Mizele majore ale referendumului pe tema legilor justiției

La început de week- end au ieșit pe piață informații în conformitate cu care președintele României, dl. Klaus Iohannis, ar fi cerut aparatului de lucru din subordine să demareze procedurile în vederea convocării unui referendum pe tema legilor justiției.
Bazându-se pe o decizie de dată recentă a Curții Constituționale, dl. Iohannis ar dori ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. Adică în ziua de 26 mai. Or, așa după cum s-a putut lesne constata din apariția televizată de miercurea trecută, de la postul de televiziune Digi 24, a președintelui ALDE, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, dar și din reacțiia disperată de acum două zile a aceluiași personaj aflat în vizită la Constanța, o astfel de veste ar fi de natură să dea fiori reci pe șira spinării coaliției aflate la putere. Căci o emitere rapidă a Decretului de convocare al Referendumului, referendum despre care președintele vorbește de vreo doi ani încoace și pe care l-a socotit o ultimă și decisivă armă în lupta împotriva planurilor anti-justiție ale lui Dragnea, Tăriceanu&co, l-ar lega de mâini și de picioare pe dl. Tudorel Toader în emiterea mult doritei Ordonanțe de urgență care să îi scape de perspectiva închisorii pe multe dintre vârfurile Alianței.
Nici legiferarea parlamentară nu ar mai fi tocmai posibilă și aceasta pentru simplul motiv că legea fundamentală a țării, Constituția României, afirmă că “suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin referendum”, dar și că “nici un grup, nici o persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu”.
În astfel de condiții, președintelui i se cere în primul rând determinare. Domnia-sa are acum la îndemână un instrument infailibil, consultarea populară, de care, după cum se poate constata cu ochiul liber, este cum nu se poate mai înspăimântată șleahta penală ce s-a insinuat în fruntea țării. Dacă nu va folosi instrumentul cu pricina, președintele va pierde mult din simpatia populară, iar o astfel de pierdere s-ar putea dovedi catastrofala din perspectivă electorală.
În al doilea rând, dl. Klaus Iohannis va trebui să ceară aparatului juridic al Cotrocenilor, consilierilor prezidențiali din subordine, să găsească și cea mai clară, și cea mai cuprinzătoare, și cea mai de impact formulare a întrebării ce va fi înscrisă pe foaia pe care fiecare cetățean o va lua cu sine în cabina de vot. Mai concret, vor trebui găsite cuvinte simple, ale căror semnificații să fie la îndemâna marii mase a votanților, care să fie inserate într-o întrebare cât mai lipsită de ambiguități. De natură să pună stavilă poftei pentru hermeneutică ticăloasă și semantică perversă a actualei coaliții parlamentare și de guvernare.
Convocarea referendumului pe tema viitorului legilor justiției și a continuării ferme, adevărate, nu vopsite ori emasculate, a luptei anti-corupție chiar în ziua alegerilor europarlamentare, poate chiar organizarea concomitentă a unui referendum și pe tema “Fără penali în funcții publice” sperie coaliția PSD-ALDE și dintr-un alt motiv. Este de așteptat ca un asemenea referendum să sporească dorința populației de a se prezenta la urne. Temele justiției, a luptei anti-corupție, a eliminării pe viață a penalilor din funcțiile publice sunt cu mult mai preocupante pentru marea masă a electoratului decât alegerile europaramentare. Iar un număr substanțial mai mare de votanți înseamnă șanse mai reduse pentru candidații PSD-ALDE. Adică șanse sporite pentru Opoziție, pentru PNL și Alianța 2020.
Un rezultat prost la europarlamentare al PSD va șubrezi încă și mai tare poziția în fruntea partidului a d-lui Liviu Nicolae Dragnea. Și o veste proastă pentru dorințele domniei-sale de a se vedea vreodată președintele României. Ca și un semn de natură să dea dureri de cap în privința scorului PSD la alegerile locale și parlamentare de anul viitor.