri’….; incultii nostri nu au stiut povestea lui Homer…., pacat de ei dar mai ales pacat de noi

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro