marți, martie 19, 2024

…la rascruce: Aligica sau Ghinea? (sau despre paradoxul pragmatismului II)

…asta este: am fost deturnat. Episodul al doilea din Paradoxul pragmatismului – teoria ca teorie, dar practica il omoara – era menit sa aiba drept subiect, inca o data, revolutiile si/sau rascoalele din lumea araba. N-am uitat, vine si asta repejor, dar deocamdata atentia mi-a fost capacitata de confruntarea pe www.contributors.ro a doua perspective asupra viitorului politicii romanesti: sa le zicem ‘viziunea Ghinea‘ si, respectiv, ‘viziunea Aligica‘. Una sustine necesitatea aparitiei unui nou partid pe scena romaneasca, cealalalta o ia, mai mult sau mai putin subtil, peste picior. Cum insa dezbaterea – imi pare – se afla in directa legatura cu paradoxul pragmatismului despre care vorbeam in postarea trecuta, imi ingadui sa ma strecor si eu, undeva, pe la mijloc.

Cristian Ghinea sustine necesitatea crearii unui partid pe baze fundamental diferite fata de cele existente. Nu mai intru in detalii – se cunosc (sau se pot citi direct de la sursa). Desi este un om declarat ‘de dreapta’, proiectul nu are de-a face cu ideologiile sau cu politicile. Are, in cuvintele autorului, de-a face cu „blatul”, nu cu „frisca”. [Nota: In legatura cu ceea ce se cuvine sau nu sa intre in „blat” s-a pronuntat si Mihail Neamtu. Marturisindu-mi incompetenta in confeterie, mi-am consultat sotia: pare-se ca frisca nu intra, totusi, in blat. Una-i una, alta, alta.] De cealalta parte, Dragos Paul Aligica, decalarat si el tot ‘de dreapta’, sustine, afirmativ, proiectul. Practic, il face praf, luandu-l la, pardon, un misto dialectic.

Dincolo insa de zambetele pe sub mustata si ironiile fin-dialectice, Aligica aduce argumente cat se poate de pertinente – dincolo chiar de citatele din Radulescu-Motru. Nu le detaliez nici pe acestea, din aceleasi considerente enumerate mai sus. Ceea ce ma intereseaza acum e – hai sa folosim o pretiozitate – Weltanschauung-ul unuia si a celuilalt. Cristian Ghinea inca mai crede ca lumea poate fi schimbata. Mai intelept cu varsta, Dragos Paul Aligica nu isi mai face asemenea iluzii. Argumentul sau, altminteri cat se poate de intemeiat pragmatic, aduce cu o replica din „Padureanca„: Ce vreati voi, ma? Sa mutati muntii? Vin altii si-i pun la loc.

Asa e. Pragmatic vorbind, idealismul nu e „rentabil”. Pragmatic vorbind, toate revolutiile esueaza intr-un fel sau altul. In teorie. Practica, insa, omoara pragmatismul, dupa cum s-a vazut inclusiv in Decembrie ’89. Era atunci „rentabil”, „pragmatic” sa iesi in strada? De buna seama, nu. Dupa cum mi-a spus, cu intelepciunea varstei, mama unui prieten cand m-am dus sa-l chem la iesit in strada, altminteri o femeie exceptionala, „mai stati, mama, sa vedem cum iese, va puteti nenoroci viitorul„. Avea perfecta dreptate. Daca-mi amintesc bine, si atunci cand FSN-ul lui Petre Roman s-a desprins din ceea ce avea sa devina FDSN-ul lui Iliescu, argumentatia celor mai multi a mers in aceeasi directie. Ba chiar si mai tarziu, cand Basescu l-a detronat pe Roman si a pornit, programatic, lupta imptriva a ceea ce deja era PSDR.

Da, practic, Aligica are dreptate. Suntem neseriosi. Un partid cere bani, energie, voluntariat, sedii, s.a.m.d. Cine sa inceapa, de unde sa inceapa, si, mai ales, de ce? „Mai stati, mama, sa vedem cum iese! Iese prost. Si Revolutia din Decembrie (ingaduiti-mi s-o scriu cu majuscula, dat fiind ca cei ce-au murit au facut-o, ca sa spunem asa, de buna credinta, nestiind ca va fi furata), a fost (sic) furata. A iesit prost. Dar tanda pe manda, furata cum a fost, tot ne-am ales cu ceva. Zic eu. Altminteri n-am avea acum aceasta disputa in public, condusa de pe ambele maluri ale Atlanticului. Nici Havel n-a fost pragmatic si nici Doina Cornea. Nici Michnik si nici Goma. Calin Nemes cand si-a dezvelit pieptul in fata plutonului de la Continental n-a mai stat nici el, mama, sa vada cum iese. A iesit ceva, nu satsifacator, dar a iesit. Asa, ca si chestie.

Burke, epitomul conservatorismului, spunea ca  „a State without the means of some change is without the means of its conservation„.Voila de vezi, cum ar spune o prietena: Nu poti ramane la fel daca nu te schimbi.

Sa recapitulam: Are Aligica dreptate? Fara doar si poate (n-am gasit alta rima).  Ghinea e un idealist care-si imagineaza ca tot ce zboara se si mananca. Noi, astia mai in varsta (si ma includ automat aici), stim insa diferenta.

Ar putea ajunge un asemenea partid la guvernare? Dupa cum marturiseste si Ghinea, nu. Va putea ajunge in parlament? Fara doar si poate! Renteaza?

Eu, conservator fiind, zic ca da. Repet, daca n-ati inteles nimic dupa toate revolutiile si conspiratiile: Pragmatismul e bun in teorie. Practica il omoara cu o precizie matematica de-a lungul istoriei. Mai devreme sau mai tarziu.

Cine (mai) are rabdare?

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Pragmatismul e bun in teorie. Practica il omoara cu o precizie matematica de-a lungul istoriei.

    Pana aici de acord, dar din pacate cineva e sangeros…

  2. Se povesteste ca intr-un targ evreiesc (ștetl) de acum peste 100 de ani, a fost adus un tanar rabin, care avea referinte bune dela iesiva la care a invatat si era considerat un erudit, pentru varsta sa, pentru experienta sa limitata. Om tanar, plin de energie, si cu dorinta de a se afirma, cu multa ambitie pentru a-si face un nume in lumea evreiasca in care traia si activa, s-a hotarit sa scrie, sa publice, o lucrare, o carte rabinica. Se pune pe treaba, si dupa un timp, cu manuscrisul terminat, se duce la un batran rabin, cu autoritate si cu prestigiul unei lungi si fructuoase cariere rabinice, sa-i citeasca manuscrisul si sa-i dea parerea sa despre valoarea celor scrise, eventual sa-i scrie un cuvant introductiv, asa cum se obisnuia in acele vremuri. Batranul rabin accepta sa citeasca manuscrisul si sa-si spuna parerea.
    Dupa un timp, tanarul rabin se intoarce la rabinul cel batran, sa-i auda parerea. Batranul rabin il primeste frumos, isi exprima consideratia pentru efortul ce l-a facut tanarul rabin, si ii spune acestuia ca a citit cu atentie manuscrisul, care contine multe lucruri bune si multe lucruri noi. Desigur, tanarul rabin este mai mult decat magulit sa auda asemenea cuvinte din partea unei asemenea somitati rabinice. Dar batranul rabin repetade mai multe ori, ca lucrarea contine lucruri bune si lucruri noi. Tanarul, cam nedumerit ca aude aceste cuvinte repetate de mai multe ori, intreaba la ce se refera lucrurile bune si cele noi. La care batranul rabin raspunde cu oarecare blandete, in cuvinte care sa nu fie prea aspre, ca lucrurile bune nu sunt prea noi, iar cele noi nu sunt deloc bune.

    dar sunt de acord cu finalul articolului,trebuie incercat.

    mentionez ca niciodata nu m-am simtit asa de bine,asa de liber,asa cu sperante ca in decembrie 89 si imediat dupa..
    poate acum ..dupa douazeci de ani, cand ma duc la munca( sunt pescar).
    ies dimineata cu barca si pana sa ajung la locul de pescuit, incerc aceleasi sentimente,precum acelea care se intrezaresc pe fata lui di caprio, cand statea in prova titanicului..

  3. Nu e chiar atat de simplu de distins intre idealism si pragmatism in disputa aceasta Ghinea/Aligica. Aparent, da, Ghinea e idealistul care propune ceva foarte greu de facut si cu rezultate incerte, pe cand Aligica spune, stai linistit, n-o sa iasa.

    Mi-as permite sa spun ca si Aligica este idealist aici iar Ghinea pragmatic. Aligica spune: bun, ce partid isi va dori sa-si mai asume un rol reformist in societatea noastra daca noi dam de pamant cu toate cele care au incercat ceva (vezi si PNT-ul). Deci Aligica crede in capacitatea partidelor noastre de a fi si altceva decat masini electorale. Ele pot raspunde presiunii publice. Ghinea e pragmatic cand propune s-o luam de la capat cu alt partid, pentru ca din punct de vedere al efortului si consumului emotional e mult mai simplu sa te dai nou in loc sa aperi reparatia a ce e vechi.

    Si da-mi voie te rog sa fiu mai degraba in favoarea idealismului de tip Aligica.

  4. Exact pe asta s-au bazat si se bazeaza actualele partide: cine ar fi nebunii care s-ar apuca sa creeze partide ‘concurente’. Lasa ca le suportam pe astea, acum s-au perindat toate pe la guvernare, deci nu mai avem ce sa alegem. Dam cu banu’ sau si mai bine, stam acasa de alegeri. La un sprit si un comentariu pe contributors. Ii criticam, ii injuram si mergem mai departe. Cu micile probleme zilnice. Ce daca au murit cateva mii se oameni, poate mai multi daca punem la socoteala si inchisorile comuniste, ca noi sa putem da din gura sau din taste. Ce daca lasam datorii de sute de miliarde de euro pentru a fi platite de urmasii urmasilor nostri. Mergem mai departe cu astia care fura, mint si ne promit iluzii. Ca n-avem vointa si dorinta de schimbare.

    Halal!

    • Cine mai crede pe cine???

      Cine este liderul care are avantaj comparativ reputational pentru a incepe o asemenea constructie???

      Din punctul meu de vedere nu este domnul Ghinea!

      Atat timp cat nu aveam stat de drept, nu are rost sa gandim nici o alta constructie, ci numai sa luptam pentru a pune pe o mai buna baza ceea ce nu merge astazi bine!

      Cand a fost vorba despre membrii propusi pentru CSM – veriga care verifica si controleaza problemele din justitie – unde toata lumea recunoaste ca suntem deficitari – NU AM AUZIT ragnetele lui Ghinea, dar din tabara de la conducere ( Basescu si Predoiu) au razbatut cereri de indurare pentru o mica amanarepentru validarea acestor membri.

      Vocea clara si hotarata care poate a contat cel mai mult a fost cea a Monicai Macovei. Vocea ei a rasunat tare si cand Falca a incercat urcarea in functie si cand s-a fortat numirea unor membrii in CSM.

      Ce a facut gasca cea mare legata de justitie?Membrii gastii si-au dat mana si au sustinut persoane care erau fara drept de ocupare a acelor functii, asta doar ca sa arate ca sunt impotriva lui Basescu, fara nici o logica si respect pentru juramantele facute!

      Am auzit atunci de cetateni nemultumiti???
      Am auzit atunci de juristi ingandurati??? Da, doar o mica patura, care nu a putut indrepta lucrurile si au cerut in instanta indreptarea erorilor, dar marea majoritate a sustinut netrebnicia!!!
      Am auzit atunci de protestul marca Ghinea? Nu imi aduc aminte…

      Si acum ce??? Dl. Ghinea ne propune un partid! Un partid al cui si pentru cine?
      Din punctul meu de vedere dl. Ghinea si-a mancat reputatia, prin lipsa de reactie fata de o problema extrem de importanta pentru o societate contorsionata de coruptie, frauda si injustitie!

      Sunt momente in viata in care, chiar daca lumea te plaseaza intr-o anumita zona, merita sa iti afirmi punctul de vedere, chiar daca pana la urma, altii mai puternici reusesc sa il inabuseasca. Merita incercat!

      Lectia cea mai dura ne-o aduce acum Patriciu care a castigat un proces pentru ascultarea ilegala a conversatiilor.NU AM VAZUT efortul presei de a prezenta clar acest caz, si transant! Procesul a inceput in 2006, dar interceptarea convorbirilor cand s-a facut? Este cumva pe vremea lui Nastase???? In ce masura a contribuit si fostul ministru al comunicatiilor Sorin Pantis la rezolvarea acestui caz???

      Este un caz extrem de grav si vreau sa aflu mai multe! Presa unde este in acest caz?
      Daca nu cunosc detaliile ceva ma face sa gandesc ca poate maine sa asculte pe alti lideri, sau pe mine, fara drept, si sa influenteze opinia publica!

      De aceea faceti lumina in acest caz care stiu ca este controversat, dar ajutati-ne sa ne facem o parere si sa cantarim ceea ce conteaza si ceea ce nu conteaza pe termen lung si scurt!
      Multumesc si astept!

      • Este ceva cu procurorii. Patriciu a castigat. Stiti cine va fi urmatorul mare castigator (chestiune de numai cateva zile) ? Falca ! Si atunci sa vedem cine se mai poate lua de el…

  5. Domnule Fumurescu,

    Eu unul chiar sugeram domnului Ghinea, pe forum, sa ia legatura si cu d-voastra pentru intreprinderea pe care o intentioneaza (lanseaza?). Asa ca, la drept vorbind, exista asteptari ce va vizeaza si pe d-voastra, chiar mai presus de acest comentariu teoretic (ce eu il vad a fi de sprijin pentru initiativa dlui. Ghinea).
    In fapt, asteptarile astea le-ati creat/cultivat incepand cu anul trecut, atunci cand ati avut ceva tatonari pe tema necesitatii de a face ceva.
    Acum poate e vremea sa va uniti talentul si dorinta de schimbare cu altii care vor acelasi lucru.

    Numai bine!

    P.S. Nu stiu ce a scris dl. Aligica dar cu totii stiam deja ca nu se poate, aci ‘pe’un picior de plai…’ …, …, ….
    Da’ zau ca vreau sa mai aflu si ceva nou.

  6. Unul dintre poncifele in voga de la noi este si acela ca scepticismul merge mina in mina cu conservatorismul. Ei bine, pentru mine, a fi sceptic inseamna a face oricind e posibil recurs la rationament: mai precis, pe de-o parte inseamna a refuza ideologiile – oricit de marete – si, pe de alta parte, inseamna a exersa si dezvolta sisteme minimale de idei sau afirmatii bine argumentate, numai si numai impreuna cu un aparat critic pe masura.
    E la moda sa fii sceptic, conservator si de dreapta, iar din aceasta perspectiva, inclusiv eu m-as putea considera a fi „in moda”: dar asta nu inseamna mare lucru fiindca moda e tot (o) frisca.
    Ideea lui Cristian Ghinea era tocmai asta: anume ca, in realitate, ideologia e frisca si nu blatul, ca, de douazeci de ani, desi ne batem cu frisca (ba ca sintem de dreapta, ba ca sintem de stinga: ba ca sintem crestini, ba ca sintem atei sau liber cugetatori), in realitate, ca toti cei care maninca doar frisca, in lipsa blatului, facem realmente foamea.
    In politica romaneasca ideologia desfiinteaza regulile: iata, Crin Antonescu e de dreapta, insa ceea ce intelege el prin dreapta e ca se poate alia cu cei care-si zic ca sint de stinga fara sa fie de stinga, adica cei care au adus in derizoriu restituirea proprietatilor iar astazi promit revenirea costisitoare la impozitarea progresiva. De aceea, la noi, dar s-ar parea ca nu doar la noi, ideologia ramine o frisca. E stupid, tot de aceea, sa strigam ca ducem lipsa de frisca, doar fiindca nu mai avem cu ce arunca unii intr-altii. Pretindem ca nu putem impune si respecta o ideologie: dar asta seamana cu invocarea lipsei de credinta la cei credinciosi. Cum mai poti proba ca un om e competent sau bun daca frisca, credinta, ideologia pretuiesc mai mult decit blatul, faptele, regulile, legile?

    • exact asa..partidul..democrat…. a ales ieri iar dintre un singur candidat . cum roberta anastase nu putea sa nu reuseasca , a castigat.
      la fel si madam udrea..si multi altii.

      • N-ati prins ideea: nu ma intereseaza aici dreapta sau stinga. Sinteti de stinga. Bun. Eu sint de dreapta. Pentru mine insa ramin inadmisibile ezitarile PDL in cazurile Ridzi si Pasat. De aceea vad o solutie in ideea lui Cristian Ghinea de infiintare unui nou partid in care doctrina sa fie creionata ulterior stabilirii unor reguli de baza.

        • Permiteti…? Regula Nr. 1 : Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, bineinteles prelucrat reactualizat. Fara fosti securisti, fara fosti comunisti, fara elemente ale noii burghezii, fara hoti, fara chiulangii… Promovarea competentelor: sa fie recrutati tinerii – diplomanzi si doctoranzi, bursieri ( pe merit) din afara, avem destui merituosi, numai sa vrem sa-i chemam si vor veni. Seniorii varstei de aur, gen Neagu Djuvara sa fie pe post de „sfat al batranilor intelepti”, iubeste prea mult tara ca sa refuze… Ar fi oare posibil sau raman doar visele noastre desarte?

        • eu sunt de dreapta..dvs va credeti de dreapta..ce inseamna ptr dvs dreapta?cota unica..?faptul ca sustineti un partid din internationala socialista care a trecut peste noapte ,fara nicio demisie,fara niciun membru care sa spuna nu..in cealalta extrema?ridzi si pasat sunt niste mizilicuri,daca tot vorbim de moralitate..ei sunt doar efectul.
          se vorbeste aici de un partid nou sau de remoralizarea partidelor actuale..
          multi au fugit si incurajeaza din tribune.in ultimii douazeci de ani s-a cultivat dezgustul ptr politica si implicarea in cadrul ei, a fost considerat o maculare.. smecherii au preluat ideea si imediat au zis:”lasati ca ne murdarim noi!”.sistemul educational a degenerat si multipla reformare a lui a zapacit tinerele generatii.acum se face o reesapare, care va duce la inca o reforma..
          am spus mai sus ca trebuie incercat si sustin asta incontinuare..dar si eu sunt..sceptic.

          • Bun. Ma cred de dreapta iar d-voastra chiar sinteti de dreapta. Problema este ca pe mine nu m-ajuta cu nimic faptul ca sinteti de dreapta. In orice caz, nu m-ajuta sa va inteleg: cazurile Ridzi si Pasat nu pot fi gindite ca niste mizilicuri de catre un om de dreapta, pentru care faptele chiar conteaza. Nu stiu la ce extreme va referiti: dar da, as accepta oricind intoarcerea peste noapte a unui om de la gindurile rele la cele bune, chiar si fara cainta, dupa cum, as sustine aparitia peste noapte a unui nou partid ca acela descris in propunerea lui Cristian Ghinea: iar din moment ce as face asta, este evident ca nu mai pot sustine un alt partid – indiferent daca se afla sau nu in Internationala Socialista. Ideea este ca doar un circotas sadea mai poate fi preocupat, nu de faptul ca are loc o transformare in mai bine, ci de viteza prea mare cu care se produce aceasta transformare. Pentru un astfel de circotas nu mai conteaza ca presedintele Basescu a condamnat fara echivoc comunismul, ci ca el, crescut si educat in comunism, beneficiar al sistemului s-a transformat peste noapte: este ca si cind ai sustine enormitatea ca un om obisnuit cu raul nu va avea niciodata dreptul sa se dezica de rau.
            Altfel, mi-e destul de clar ca nu mai poti fi in tribuna daca participi la dezbatere: si se cheama ca participi la dezbatere daca investesti timp in dezbatere, daca aduci argumente, daca combati cu argumente un punct de vedere sau altul. Retragerea sprijinului nu poate fi asimilata cu fuga: votul pentru un partid nu este pe viata. Votul face parte dintr-un contract si va fi reinnoint doar daca e respectat contractul. Nu poti incalca contractul si apoi sa strigi in gura mare ca ai ramas fara parteneri: fiindca nu partenerii sint cei care au ales sa fuga.

          • nu m-ati inteles..eu vorbesc practic..dezbaterile sun un fel de apa de ploaie..fara fapte.
            in ceea ce priveste condamnarea comunismului,fara comunisti…condamnarea securitatii fara securisti..e garaga ptr ametit fraierii. de ce nu s-au redus pensiile tortionarilor ,de ce nu s-au redus pensiile fostilor, care au fost in aparatul de partid?basescu a subminat oranduirea socialista facand contrabanda pe vapor si evaziune ..in rest e leit aparatcik-ul tipic.gargara,critica in stanga si-n dreapta..aia sunt de vina..tovarasi! trebuie sa facem..o sa facem..!dupa aia ..gata, cu sedinta.suntem prietini..mergem la chef ,la camera oficiala..o friptura,un vinulet..o tovarasa folclorista care are sotu in delegatie..ce naiba..!doar noi suntem poporul..!
            in ceea ce priveste discutia principala,daca e vorba de un partid in jurul membrilor pd..care actualmente joaca rolul de colaborationisti pe langa alde ridzi,pasat,berceanu, videanu , udrea..ideea s-a nascut moarta..

          • „Dreapta” si „stanga” sunt niste etichete! Ni le punem singuri sau incercam sa le punem altora, fie pe baza de interes sau de moda, fie pe baza unor criterii pe care incercam sa le urmarim cu mai multa sau mai putina consecventa si onestitate! Si, cum se intampla deobicei, cu noi insine suntem mai subiectivi, cu altii reusim sa fim ceva mai obiectivi! Cel putin daca nu apar alte interese …

            De exemplu, in ultima vreme PDL si-a conturat o strategie: se autodefineste „de dreapta” si ii catalogheaza pe altii, in primul rand alianta USL ca fiind „socialista”, adica de stanga! Culmea este ca si eu ma cansider de dreapta, pt destule motive (nevoia de morala in societate, respectul pentru familie si valorile ei, performanta in orice domeniu, inclusiv in economie, libera initiativa, cultul muncii, etc), dar nu sunt un sustinator al PDL pt ca este un partid care nu adera la nimic din cele de mai sus. Si cunosc multe persoane care au optiuni similare, adica de dreapta si anti-PDL!

            „raulcat” are dreptate: condamnarea comunismului de catre Basescu este pur verbala, fara acoperire in fapte (sigur, vorbele sunt grandioase, cu punere in scena in plenul Parlamentului, etc), dar neurmate de masuri practice, concrete! A auzit careva de „un mic Nurenberg”, macar la scara romaneasca?

            Isi mai aduce aminte careva de insistenta cu care Basescu a sustinut ca reducerile de salarii cu 25% trebuie sa fie egale la toti bugetarii? Ca nu trebuie aplicate la fondul de salarii? Atunci s-a ratat sansa de reforma in domeniul bugetar! Cum sa o facem acum, cand oamenii cei mai performanti pleaca din sistem! (Situatia medicilor este emblematica!)

            Din pacate nu numai cazurile Ridzi si Pasat reprezinta o abdicare de la morala! Votul de la legea pensiilor, pe care „l-a filmat” o televiziune (evident, una anti-putere!) este un alt caz! Spaga endemica din vami de asemenea! (Si, in acest caz, avem si alte probleme de morala: cum se face ca toate evenimentele monitorizate sunt din guvernarea PDL, desi fenomenul este mai vechi, iar cazurile aparute in prim-plan sunt din zone dominate de autoritati judetene PDL?), si putem enumera inca multe altele …

            Ei, da, Alin are dreptate: Aligica are o pozitie mai „cuminte” si, cu siguranta, mai aproape de adevar! Dar are dreptate si cand spune ca din cand in cand mai apar abateri de la „cumintenie” … Ceea ce nu spune este ca lipsa unei stategii care sa dea sanse acestei „abateri de la cumintenie”, se risca ajungerea la o noua explozie revolutionara …

            Ceea ce ma uimeste pe mine cel mai tare este un lucru: nici Aligica, nici Alin nu mai sunt prea expliciti! Se ascund in dosul unor fraze mestesugite, ale lor sau ale altora (de ex. Radulescu-Motru) si spun explicit una, dar transmit alta … Mi se pare simptomatic pt directia in care evolueaza societatea romaneasca …

          • @raulcat
            Asta am si spus, ca nu prea va inteleg, chiar daca sinteti de dreapta.
            Nu stiu daca realizati, dar politica de la noi a facut mult rau societatii civile. Iar unul dintre efecte este tocmai asta: ca foarte multi oameni inca mai cred ca „dezbaterile sunt un fel de apa de ploaie”, completati d-voastra, „dezbaterile fara fapte”. Ei bine, omul obisnuit il vede nu doar pe politician, dar inclusiv pe filozof ca pe un gargaragiu. Iar eu spun ca abia asta este rau, ba chiar pernicios. Pe de alta parte, trebuie sa fim constienti ca politicienii au facut tot timpul raul prin fapte, nu prin dezbatere, iar in acest caz, n-ar fi fost deloc rau sa se opreasca la dezbatere. Insa inclusiv dezbaterea este viciata grav in situatia politicianul, celei mai vii dezbateri avind loc in legatura cu acordarea propriilor privilegii.
            Daca ideologia tine de frisca, nu mai putem spune acelasi lucru despre dezbatere, fiindca dezbaterea sta la fundatia democratiei: in momentul in care spui ca dezbaterea fara fapte e gargara, s-a cam terminat cu democratia. Hitler era un om al faptelor si probabil ca si el credea ca dezbaterea democratilor e o simpla gargara. Cred ca toti batausii istoriei au gindit asta despre dezbatere si dialog – Ceausescu trebuie inclus tot aici: iar pentru ei, fapta tinea de ciomag si de arbitrar legislativ.
            In democratie, dezbaterea in sine tine intim de fapta, iar dezbaterea si votul imi par a fi adevaratele pirghii ale puterii intr-o democratie: actul legislativ este o prima consecinta. Vi se pare ca politicienii nostri stiu sa dezbata sau sa dialogheze? Aha, sinteti de acord ca cei mai multi nu au invatat nici pina astazi ce inseamna o dezbatere. Nu cumva considera si ei ca dezbaterea e o gargara de facut frumos la televizor? Ei bine, din acest motiv si inainte de nasterea oricarui alt partid, prima noastra grija ar trebui sa fie aceea ca stim bine sa dezbatem. Exista posibilitatea sa ne oprim aici, sa constatam ca n-am invatat sa facem asta. Ei bine, atunci nu vom merge mai departe, la fapte: nu ai ce cauta la facultate daca nu stii sa scrii, sa citesti, sa vorbesti, sa gindesti corect. Tot asa, un om nu are ca cauta in politica daca nu stie sa dezbata, daca nu are respect pentru dezbatere. Caci dezbaterea nu e gargara nici fara fapte, nici cu fapte.

        • @ov

          Chiar daca dreapta si stinga tin de frisca, ele nu sint totusi niste etichete: etichetele nu sint de mincat.
          Discutia despre PDL nu mai este relevanta: aici vorbeam despre infiintarea unui alt partid.
          Cit despre condamnarea lui Basescu, mie mi se pare corect ca s-a oprit la actul condamnarii care, fie ca acceptati, fie ca nu, este o fapta, si inca una mare pentru un fost comunist. Insa nu transformarea presedintelui Basescu este importanta aici, ci actul in sine. In Europa este, in orice caz, fara precedent, Comisia Europeana ezitind inca, cel putin in privinta condamnarii comunismului dupa modelul Holocaustului. De ce? Din motive ce tin de legislatie, la nivel european neexistind o baza legala pentru un asemenea act: asadar politicienii europeni se tem sa intre pe terenul justitiei. De ce? Fiindca atunci cind politicianul face justitie, justitia nu mai are noima. Dar atunci condamnarea comunismului este maximum de ce putea face un politician, fara a interveni in actul de justitie: restul tine direct de justitie. Sigur ca e foarte rau ca n-a exista un proces al comunismului, dar ar fi fost mult mai rau ca procesul sa-l fi facut politicienii, fiindca atunci totul ar fi sfirsit in vendeta, si nu mai aveam nevoie de inca un proces politic.

          • @R.A.Muresan:

            Sigur, „dreapta” si „stanga” pot fi concepte, nu numai etichete! Dar ele ar trebui sa fie suficient de bine fundamentate! Din pacate, citind mai multe comentarii, am constatat ca rareori exista si o argumentare reala si, mai ales, obiectiva! Tineti cont ca exista inclusiv strategii de influentare a opiniei publice bazate pe etichetari de tip „dreapta” si „stanga” …

            Referirea la PDL nu este deloc rupta din context! Pozitia si evolutia acestui partid pe scena politica, precum si amanuntul, deloc de neglijat, ca este principalul partid de guvernamant, sunt in centrul motivatiei multora din conationalii nostri de a cauta ceva nou! Sa nu uitam ca este partidul cu „blatul” cel mai gros si mai solid de pe scena politica romaneasca de astazi, astfel ca si actiunile sale de denigrare a altor partide sunt cele mai eficiente! Un lucru mi se pare cert: PDL nu este de dreapta! Este un partid cu o ideologie gonflabila! Azi se umfla intr-o parte, maine in alta! Realitatea este ca lumea incepe sa constientizeze acest lucru: din ce in ce mai multa lume cauta un vehicul ideologic de dreapta sau, mai degraba, de centru-dreapta! Ca unii il cauta la PNL (chiar si in conditiile aliantei acestuia cu PSD-ul), ca altii inca mai spera ca PDL va fi acesta, dar din ce in ce mai multa lume spera intr-o formatiune noua!

            Legat de condamnarea comunismului, aici imi mentin rezervele! Nu politicienii trebuie sa faca un proces, dar ei pot crea conditiile pt asa ceva! Ce a facut Basescu ramane ceva formal si este perceput de f multa lume ca atare! Daca vreti, lumea nu il ia in serios! S-a rasucit de f multe ori, pe nenumarate subiecte, si si-a pierdut din credibilitate! Cum puteti garanta ca nu o va face din nou? Ce va ramane din aceasta condamnare daca un om se rasuceste pe acest subiect? Sigur, putem privi partea buna a lucrurilor in sensul evolutiei acestui om de la pozitia de om al aparatului comunist la ministru al lui Iliescu si apoil la cel care a luat pozitie contra comunismului! Dar un astfel de act ramane doar un episod oarecare daca el nu este consolidat institutional sau pe calea justitiei! Comunismul cica a fost condamnat, dar martirii comunismului nu sunt nici macar reabilitati public! Mai tine minte careva ca in decembrie 1989 s-a scos partidul comunist in afara legii si ca Iliescu s-a batut cu pumnul in piept ca el a facut acest lucru? Il punem si pe Iliescu in galeria celor care au condamnat comunismul?

            Ceea ce lipseste profund in societatea romaneasca este recursul la morala! In PDL, in ciuda incercarilor lui Baconschi, coerenta crestin-democrata este departe de a avea consistenta si se dizolva in cauciucul non-ideologic al partidului! PNL, care are discutii interne mai consistente pe teme ideologice, se revendica in primul rand de la filonul libertarian, care nu a pus un accent asa de mare pe morala sociala si pe valorile ei (familie, scoala, etc). Da, este un partid care vorbeste de traditie, care poate fi unul din stalpii moralei! Tocmai de aceea se cauta „o noua frisca”! dar trebuie sa se gaseasca si „blatul”!

          • interpretati cumva pe langa.eu am specificat clar..dezbaterile fara fapte sunt apa de ploaie..de ce aduceti in discutie pe hitler si ceausescu..
            in ceea ce-l priveste pe anticomunistul basescu, v-a dat replica chiar el, cand a reabilitat comunismul anilor 70..nu-i asa?deci aceeasi rasuceala …cred ca schimbarea permanenta a opiniilor peste noapte, este singura consecventa a domnului presedinte.
            referitor la noul partid..am spus..voi fi al 10.001-lea membru si cu cotizatia platita in avans..cu o conditie..fara curve reformate si fara cauze pierdute gen macovei si alti portocalii,de genul lui voinescu care se reclama o persoana morala dar care s-a e vadit ca are grave greseli de ..aritmetica..

            daca e nou sa fie ,fara fosti…!
            p.s.
            (de la nimeni)

          • @raulcat
            Hm. Va impuneti singur restrictii greu de acceptat si incep sa cred ca v-ati exclus din partid inainte de a va fi inscris.
            Despre Sever Voinescu avem pareri diferite, pentru mine nu e un ‘fost’, si nici nu cred ca oamenii ca el sint prea multi pe la noi: in orice caz, aritmetica nu se invata de la televizor. Privitor la presedinte, va dau dreptate in privinta afirmatiilor legate de comunismul anilor ’70. Insa n-am de gind sa continuu polemica fiindca e clar ca avem puncte de vedere diferite: ceva imi spune ca am putea discuta la infinit pe tema asta si, ca sa va spun drept, nu sint dispus sa dezvolt, mai ales fiindca ca ne departam de subiectul curent.

            @ov
            Nu cred ca in societatea romaneasca lipseste recursul la morala, macar fiindca peste 90% dintre romani se pretind crestini. Si-apoi, de-a lungul timpului au mai fost incercari de acest fel, inclusiv unele politice: ma gindesc la PNTCD si Conventia Democratica. Esecul a fost evident. Politicienii ar trebui sa respecte un cod moral, dar nu e treaba lor sa se ocupe de moralitatea societatii – asta e treaba scolii –, asa cum nu e treaba lor sa faca justitie: politicienii moralisti nu au mai multa credibilitate, dimpotriva.
            Cred ca ratiunea ar trebui sa fie mereu cu un pas inaintea moralei fiindca ratiunea e cea care ne poate lamuri ce este moral si ce nu.

            In fine, nu trebuie sa fim ingrijorati ca avem puncte de vedere diferite. Pe chestiunile importante exista intotdeauna loc pentru o dezbatere incheiata cu un vot: asa se dezvolta democratia.

          • ati votat pixelul portocaliu sau mai bine ati facut abstractie de el si a iesit cuscru lu bercea mondialu..
            http://www.gandul.info//puterea-gandului/cuscrii-lui-bercea-mondialu-7998831

            acum nu vedeti iar pixelul lui voinescu care numara din doi in doi …
            putin imi pasa ce parere aveti despre voinescu, atat timp cat s-a murdarit cu masluirea numararii voturilor la legea pensiilor.daca isi asuma greseala si-si dadea demisia din parlament ,merita iertarea si o a doua sansa…asa nu e nicio diferenta intre el si ridzi,pasat,nastase,anastase.etc..

          • @raulcat
            Imi recunosc slabiciunea: mie-mi pasa ce credeti d-voastra, desi s-ar putea ca uneori sa votez altfel – nu de prea multe ori, fireste, daca chiar sinteti de dreapta.
            In orice caz, a vota, indiferent cu cine, nu e o vina, dupa cum a viziona Realitatea prin Antene nu poate fi, in sine, o vina. Daca insa prin vot se mai pot produce schimbari sau imbunatatiri ale democratiei, chiar si din greseala, trebuie sa fim de acord ca televiziunile, oricit de comerciale ori ideologizate nu pot ostoi setea de cunoastere a celor insetati de cunoastere.

          • @R.A.Muresan:

            Categoric nu! Politicienii trebuie sa fie morali si este normal sa promoveze morala in societate!

            De acord ca morala sociala nu este doar in sarcina politicienilor! Sigur trebuie sa se implice si scoala! Dar singura scoala nu va putea impune o moralitate! Mai degraba politicienii pot promova o evolutie a societatii care sa o valorizeze, inclusiv in sensul unei morale sociale!

            PNTCD si Conventia Democratica nu au fost un esec pe latura morala! Nu au reprezentat, din pacate, nici succes! Dar clasa politica actuala s-a degradat puternic din acest punct de vedere!

            Uitati-va ce valori sunt promovate astazi! Care sunt modelele? Gigi Becali? Silviu si Honorius Prigoana? Adi Mutu? Bercea Mondial? Elena Udrea cu ale ei posete? Poate vreti sa vorbiti de crainicii si crainicele de la televiziuni? Multi se uita in jur si li se pare ca domnia bunului plac este ceea ce are succes!

            Categoric politicienii au o mare responsabilitate in privinta moralei sociale si nu se pot deroba de ea! Regretabil este ca altii incearca sa-i scuze; li se pare ca doar Ridzi si Pasat sunt o scama! Din pacate lucrurile sunt mult mai profunde si ne afecteaza pe toti!

  7. facem o TERIBILA si costisitoare confuzie. Miscarea populara (sau numiti-o cum vreti) -tea-party, grass-roots…- nu este un partid. Poate spera sa influenteze un partid! dati doctrina de oparte, dati entuziasmul deoparte si considerati numai aspectul administrativ al unui partid. Aceste nu pot veni de la sine, iar creiere admin. in RO nu abunda! si PSD sufera dupa disparitia lui Cozmanca (si se vede)! Liderii carismatici nu apar ca ciupercile dupa ploaie si nu exista vreo garantie ca ei vor aparea pana la urmatorul eveniment politic (alegeri pt…). Ierarhizarea liderilor la diferite nivele nu se face prin consens sau prin FLER. Conclud ca timpii si banii sunt obstacole ENORME in calea unui nou partid. Poate ca inrolarea masiva de noi membri in partdiul pe care am vrea sa-l reformam e mai practica si mai fezabila.

    • Faceti o teribila confuzie daca apreciati ca partidele existente mai pot fi sensibile si mai pot reactiona la altceva decat la bani negri. Vorba vamesului: „am bani sa ma sterg cu ei la … Dar nu ma pot opri. Mi-a intrat spaga in sange.”

      • Domnule Stefan,

        Dumneavoastra sunteti perfect?

        Daca nu sunteti, ceea ce imi permit sa asum pentru simplu motiv ca sunteti om si nu masina, atunci cred ca vi se intampla sa gresiti!

        Cand gresiti ce faceti? Va recunoasteti greseala si incercati sa va corectati? Sau perseverati?

        Imi place sa cred ca speta umana a mers inainte si a inovat si a creat pentru ca mereu a descoperit lucruri care merg mai putin bine si a dorit sa le imbunatateasca si a incercat sa le imbunatateasca! Asta este valabil si se aplica si asupra comportamentului nostru!

        Ceea ce lipseste in Romania pentru a intari acest efort personal si institutional si pentru a inlatura crima organizata este justitia! Si vointa de a lupta cu raul care exista in fiecare din noi, si la altii in curte!

        De aceea avem inca MCV…
        Ma gandesc la ziua in care se va ridica MCV-ul, atunci ce vom face?
        Vom deveni un Ro- Afgantistan???

        Chestia cu un partid nou este ca in bancul cu bebe=ul rrom care a facut c..ca pe el si miranda si bulibasa se gandeau ce sa faca? Au decis sa il arunce, ca mai face unul si nu este bai!!!

        The life is full of sh…!!! Wash it!!!

        • Scuze, dar sinteti cumva inscris deja intr-un partid sau colaborati cu vreunul? Trebuie sa fiti de acord cu mine ca raspunsul afirmativ sau chiar lipsa unui raspuns ar explica mai bine decit interesul pentru MCV, „vointa de a lupta cu raul care exista in fiecare din noi” sau lipsa justitiei dezaprobarea d-voastra superioara pentru „chestia cu un partid nou”.

  8. Opinii de cititor si votant:
    – dl Fumurescu procedeaza ca Rogozanu pe Voxpublica: cind se iveste cite cineva care sa loveasca in „boierii mintii”, hop si el cu satisfactia;
    – dl Ghinea nu a scris ca vrea infiintarea unui nou partid, ci intreba „citi va-ti băga? ;
    – dl Ghinea nu se va inscrie in partide, nici noi si nici vechi; asa ca „Eu unul chiar sugeram domnului Ghinea, pe forum, sa ia legatura si cu d-voastra pentru intreprinderea pe care o intentioneaza (lanseaza?)”; @John Doe;
    – nici dl Aligica nu cred ca o va face;
    – dl Fumurescu priveste politica studiind pre/socraticii, de undeva de pe statuia Libertatii; si nu cred ca dl Ghinea va lua legatura cu Fumurescu pentru „anuntata” (care?) initiativa;
    – imi place formularea „P.S. Nu stiu ce a scris dl. Aligica dar cu totii stiam ” (@John Doe);
    Altfel, postarea dlui Fumurescu pare un eseu reusit: te lasa in aceiasi ceata .
    Radulescu-Motru, Roman, Iliescu, Basescu, Havel, Michnik, Doina Cornea, Calin Nemes, Burke, Goma si alti contemporani sustin ca trebuie sau nu un nou partid?

    • De ce credeti ca dl. Ghinea nu se va inscrie intr-un partid?
      Lasati-ne (mie, poate si d-voastra) macar speranta asta.
      Altfel, eu sunt satul de vorbe fara finalitate.

      ‘– dl Fumurescu priveste politica studiind pre/socraticii, de undeva de pe statuia Libertatii; si Nu cred ca dl Ghinea va lua legatura cu Fumurescu pentru “anuntata” (care?) initiativa;’
      Suntem in mod evident pe un teritoriu pur speculativ; nici eu nu stiu, vom vedeam.

      ‘– imi place formularea “P.S. Nu stiu ce a scris dl. Aligica dar cu totii stiam ” (@John Doe);’
      Daca era o ironie (scuzati-ma de nu m-am lamurit 100% singurel), admit ca se puteau gasi si formulari mai fericite. Poate doar ar mai fi de amintit ca fraza era ceva mai lunga.

      Daca nu era (doar) ironie si impartasim acelasi punct de vedere asupra nocivului fatalism national atunci nu pot decat sa ma bucur.

      Numai bine!

  9. ȘI TOTUȘI ASTA ESTE SOLUȚIA !.

    Nu pentru că nu suntem realiști în ceea ce privește greutățile ,care sunt destul de mari,dar creeate special de partidele actuale pentru a se rîndui ,combina și perpetua la putere,ci pentru că oricare din partidele actuale țin porțile închise și de aici ne-am și obișnuit să creeăm alternative.Noi am vrut o soartă mai bună cu aceste partide,dar credeți că pot mai mult,sunt aceeași oameni,văd acum c-au început să învie „morții”,și vor demnități tot înalte,Roman,Năstase,Voiculescu,numai Dinescu nu mai vrea nimic ,nici chiar schimbare,îi convine noul sistem la făcut mare boier,din poet,în trecutul antebelic era invers ,dar ce să-i faci ,„la vremuri noi,obiceiuri noi„
    Mai avem după cîte știu și 32 000 de revoluționari,care bugetați fiind,ard la greu(poate la grătare) flacăra revoluției.

    SOLUȚIA ESTE TOTUȘI UNA SINGURĂ : NOI,CU NOI !!!.

  10. nu stiu daca problema e cine a fost idealistul si cine pragmaticul.. intrebarea e care sunt posibilele finalizari ale unei asemenea actiuni. doua traiectorii posibile: esueaza in a ajunge undeva (de regula lipsa unei personalitati convingatoare care sa asigure succesul unei asemenea formari) sau in cativa ani se impune ca unul din cele trei alternative posibile (preluand pnl’ul si restul, in lupta cu psd si pdl). daca ne uitam la modelele obisnuite, de regula un partid acopera centru stanga, celalalt centru-dreapta (mai sunt variatiuni in care gasesti un partid de dreapta, unul de centru, si altul de centru-stanga; sau doua partide disputandu-si zona centru dreapta cu diferente mai mult doctrinare decat de viziune economica, etc etc). unde ar incape un asemenea partid? daca presupunem psd acoperind singur zona de centru stanga, noul partid va trebui sa suga din pnl, pdl si eventual udmr (care e un cal-magar prin faptul ca isi asigura existenta pe criterii etnice). din punctul asta de vedere, noul partid nu mai pare asa de dificil de realizat, avand nevoie doar de un nucleu forte care sa declanseze ‘revolutia’ si speculand nemultumirile din cadrul pnl si pdl. alianta care ‘nu se poate’ realiza ar fi motorul acestui partid. frana apare din esaloanele superioare ale pdl si pnl, care in mare parte nu ar mai insemna nimic in noul partid (pe merit, as adauga).

    unde gasim nucleul de anduranta al noului partid si intrebarea ‘au ajuns romanii disperati?’ daca raspunsul e aproximativ ‘da’ la intrebare, disperarea e cel mai puternic factor de schimbare, si atunci acest nou partid are sanse mari de a se realiza. mai exista multi alti factori, gen efectul de turma etc, care pot asigura sansele de succes ptr partid odata ce procesul formarii lui e trecut de punctul critic, desi e o sabie cu doua taisuri. avem personalitati? avem. pot face ei o diferenta? pot. se merita? absolut. progresul mai intotdeauna a presupus un fel de schimbare, mai revolutionara sau nu, dar ‘capete s’au clatinat’ intotdeauna. vorbim de partide inghetate de ‘esalonul superior’, unde exista o batalie intre ‘tinerii progresisti’ si ‘batranii conservatori’.. chestii de-astea exista intotdeauna, iar rezultatul in caz de imposibilitate de colaborare e de regula o separare.

    desigur ca trebuie sa existe o doza de idealism in joc, altfel nu iese nimic niciodata. iti alegi meseria pe viata numai ptr bani, sau ca te pasioneaza, ptr ca iti va creea satisfactii si e ceea ce-ti place sa faci? te insotesti cu cineva doar din motive pragmatice? daca deciziile importante in viata ta (mai putin depozitele/datoriile la banca) le iei implicand si factorul emotional, e imposibil sa lasi idealismul deoparte si sa spui a nu crezi intr-o lume mai buna etc. in definitiv ptr ce traiesti, iar daca ai copii, nu te intereseaza soarta lor, ce le lasi? daca noul partid va insemna o revolutie pe scena politica romaneasca, nu va putea sa fie decat una benefica si va dau un sfat: implicati-va si lasati pragmatismul total la o parte; din el ne trebuie doar doza care ne va asigura ca lucrurile merg bine in directia dorita.. cred asta ptr noul partid ar avea la varf poate tineri care nu s-au format in mizeria poltica din perioada 1990-2004. alte idei, alte mentalitati etc etc.

  11. Oameni buni, de ce nu vreţi să înţelegeţi că totul se reduce la două necesităţi vitale:
    1. eradicarea corupţiei care secătuieşte statul, poporul, întreprinzătorii oneşti; beneficiari sunt doar organele de control al statului şi corupătorii; pierderea este, ca volum, ceva de ordinul a 10x faţă de beneficiul beneficiarilor.
    2. eliminarea tuturor privilegiilor, mai puţin importantă decât prima măsură, totuşi nu poate fi ignorată.
    Ştiu, totul pare utopic, probabil şi este, dar alte discuţii sunt apă de ploaie.
    Toate partidele de după 1989, care au fost la putere, au tolerat şi practicat sistemul corupţiei şi privilegilor. Ele nu mai au de loc credibilitate. De aceea poporul tot alege, de la 01.01.2007, pe măsură ce se lămureşte: pleacă. Pentru că nu sunt alte alternative. Stimaţi blogeri, peste zeci de ani istoricii vor numi această perioadă cea a exodului poporului român.
    Doar o mobilizare exemplară a societăţii civile ar mai putea salva ceva. Dar, cum vă spusei mai sus, poporul a ales şi continuă să aleagă, soluţia cea mai facilă.

  12. In putine cuvinte totul se reduce la intrebarea: Poate exista in Romania un partid format in majoritate din oameni onesti? Raspunsul se afla privind la actuala clasa politica romaneasca – toata o apa si-un pamint, cu usoare diferente de nuanta. Cei ce-si puneau sperante intr-o noua generatie sa arunce o privire la Ponta fata in fata cu Iliescu. Ne aflam, din pacate, intr-o tranzitie permanenta.

    Degeaba introducem institutii si incercam (fortati fiind) sa imitam modele occidentale. Daca oamenii nu se schimba totul e inutil. Trebuie spus ca aici occidentul poarta o mare parte de vina, interesele responsabililor pentru aderarea Romaniei fiind de a face intrarea cit mai rapida (si de a se umfla in pene cu propria contributie) si de a facilita companiilor straine conditii cit mai favorabile de intrare pe piata. Starea reala a institutiilor statului nu i-a interesant decit la nivel de imagine, fara a folosi vreo pirghie pentru a determina o schimbare radicala. As vrea sa fiu sau macar sa devin optimist dar tare mi-e ca mai dureaza pina s-ajungem la o viata politica normala, cu politicieni onesti si cu o opozitie interesanta si de binele tarii nu numai de sabotarea guvernului.

  13. Alin Fumurescu, se va face acel partid. Cu siguranta ca se face. Am incercat cu alti prieteni sa facem un fel de reforma de jos in sus in PNL acum vreo 5-6 ani in PNL prin http://www.altguv.ro
    A fost o incercare ce a aratat ca se poate construi ceva de o mina de oameni aflati la distanta.
    Internetul i-a adus lui Obama multe voturi, a ajutat la revolutii, iar Romania este bine cablata si este locul 4 in lume ca viteza de acces.
    Nu stiu daca il face domnul Ghinea, dar cu siguranta ca voi incerca cu alti amici din tara si din afara sa punem pe picioare o alternativa la ceea ce este. CRed ca daca se fac mai multe alternative este cu atit mai bine.
    Initiativele de orice fel, fie ele antreprenoriat in afaceri sau initiative civice si politice merita sustinute, pentru ca ele pot ajuta la aparitia unor lideri, a unor proiecte legislative, a unei presiuni la adresa actualelor partide.

  14. ce spune Dragos Aligica este simplu de tradus : sa alegem raul cel mai mic.
    M-am saturat de raul cel mai mic mai ales ca il stiu foarte bine ce inseamna el la mine in comunitate, iar cind stiu ca multi dintre noi putem face ceva bine si sa nu fim raul cel mai mic, atunci nu vad de ce as sustine ideea lui Dragos Aligica.
    Lui i-am spus pe privat de intentia mea, dar normal ca multi intelectuali de dreapta nu sustin formarea unui partid nou, ci incearca sa dreaga busuiocul in PDL .
    Romania are nevoie de un partid nou. Am terminat liceul la CLuj pe Calea Turzii in 89 si la fel ca mine multi am ajuns acum la o virsta la care putem face ceva bun pentru cei dragi noua in primul rind si indirect, cu toti cei de o minte si curatenie ca a noastra, vom face si comunitatilor noastre.

  15. In plus dl. Aligica are cunostinta de experienta Tea Party, o miscare creata pe un fond de nemultumire legitima (inca distinctia grassroots/astroturf este totusi neclara) a platitorilor de taxe, peste care a fost adaugat un fond masiv de rasism si intoleranta religioasa mitraliat de Vadimi americani alde O’Reilly , miscarea s-a aliniat partidului Republican, Antenescu a castigat alegerile, iar acum Bunul, Batranul Partid are crize de identitate precum in adolescenta. Momentan inca nu stim care personalitate isi va impune intaietatea, cea traditionala ori cea negationista, anarhica.

  16. Mda, am citit si eu textul d-lui Aligica si am ramas surprins de retorica impotriva unui nou partid. Ideea principala pe care am retinut-o este ca ar fi o tradare a electoratului de dreapta de a nu-si da votul PDL-ului in urma aplicarii programului de austeritate. Si ca a da un vot unui alt partid nu face decat sa intareasca ideea ca daca faci reforma nu faci decat sa iti tragi un glont singur in picior. Mi se pare superficial si iata care sunt argumentele mele:

    – programul de guvernare de austeritate a fost impus de conditiile economice si nu de vreo inclinare politica catre dreapta. O dovada in acest sens sunt masurile deloc realiste de cresteri a salariilor sustinute in prima faza a guvernarii. Chiar si acum li se promit bugetarilor viitoare mariri desi Romania e in continuare cu un picior in groapa. Neaplicand programul respectiv nu ar fi primit banii de la FMI si, in concluzie, ar fi trebuit sa praseasca butoanele guvernarii mai devreme.

    – adevaratele sacrificii pentru partid ar fi fost sa aprobe ridicarea imunitatilor lui Ridzi si Pasat, ceea ce ar fi fost un semnal pentru diversi dubiosi ca banii lor nu mai sunt bine plasati in PDL. Deci ar fi necesitat o adevarata reforma a partidului, a metalitatilor politice, etc ;

    – PDL si presedintele Basescu au sustinut cu mare tamtam un referendum pentru reducerea numarului de parlamentari si a numarului de camere. Si cu toate ca poporul a fost de acord cu aceasta idee in proportie covarsitoare nu au mai scos nici un cuvintel pe aceasta tema. Nici macar nu au incercat sa introduca in parlament un proiect de lege pe care sa il tranteasca aliatii si opozitia. Nimic!

    Singura reforma adevarata a venit pe legea invatamantului (nu discut daca buna sau rea), dar nu mi s-a parut ca ea a implicat mari sacrificii pentru clasa de mijloc votand la dreapta astfel incat sa poata fi categorista ca fiind o reforma dureroasa pentru PDL. Ah, si-au alienat o parte dintre votantii de centru stanga care ii sustineau inca de pe vremea cand nu erau crestin-democrati, posibil.

  17. Idealismul fără idei nu este decît nisip în ochi. Mai mult, pentru o dialectică sănătoasă, ideile trebuie să fie într-un echilibru dinamic. Să se nască necontenit pentru ca altele să poată muri în patul lor. Idealismul, dacă nu e lăsat să se manifeste, devine o maşinărie hidraulică periculoasă.

    Problema este că, datorită unui pragmatism pernicios la stabilirea limitelor cantitative ale prezentării, idealismul nu evoluează natural, la vedere. Cînd pui condiţii oneroase la asocierea în partide politice, cînd pui praguri electorale arbitrare, ce sfidează orice idee de echitate, nu faci decît să forţezi pragmatismul să înăbuşe idealismul. Forţezi idei proaste să trăiască şi să se mişte tîrînd pragmatic cîte o bombiţă de oxigen. Am spus se multe ori că apa care nu curge se împute.
    Totul ar fi OK, dacă pragmatismul ar avea capacitatea să permanentizeze ceva. Nu poate. Mai devreme sau mai tîrziu, idealismul îl va pocni drept între ochi. Iar ceea ce vedeţi azi în lumea arabă e doar un mic exemplu.

  18. @ all – o observatie si o precizare.
    Precizarea – nu am fost si nu intentionez sa fiu membru al vreunui partid politic, desi de-a lungul timpului am sustinut mai multe (si am de gand sa procedez la fel si in viitor). Dar asta e o optiune personala. Nu putem fi cu totii calugari politici :) Cineva trebuie sa mai „faca si copii”.
    Observatia – Daca e sa mai fie si numai dupa calitatea majoritatea comentariilor si tot mi se pare ca Ghinea e cel care se afla pe „drumul bun”…

    • Aline, în comentariul meu nu l-am susţinut pe unul sau pe celălalt dintre autori, ci am vorbit despre idei. Ele pot naşte grupuri noi, dar pot fi şi însuşite de grupuri vechi. Însă, pentru ca soluţia Aligică (epuizarea potenţialului de reformare al vechilor) să aibă oarece succes, trebuie făcut culoarul. Adică, programată pisica: te schimbi sau mori. Cu alte cuvinte, soluţia Ghinea este un caz particular de reformă: schimbarea prin dizlocare entuziastă.

      Partidele actuale sunt căzute în capcana socială pe care am numit-o electoralism. Singura raţiune de existenţă a unui partid a devenit în mod pragmatic, strîngerea de voturi. Iar pentru asta, partidele de azi, în egoismul lor, au construit şi un oligopol. Lucru ce le împiedică şi să îşi însuşească idei noi, şi să lase pe alţii să aducă idei noi la suprafaţă. De aceea susţin relaxarea dreptului de asociere politică, precum şi pe cea electorală. Prin relaxare, electorul însuşi va deveni mai puţin pragmatic. Va alege ceea ce i se pare pe potrivă, iar nu pe cel cu şanse statistice. Relaxarea va ajuta deopotrivă şi osificatele partide (adevărate instalaţii de recoltare a voturilor) să introducă în ecuaţie idei, viziuni, iar nu găleţi de mălai.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro