Numărul populației ● Structura pe vârste a populației ●Structura după starea civilă● Educație ● Etnii, limbi materne, religii ● Câteva aprecieri finale ● Referințe ● Un grafic în Anexă ● Addendum
Potrivit programului de publicare a rezultatelor Recensământului Populației de la 1 decembrie 2021 Institutul Național de Statistică a publicat la 30 decembrie 2022 primele rezultate, provizorii, asupra populației [3]. Sunt 14 tabele la nivel național și la 31 ianuarie 2023 aceste tabele vor fi extinse la nivelul județelor. Datele publicate permit conturarea unui tablou general al populației României la 1 decembrie 2021 referitor la numărul populației, la nivel național și pe județe, structurile demografice ale populației, cele etnoculturale, câteva caracteristici ale educației, migrației interne și participării la activitatea economică.
Numărul populației
Populația rezidentă a țării s-a redus față de recensământul anterior cu 1,1 milioane locuitori. Sunt multe schimbări negative care s-a produs în populația țării dar acest declin imens constituie cea mai importantă și gravă schimbare care s-a produs în cei 10 ani. Un declin mai mare de 1 milion de locuitori este imens pentru o populație de 19 milioane de locuitori. Plasând acest declin în ansamblul declinului de după anul 1989, de 4,1 milioane locuitori, provenind în cea mai mare parte, din emigrare a românilor, constatăm o particularitate importantă și semnificativă survenită după anul 2010: 68 la sută din declin a avut loc prin scădere naturală. Au venit pe lume doar 2,1 milioane de copii și au decedat aproape 2,9 milioane locuitori. Declinul populației prin migrație externă îl putem interpreta și ca o mutare masivă a câtorva milioane de români în altă parte a Europei, fugind de sărăcie, guvernare incompetentă și corupție. Ei sunt însă acolo, în viață, vin din când în când să-și vadă copiii, rudele și prietenii. Se vor întoarce când țara va arăta altfel. Scăderea naturală înseamnă dispariția a 750 de mii de locuitori. Este o pierdere umană imensă și iremediabilă, nu se mai întorc cum ar putea să o facă cândva cei plecați. Este un bilanț înfricoșător pentru destinele țării. Migrația externă are o determinare preponderent economică și schimbările se află în oglinda economică a țărilor, sunt previzibile. Nu același lucru se poate afirma despre natalitate și mortalitate, fenomene extrem de complexe la care factorii și mecanismele de schimbare se acumulează și își pun amprenta pe nivelul fenomenului acționând rigid, lent și cu decalaj în timp. Este ceea ce se întâmplă cu mortalitatea în țară după anul 2013, nivelul speranței de viață la naștere fiind în stagnare. Am putea admite că societatea românească și-a epuizat resursele de transfer din creștere economică spre calitatea vieții și ne putem întreba ce fel de creștere economică avem, la ce servește dinamica rapida a PIB-ului pe locuitor într-o populație aflată în al 23-lea an de declin.
La nivel de județe singurele date publicate se referă la numărul populației rezidente și în figura 1 cititorul poate vedea schimbările survenite. Declinul este aproape general, doar în județele Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava consemnându-se o creștere a populației. Județul Ilfov este de mai multă vreme în plină expansiune imobiliară și economică, atrăgând populație tânără din întreaga țară iar în celelalte două județe natalitatea ridicată din trecut nu s-a degradat în măsura de la celelalte județe. Județele cu declin mai mare de 10 la sută a populației rezidente – Buzău, Mehedinți, Olt, Brăila, Hunedoara, Teleorman și Caraș-Severin, poartă în măsură mai mare amprenta declinului natural, prin natalitate mai mică și mortalitate mai mare și în unele dintre ele prin migrație internă și/sau externă mai ridicată. Atunci când în 10 ani pierzi între 10 și 17 la sută din populație întrebarea firească este: ce viitor? Nu numai pentru aceste județe.
Județele în care scăderea populației este sub 5 la sută sunt eterogene și ca dezvoltare economică și ca profil demografic. Întâlnim județe având poli regionali de creștere economică, centre universitare importante, cu migrație internă pozitivă, întâlnim și județe din regiunea Nord-Est îndeosebi, în care natalitatea nu a atins cotele cele mai mari de declin și au o anumită „moștenire“ demografică. Pot fi și alți factori. Scăderea populației Capitalei cu aproape 9 la sută nu poate fi desprinsă de ascensiunea spectaculoasă a populației județului Ilfov.
Nu trebuie omis faptul că toate comparațiile cu rezultatele recensământului anterior presupun date realiste la ambele recensăminte.
Structura pe vârste a populației
Procesul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în contextul regresului masiv al natalității și menținerii ei la un nivel scăzut. Datele recensământului indică o proporție a populației în vârstă de 65 ani și peste de 19,6 la sută (cu diferențe notabile la bărbați și femei: 16 și aproape 23 la sută). Proporția era apreciabil mai mică în anul 2011 – de 16 la sută. Este foarte probabil ca mortalitatea excesivă provocată de Pandemie în anii 2020 și 2021 să fi frânat în măsură moderată ascensiunea îmbătrânirii în ultimii doi ani, mortalitatea prin Covid-19 fiind plasată preponderent la persoanele vârstnice și îndeosebi la bărbați. Aceasta ar putea explica majorarea apreciată drept moderată a proporției populației în vârstă de 65 ani și peste de la 19 la sută la începutul anului 2020 la 19,6 la sută la 1 decembrie 2021.
În tabelul 1 se poate examina dinamica populației pe trei grupe mari de vârstă, dominante fiind regresul consistent al populației în vârstă de muncă (de aproape 1,4 milioane) și ascensiunea paralelă nu neglijabilă a populației vârstnice. Mișcările la cele trei grupe de vârstă au dus la creșterea raportului de dependență a populației tinere și vârstnice, inactivă economic în cea mai mare parte, în raport cu populația de 20-24 ani, preponderent activă economic. Raportul a trecut între cele două recensăminte de la 60 la aproape 70 de persoane tinere și vârstnice, cu implicații economice care nu pot fi subestimate.
Tabelul 1. Populația pe trei grupe mari de vârstă la recensămintele din anii 2011 și 2021 (Sursa: INS [1])
Analiza schimbărilor care au avut loc în structura pe vârste a populației în cei 10 ani poate fi efectuată în două modalități, cu relevanță diferită asupra originii diferențelor: compararea efectivelor pe grupe de vârstă la cele două recensăminte și, pe de altă parte, urmărind schimbările survenite în perioada 2011-2021 la nivelul generațiilor care compuneau populația în anul 2011, generații care se regăsesc, reduse numeric, în populația de la recensământul din anul 2021. În această abordare putem vedea efectele mortalității și migrației externe în modelarea structurii pe vârste în cei 10 ani. Scăderile predomină în prima abordare, cu procente între 2 la sută la grupa de vârstă 60-64 și 3 la grupa 5-9 ani, și 30 la sută la 20-24 și 55-59 ani. Se constată creșteri consistente la populația vârstnică, în general, de 42 la sută la 65-69 ani, 39 la 85 ani și peste, 36 la 45-49 și 25 la sută la grupa 50-54 ani. În cazul creșterilor, dar și al scăderilor, nu trebuie omis faptul că în grupele cincinale de vârstă avem cinci generații diferite ca mărime. Numărul populației în vârstă de 65 ani și peste s-a majorat de la peste 3,2 la peste 3,7, iar proporțiile de la 16 la aproape 20 la sută (ajungând la 23 la sută la femei, însemnând aproape un sfert din populația feminină).
În figura 2 putem vedea, într-o perspectivă mai lungă, cum a schimbat declinul de 4,1 milioane locuitori de după anul 1989 și mărimea și structura pe vârste ale populației rezidente. Avem o piramidă a vârstelor în anul 2021 mai subțire, prin populații mici la vârstele tinere și adulte și o populație mai mare după vârsta de 65 de ani, îndeosebi la femei. Este expresia accentuării gradului de îmbătrânire demografică. Nu este greu de prevăzut cum se va modifica piramida din anul 2021 în anii care vin. În fiecare an efectivele de la toate vârstele vor fi „împinse” spre vârful piramidei, cu o vârstă. Dacă natalitatea se va menține la valorile din ultimii ani lățimea piramidei la baza ei, însemnând populație tânără, va fi la fel de restrânsă. Peste 10 ani populația de la vârstele de 35-55 ani astăzi vor ajunge la 45-65 ani. În piramida 2021 am indicat și vârstele și generațiile. Se poate observa că la 35-45 ani sunt generațiile mari 1967-1989 (în spațiul D). La vârstele de 54 și 53 ani sunt generațiile foarte mari 1967și 1968. Vor ajunge peste 10 ani la vârste de pensionare. La piramida 2021 sunt indicate mari deformări în structura ei și originea lor (război, scădere și creștere masive ale natalității.
Spuneam că declinul populației la nivelul vârstelor poate fi examinat și printr-o altă abordare, cea a schimbărilor între cele două recensăminte la nivelul generațiilor (abordare originală, din câte știu). Regresul este mai precis și mai relevant. Declinul cel mai important se plasează, firesc, la generațiile cele mai vechi, 1921-1951, având vârste de peste 60 ani în anul 2021. Aproape jumătate din populația generațiilor 1921-1936 și chiar 1937-1941 a decedat în cei 10 ani. Aveau vârstele de 75 ani și peste și 70-74 ani în anul 2011 și au ajuns la vârstele de 85 ani și peste și 80-84 ani în anul 2021. Scăderile sunt net inferioare la vârstele tinere și adulte, provenind din generații mai recente, cele de după anul 1951. Este de admis că regresul la aceste vârste poate fi pus în măsură semnificativă și pe seama migrației externe negative. Valorile consistent mai mari la generațiile 1992-1996 și 1997-2001, având vârstele de 15-19 și 10-14 nai în anul 2011 și vârste cu 10 ani mai mari în anul 2021, nu pot fi puse decât pe seama unei migrații externe negative mai importantă. Fără migrație externă negativă scăderile de la populația tânără și adultă ar fi fost mai mici, provenind dintr-o mortalitate mică la vârstele respective. În mod surprinzător, la generațiile 2007-2011, unde se afla populația în vârstă de 0-4 ani în anul 2011 și ajunsă la vârstele de 10-14 ani în anul 2021, creșterea este deosebit de mare, de aproape 50 de mii persoane, însemnând aproape 5 la sută. Dacă nu este vorba de calitatea datelor, tot migrația ar putea explica strania creștere.
Credem că abordarea pe generații aduce un plus de cunoaștere în înțelegerea declinului populației între cele două recensăminte. Iată o informație de cert interes pe care numai această modalitate de analiză ne-o oferă: populația de la recensământul din anul 2011 s-a redus cu aproape 3,1 milioane. După anul 2011 au intrat însă 10 generații noi în populația țării, generațiile 2012-2016 și 2017-2021, la data recensământului din anul 2021 având vârstele de 5-9 și 0-4 ani, însemnând o populație de aproape 2 milioane locuitori, astfel că declinul total în anii 2011-2021 ajunge la cifrele cunoscute din Comunicatul INS -1067825 locuitori, însemnând un regres de 5,3 la sută.
Structura după stare civilă
Structura populației după starea civilă nu relevă schimbări importante la Necăsătoriți și Căsătoriți ca proporții. Sunt însă la ambele stări civile unele schimbări, chiar reduceri moderate ale numărului populației la ambele sexe. Se poate observa în figura 2 că numărul bărbaților este superior (moderat) la toate vârstele până aproape de 50 de ani, prin păstrarea superiorității numerice de la naștere, 105 băieți la 100 de fete. Supramortalitatea masculină schimbă acest raport în timp și după vârsta de 50 de femeile sunt mai numeroase și în figură se poate observa cât de mare este superioritatea numerică a femeilor, accentuată odată cu vârsta. Populația necăsătorită se află, firesc, la copii și populația tânără. Natalitatea a fost în regres moderat în ultimii ani și reculul populației necăsătorite de aproape 200 de mii poate avea aici o explicație la nivelul populației de ambele sexe. Se poate însă remarca, regresul populației necăsătorite este situat doar la bărbați, la femei numărul fiind în creștere între 2011 și 2021.. Migrația externă indică o emigrație și o imigrație cu schimbare de reședință favorabila bărbaților. Să fie explicația în amânarea căsătoriei la o vârstă mai mare mai importantă la femei decât la bărbați? Datele nu o demonstrează: vârsta medie la prima căsătorie a crescut cu 2,5 ani la bărbați și cu 2,3 nai la femei între anii 2010 și 2021. Nu găsim explicați în ariile investigate. Probleme de calitate a datelor în condițiile în care și la recensământul din anul 2011 și la cel din anul 2012 pentru un număr mare de persoane nerecenzate starea civilă a fost dedusă din informații personale aflate în numeroasele baze de date și registre administrative folosite de INS? Populația divorțată a trecut de la 846 mii la 1,4 milioane, o creștere considerabilă care nu era previzibilă în dinamica numărului anual al divorțurilor, predominant între 25 și 30 de mii. Poate proveni ascensiunea din impactul sărăciei, al slăbirii normelor religioase, al violenței din societate, al impactului valorilor și comportamentelor agresiv răspândite de numeroasele servicii de streaming cu „unlimited movies and TV shows”. Sunt mai multe femei divorțate, ceea ce ar putea însemna fie o recăsătorie mai rapidă a bărbaților divorțați , fie decizie mai frecventă la femei de renunțare la recăsătorie (variabilă în funcție de vârstă și existenta copiilor).
Tabelul 2. Structura populației rezidente după starea civilă pe sexe la recensămintele din anii 2011 și 2021 – în % (Sursa: INS [1])
Ceea ce reține însă în mod special atenția în schimbările care au avut loc structura populației după starea civilă este veritabila cădere a numărului femeilor văduve. Pe cât de spectaculoasă, pe atât de dificilă în identificarea factorilor și mecanismelor determinante. Majorarea numărului de femei văduve se produce prin creșterea supramortalității masculine. În figura 3 putem vedea ce a însemnat Pandemia Covid-19 ca exces al deceselor la bărbați în anii 2020 și2021 la vârstele cu cea mai importantă supramortalitate masculină. După vârsta de 79 ani decesele sunt în echilibru numeric la cele două sexe și chiar o moderată superioritate la femei dar nesemnificativă. Am adăugat în grafic numărul de decese prin aceleași boli ale aparatului respirator (inclusiv Covid) pe sexe în anul 2019, neafectat de pandemie. Concluzia firească la care ajungem este o ascensiune a numărului de femei văduve în contextul pandemiei. Și totuși, putem vedea în tabelul 2 că numărul femeilor văduve este aproape la jumătatea celui din anul 2011.
Ajunși în acest punct al examinării schimbărilor survenite în dimensiunea populației văduve, credem că mecanismele schimbărilor pot fi mai bine înțelese recurgând la o incursiune în evoluția în timp a populației la vârste avansate, unde se află cea mai mare parte a văduvilor. Recurgerea la elemente de analiza demografică este indispensabilă. În figura 4 găsim datele comparative. Este vorba de numărul populației la vârstele de 60-80 nai în anul 2011 și cu 10 ani mai în vârstă, la 70-90 ani, în anul 2021. Este populația acelorași generații , 1951-1931, ceea ce elimină diferențe provenind din mărimea generațiilor la naștere. Regresul populației în cei 10 ani este considerabil, cu determinare directă a regresului populației văduve. Ponderea cea mai mare în această populație este deținută de femei. Mortalitatea forate ridicată în anii 2011-2021 și la bărbați, îndeosebi, și la femei în vârstă de 60-80 ani în anul 2011 nu putea avea alt rezultat decât regresul masiv al acestei populații, inclusiv al populației feminine văduve.
O observație are o semnificație aparte în înțelegerea schimbărilor din structura populației după starea civilă: la stările Căsătorit și Divorțat găsim în spatele cifrelor decizii personale. Chiar și la Necăsătorit într-o anumită măsură prin amânarea căsătoriei. În cazul văduviei la vârste avansate nu intervin decizii, intervine doar mortalitatea diferențială pe sexe. Migrația externă la aceste vârste este nesemnificativă.
Cititorul interesat în aprofundarea corelațiilor din figura 4, dintre dimensiuni ale generaților și populația vârstnică în anii 2011 și 2021, poate găsi detalii în figura din Anexă, cu scări duble ale generațiilor.
Numărul persoanelor căsătorire este și el în regres, mai important decât la cele necăsătorite, și la bărbați și la femei. La înregistrare completă a populației și declarare corectă a stării civile legale numărul persoanelor căsătorite ar fi egal la cele două sexe. Sunt însă factori care perturbă echilibrul, situațiile de divorț, situațiile de separare, confuzie căsătorie de jure/căsătorie de facto (uniune consensuală), declarație voit incorectă din varii rațiuni personale.
Educație
Informațiile asupra educației populației se referă în această fază de publicare a rezultatelor numai la distribuția întregii populații după nivelul instituției de învățământ absolvite, fiind grupate în trei nivele: superior (fără alte detalii), mediu (nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional de ucenici) și scăzut (nivelul gimnazial, primar, preșcolar și fără școală absolvită). Ne putem întreba cum poate fi apreciat nivelul general de educație al populației atât timp cât 84 la sută din populația țării are absolvită o școală de nivel inferior celui superior (este vorba de „cel mai înalt nivel de educație absolvit până la 1 decembrie 2021”. Datele Eurostat asupra proporției populației având nivel de educație terțiar (superior) în populația vârstă de 25-34 ani (în anul 2021) plasează România pe ultima poziție în UE-27 cu aproape 24 la sută, media UE fiind de 42 la sută [4] iar dacă ne referim la întreaga populație învârstă de 25-74 ani poziția României este aceeași cu 18 la sută comparativ cu 31 la sută nivel mediu în UE [5].
Aceste date comparative conturează un nivel comparativ de educație surprinzător de modest la nivelul întregii populații. Unde se află originea: în organizarea și performanțele sistemului de educație, supus aproape permanent unor reforme mediocre, un minister având competență modestă, cu selecție după nocivele criterii de partid, ori originea se află și în atitudinea populației față de educația copiilor, acceptarea mediocrității, rezerve față de un învățământ performant care implică automat exigența, interes în diminuare pentru studii superioare?
Datele recensământului confirmă însă un progres al nivelului de educație al populației față de situația de la recensământul anterior. Sunt 3,1 milioane de locuitori cu studii superioare. Erau 2,6 milioane la recensământul din anul 2011 și numai 900 de mii la cel din anul 1992. Schimbarea pozitivă se reflectă și în ascensiunea proporției femeilor cu studii superioare, ajunsă la 55 la sută, comparativ cu 54 și, respectiv, 44 la sută în anul 1992. Progresul de după anul 2011 nu a mai avut forța din deceniul anterior odată cu dispariția multor fabrici de diplome. Nu avem date fiabile publicate dar este o certitudine faptul că la românii având reședința în țările dezvoltate nivelul mediu de educație este mai ridicat iar în ultimii ani s-a constatat o creștere a celor care au emigrat cu studii superioare. Din altă perspectivă, zecile de mii de absolvenți de liceu care frecventează universități din străinătate nu vor reveni în țară la terminarea studiilor decât în mică măsură și nu vor constitui populație rezidenta în România cu studii universitare.
Există diferențe surprinzător de mari în nivelul de educație la nivelul etniilor (figura 5), cel puțin în parte greu de explicat, determinările fiind, probabil, în aria puțin vizibilă și sensibilă a modelelor culturale proprii apartenenței etnice, lingvistice și religioase, traversând în timp regimurile politice. Doar 16 la sută din populația rezidentă a țării are studii superioare, la români proporția fiind cu puțin mai mare – 17,5 la sută. Cele mai multe dintre etnii au un nivel de educație superior celui al românilor. Se disting însă câteva etnii cu valori de excepție: Evrei – 61 la sută,
Greci – 52, Armeni – 49. Urmează, cu valori sensibil mai mici, Macedonenii -cu 29 la sută,
Germanii – 27, Tătarii – 24 la sută. Din cele 19500 de persoane având Altă etnie 34 la sută au studii superioare. Probabil, este vorba de străini cu reședința obișnuită în România.
La cele aproape 2,5 milioane de locuitori cu Etnie necunoscută, cei cu studii superioare reprezintă aproape 12 la sută și 63 la sută au Nivel scăzut. Cifra de 2,5 milioane este enormă, cu semne de întrebare, ca și cele de la Limba maternă și Religie și în ultima parte a articolului unele aprecieri vor fi prezentate.
Vom putea avea unele informații suplimentare în datele cu structura pe vârste a etniilor, pe medii și județe, în rezultatele finale. Este posibil ca locuirea în urban să faciliteze accesul la instituții de învățământ superior. Modelul cultural al etniilor își pune și el amprenta.
Etnii, limbi materne, religii [1] [3]
Am plasat în partea finală a articolului analiza schimbărilor survenite în structurile populației după cele trei caracteristici culturale, domeniul fiind delicat și sensibil iar datele recensământului asupra dimensiunii populației pentru care datele sunt indisponibile la cele trei caracteristici par anormal de mari în forma publicată.
În distribuția pe etnii a populației se mențin ierarhiile de la recensământul anterior. Analiza, fie și sumară, a structurii întregii populații pe etnii este distorsionată de imensul număr și imensa proporție a populației la care nu sunt date disponibile: 2,5 milioane, însemnând 13 la sută din populația țării. Românii reprezintă aproape 77,7 la sută, Maghiarii 5,3 și Romii 3 la sută. Celelalte etnii, la fel de importante, au valori mai mici de 1 la sută. În cele 2,5 milioane de locuitori fără etnie în datele publicate se află, probabil, locuitori din toate etniile înregistrate. Este însă de admis, statistic vorbind, că în cea mai mare parte sunt români. Proporția de 78 la sută în întreaga populație, ca și cele de la alte etnii, nu sunt apropiate de cele reale. Eliminând populația cu date nedisponibile tabloul structurii populației pe etnii devine mai apropiat de realitate și la cele trei etnii menționate proporțiile sunt 89,3, 6 și 3,4 la sută. Cu excepția notabilă a minorității italiene, aflată în creștere numerică, scăderea populației este generală la celelalte etnii, chiar și la Romi, populație având o creștere naturală importantă (poate unică), migrație externă negativă și cu unele manifestări divergente în unele comunități în timpul recenzării în ceea ce privește declararea apartenenței etnice. La etniile la care există date distincte și comparabile la cele două recensăminte declinul este cel din figura 6. Scăderile cele mai mari sunt la Greci, Germani, Cehi, Evrei, Slovaci, Turci și la Altă etnie. La modul general, declinul este mai mare la populațiile mai îmbătrânite demografic, cu mortalitate mai ridicată, la cele cu fertilitate mai mică ori la cele cu migrație negativă importantă.
Între structurile populației după limbă maternă și etnie există corespondență firească și structurile nu diferă semnificativ. Limba română este limbă maternă pentru aproape 80 la sută din populația țării. Iar dacă ne referim doar la populația care a declarat limba maternă proporția este de aproape 90 la sută. La Etnie, cele două proporții erau de aproape 78 și 89 la sută. Proporția mai marea a populației având Limba română ca limbă maternă, se explica prin faptul că Limba română a fost adoptată ca limbă maternă de persoane din toate celelalte etnii (inclusiv de 427 italieni!), după cum la Romani găsim locuitori având limbi materne ale tuturor celorlalte etnii.
Declinul este regula la populațiile având toate limbile materne, mai puțin la Italieni și la Altă limbă maternă (străini cu reședința în România). Opțiunile în materie de Etnie și Limbă maternă sunt stabile în timp, schimbările fiind minore. În aria opțiunii religioase dezvoltările sunt mai fluide, factori de natură variată acționând la populația tânără îndeosebi și în măsură mai mică la cea adultă. Rețelele de socializare, în general, cele religioase îndeosebi, sunt în ofensivă permanentă, cu imense mijloace, inclusiv de natură economică din surse naționale și din străinătate și cu tehnici îndelung exersate și perfecționate. Explozia contactelor internaționale ale populației tinere înseamnă și contacte de natură spirituală.
În structura întregii populații după religie, inclusiv cele aproape 2,7 milioane pentru care nu se cunoaște religia, persoanele de religie Ortodoxă (Biserica Ortodoxă Română) dețineau o pondere de 81 la sută la recensământul din anul 2011 și 73,5 la sută la recensământul din anul 2021. Influența celor 2,7 milioane cu religie necunoscută în datele INS asupra religiei este evidentă. Dacă structura se referă doar la populația care și-a manifestat opțiunea, ponderea religiei ortodoxe ajunge la 86,5 și 85,3 la sută la cele două recensăminte. Urmează în anul 2021, la populația cu religie cunoscută, populația de religie Romano-Catolică având 4,5 la sută, Reformată cu 3 la sută și Penticostală cu 2,5 la sută. La celelalte religii proporțiile sunt mai mici de 1 la sută.
La cele mai multe religii numărul credincioșilor a fost în regres între cele două recensăminte, prin declinul populației vârstnicie, mai ales, și în figura 7 pot fi examinate proporțiile declinului. Ascensiunea populației din opțiunile Atei și Fără religie apare ca firească, de la 21 la 57 mii persoane și de la 19 la 71 mii. Numărul celor Fără religie a fost în regres, de la 31 la 24 mii. Explicația este greu de găsit fără dezagregarea acestor date pe sexe, vârste, medii și județe.
O creștere nerealistă apare in datele de la religia Ortodoxă Sârbă și chiar la religia Armeană (Arhiepiscopia Bisericii Armene), posibilă în date provizorii după prelungiri importante ale perioadelor de autorecenzare și de înregistrare cu recenzor, contractându-se astfel considerabil perioada în care Institutul Național de Statistică a trebuit să ajungă la rezultate provizorii până la 30 decembrie parcurgând o multitudine de faze și operațiuni complicate și consumatoare de timp.
Analiza sumară a schimbărilor survenite în structura populației după cele trei caracteristici putea fi detaliată, mai ales prin analiza datelor din tabelele în care datele sunt prezentate în corelație de două caracteristici. Poate într-un alt articol.
***
Ceea ce oglindesc datele provizorii publicate asupra celor trei caracteristici etno-culturale la recensământul de la 1 decembrie 2021 este conservarea admirabilei unități etnice, lingvistice și religioase a populației majoritare a țării, înconjurată în respect și prețuire de minorități naționale așezate de mulă vreme pe pământul României, contribuind neprețuit la progresul economic și social al țării și îmbogățindu-i zestrea culturală.
Câteva aprecieri finale
Ultimele aprecieri se referă la imensele cifre de la Date nedisponibile la cele trei caracteristici etnoculturale: 2,5 milioane de locuitor la Etnie și Limbă maternă și aproape 2,7 milioane la Religie. Și numărul și proporțiile corespunzătoare sunt inacceptabile doar sub titlul Date nedisponibile. Lipsesc datele pentru extrem de importanta categorie la astfel de caracteristici, cea de Nedeclarată. Nemenționarea în chestionar a opțiunii Nedeclarată de persoane care s-au autorecenzat duce automat la includerea persoanelor respective în populația având etnia Nedeclarată, opțiune disponibilă la orice recensământ, și nu la Date nedisponibile. Cu o astfel de divizare – Nedeclarată și Date nedisponibile -, datele ar putea fi înțelese și acceptate mai ales dacă ținem cont de faptul că datele nedisponibile se referă, în Comunicatul INS [3], la „…circa 1 milion de persoane …. ”, „…pentru acele unități statistice (persoane-VG) pentru care nu există formular completat cu date…”. La cele circa 1 milion de locuitori incluși la persoane recenzate cele trei caracteristici sunt necunoscute și termenul Date nedisponibile are rațiune. Diferența de 1,5-1,6 milioane de locuitori cu Date nedisponibile ar proveni de la cele 18,15 milioane de persoane înregistrate la sfârșitul recenzării [2] și îndeosebi de la cele 8,9 milioane dintre ele care s-au autorecenzat. Ar fi de interes și dacă cifra de 18,15 milioane a suferit posibile și motivate modificări ulterioare, cu motivarea lor și potențiale schimbări în menționatul număr al populației recenzate la sfârșitul înregistrărilor. În Nomenclatorul religiilor există opțiunea Nedeclarată.
Îmi permit să sugerez Institutului Național de Statistică introducerea datelor asupra celor trei caracteristici în formula Nedeclarată și Date nedisponibile în rezultatele provizorii de la 31 ianuarie. Am avea o altă imagine asupra importantelor structuri după cele trei caracteristici.
Am fost relativ aproape de activitățile Institutului Național de Statistică în fazele de înregistrare și am apreciat devotamentul specialiștilor în marea operațiune statistică națională, uneori fără a avea tot sprijinul care li se cuvenea.
Dacă aș fi întrebat acum ce mi se pare cel mai important lucru la RPL 2021 răspunsul ar fi fără echivoc: că a avut loc și că datorită profesionalismului specialiștilor de la INS avem astăzi rezultate asupra populației rezidente a țării. Nici un recensământ nu este perfect.
Addendum
În interesantul articol publicat ieri (8 ianuarie) de profesorul Mircea Kivu, pe Contributors.ro, asupra recensământului și rezultatelor sale am găsit precizări extrem de importante primite de autor de la Institutul Național de Statistică și care fac lumină în componența celor 2,5-2,7 milioane de locuitori la care nu sunt date asupra Etniei, Limbii materne și Religiei. Iată această componență: (1) circa 1 milion de persoane care nu au fost recenzate în perioadele de înregistrare (cea de autorecenzare și cea de înregistrare cu recenzor) au fost identificate de Institutul Național de Statistică ca având reședința obișnuită în țară la 1 decembrie 2021 în bazele de date și registrele administrative transmise institutului înainte de începerea recenzării. Aceste persoane au fost incluse în populația rezidentă. Etnia, Limba maternă și Religia nu figurau în bazele de date și în registrele administrative; (2) la 1,1 milioane persoane autorecenzate chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici; (3) la 500 de mii de persoane înregistrate de către recenzori chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici. Ajungem astfel la cele 2,5-2,7 milioane de persoane la care în rezultatele recensământului nu sunt informații asupra celor trei caracteristici. Problema care se ridică având aceste cifre este cea foarte importantă a clasării celor 2,5-2,7 milioane de persoane între Etnie/Limbă maternă/Religie Nedeclarată și clasarea la Date nedisponibile. Un demers care are mai multă motivare și logică ar fi clasarea la Nedeclarată a celor 1,1 milioane de persoane autorecenzate care nu au indicat Etnia, Limba maternă și Religia. În Nomenclatorul Etniilor și cel al Limbilor materne nu se află opțiunea Nedeclarată. Cu alte cuvinte, persoana care nu dorea să-și declare Etnia și/sau Limba maternă nu avea decât opțiunea de a lăsa necompletată caracteristica. Lucrurile stau la fel în cazul celor 500 de mii de persoane înregistrate cu recenzor, acesta informându-i că opțiunea Nedeclarată nu există în nomenclator. Și la religie, unde în Nomenclator figurează opțiunea Nedeclarată? Probabil sunt date în acest caz. Dar publicarea datelor numai cu opțiunea Nedeclarată doar la Religie, fără a avea date la Etnie și Limbă maternă, nu se putea. În ipoteza adoptată ar fi în rezultatele recensământului circa 1 milion de locuitori cu Etnie, Limbă maternă și Religie necunoscute, incluse la Date nedisponibile și 1,1+0,5=1,6 milioane de locuitori cu Etnie., Limbă maternă și Religie Nedeclarată. O structură care pare mult mai probabilă. De menționat că cifra de circa 1 milion cu Date nedisponibile la populația recenzată din baze de date și registre administrative este aproape identică cu cea de la recensământul din anul 2011 (1,2 milioane). Și atunci Institutul Național de Statistică a recenzat circa 1 milion de locuitori folosind baze de date și registre administrative.
R e f e r i n ț e
[1] Institutul Național de Statistică. 2013. Recensământul Populației și Locuințelor 20 octombrie 2011,
Vol. I-Populație Stabilă (Rezidentă)-Structura demografică și Vol. II- Populație stabilă (Rezidentă)-Structura etnică și confesională.
[2] Institutul Național de Statistică. 2022.Comunicat de Presă. Încheierea recenzării pentru Recensământul
Populației și Locuințelor runda 2021
(https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/comunicat_de_presa_finalizare_recenzare_1.pdf).
[3] Institutul Național de Statistică. 2022. Comunicat de presă. Primele date provizorii pentru
Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021
(https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-popula%C8%9Biei-%C8%99i-locuin%C8%9Belor-runda-2021-rezultate-provizorii)
[4] Eurostat. Population aged 25-34 ani with tertiary educational attainment (ISCE 5-8, 2001
(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics explained/index.php?title=Educational_attainment_statistics).
[5] Eurostat. Distribution of the popualtion aged 25-74 years by educational attainment level, 2021
(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File: Distribution_of_the_population_aged_25%E2%80%9374_by_educational_attainment_level,_2021_(%25_of_the_population_aged_25%E2%80%9374).png).
Anexă – Un grafic
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Interesantă analiza.
Dincolo de acuratetea datelor cauzată si de calitatea recenzorilor e o stare de fapt pe care o stim.
Suntem după sirieni a doua națiune care migreaza in masa dar fara sa fie razboi aici.
As fi curios daca la nivel de structuri guvernamentale sau de coalitie de guvernare a citit cineva aceasta analiza sau are careva o interpretare proprie.
Eu ca simplu cetatean trag o concluzie simpla:
Dacă a scazut atât de mult populația îşi mai are rost actuală structură administrativ- teritoriala centrala si locala?
Eu zic ca prezenta structură e anacronică, consumatoare de resurse si trebuiesc luate urgent măsuri de refoma adevarata care sa fie adecvate cu scaderea dramatica a populatiei care va continua accelerat.
Zic aceasta pentru ca o simplă intrebare adresată unui eșantion de 10 tineri daca după 18 ani vor rămâne în Ro veti avea surpriza sa constatați că 5 vor sa emigreze definitiv de aici.
Acesta e trendul si se va adeveri la recensămîntul următor din 2031 cand România va avea sub 17 milioane de locuitori!
Așadar mai are rost o adm. Centrală și Locala de dimensiuni faraonice:
– Parlament cu cca 600 de parlamentari si 3000 de salariați împrăștiat peste tot,
– Guvern cu 40 ministere, 30 de Agentii, 20 de oficii si alte oficine,
– 41de Cons. Județene cu o armata de președinți și vicepreședinți,
– 41de Prefecturi. Județene cu o armata de prefecți și subprefecți,
– 3187 de Primari cu toată structurastufoasa per fiecare UAT.
Si cate alte entități care se calcă pe bataturi si nu aduc progres sau dezvoltare in Romania gen: autorități, curți, Parchete, servicii secrete si altele.
Desființarea județelor si a judetenelor de partid ar produce efecte in reducerea cheltuielilor statului cu uriașul aparat administrativ si simplitate prin eliminarea unor instituții parazite.
Faceti un calcul simplu:
Sunt cca 3187 de UAT-uri.
Primării, comune si orase.
Adica:
3187 Primari,
6500 Viceprimar,
41 Președinți CJ,
89 Vicepreședinți CJ,
41 Prefecți,
85 Subprefecti
Adăugați si Directori C.J & Prefectura, fără număr, dar per total cu Directori Adjuncti trec de 2000 de indivizi.
Sa nu uitam si pe consilierii locali in număr total de 41466 indivizi.
Din aceștia la Primăriile de oraș și comună sunt 40030 indivizi.
Numiti consilieri.
Plus 1381 la județe și 55 la municipiul Bukuresti .
Armata Română nu are atâtea efective cât adună acest aparat anacronic in 2022.
La toti acesti aleși, numiti, se adaugă aparatul efectiv al admnistratiei locale de peste 80.000 de persoane care se bat efectiv de musca.
Acum 35 de ani cu creion chimic in mana erau cca 38.000.
Pe total.
S-a întâmplat ceva bun de s-a multiplicat cu 4 acest număr din administrația locală?
De ce sa nu se faca odată regionalizarea?
Pe orice model.
Inclusiv pe modelul sucursaleleor regionale ale BNR.
Fostele sucursale județene au devenit agentii, unele activitati s-au centralizat, altele au dispărut prin digitalizare.
Asa ca urgent trebuie regionalizare după recenzare.
E singurul lucru bun daca nu cumva clasa politica vor aduce aici populatii de pe celelalte două continente.
Care vin, stau un pic si pleaca spre vest.
Măsuri de crestere a sporului natural sunt fara valoare atat timp cat guverarea e pe chituci, bazata pe nepotism, cumetrii, clientela de partid.
Exodul românilor se va reduce daca se restabilește încrederea în instituțiile statului, daca acestea se reduc la jumate.ro ca număr si salariați.
Repet daca vrea cineva sa inteleaga mesajul rezultat din recensămînt.
Merci,
La urmatorul recensamant sa fie recenzate de o persoana autorizata cetatenii care NU au completat majoritatea rubricilor.
Întrebare e ce se întâmplă după reforma propusă de dvs cu cei scoși din schemele actuale. Cetățeni fără pregătire, fără educație care timp de ani de zile au frecat duda prin birouri învârtind xeroxuri, dar cu pretențiuni la salariu și la poziții sociale de n-ai mai văzut.
Ieri mă duc într-o Primărie din București, tot cu dosar cu șină (tocmai l-au anulat, șic!) și întreb ‘pai doamnă abia au zis să nu mai cereți atâtea copii și hartii’ la care mi se răspunde sincer.
„- In formatul aceste putem procesa cererea cam in 10-15 zile, daca ne-ar muta în online probabil ar dura 60 de zile”
Deci pentru toți conspirationistii care se tem de ‘puscaria digitala’ va comunic că la cum arată sistemul este tehnic imposibil de realizat.
In rest, Doamne Ajuta.
„Deci pentru toți conspirationistii care se tem de ‘puscaria digitala’ va comunic că la cum arată sistemul este tehnic imposibil de realizat. ”
Dl. Mihnea Costoiu (da, stiu ca e rector fara doctorat si ca https://www.europafm.ro/mihnea-costoiu-va-fi-judecat-in-dosarul-de-coruptie-dar-judecatorii-vor-analiza-daca-poate-scapa-sau-nu-de-proces/ ) va aproba pozitiv sau Dvs. pe dumnealui.
De la 1:21:30-:1:23:30 al clipului din link-ul catre AspenRo. Spre finalul acestui interval Dl. Costoiu e foarte vehement in ce priveste esecul „norului guvernamental” in Romania, INAINTE de a fi implementat.
https://aspeninstitute.ro/event/competentele-si-valorile-necesare-pentru-un-viitor-educat-si-rezilient/
Puscaria digitala nu o fi deocamdata posibila in Romania cu infrastructura romaneasca, dar asta nu inseamna ca ea nu e deja livrata de altii (mai competenti) autoritatilor romane.
Vedeti NSO Group, Toka, Maxar Tech, Planet Labs, Anomaly 6, Zignal group, Babel Street si multi alti (semi)privati din domeniul zaibar cu ajutor de la Twitter/FB etc.
https://theintercept.com/2022/04/22/anomaly-six-phone-tracking-zignal-surveillance-cia-nsa/
Toate discuțiile acestea despre ‘cineva’ din umbră care ne asculta, ne urmărește, ce menire au?
Să ne panicam că ce? Și dacă se uită cineva 24/7 la tine ce-o sa facă.
E o vorbă prin sistem, ‘si dacă știi… ce-o să faci mă?
Măcar de s-ar uita, și s-ar uita bine de ar lua și notițe despre cum se fac lucrurile corect, nu doar audiție ca la Ateneu.
„Suntem după sirieni a doua națiune care migreaza in masa dar fara sa fie razboi aici.” asta este o legenda lansata de trolii mai de la rasarit dar care a prins fantastic de bine. India Mexico Russia China Syria Bangladesh Pakistan Ukraine Philippines Afghanistan Venezuela Poland United Kingdom Indonesia Kazakhstan Palestine sunt inaintea noastra. Datele sunt din 2020 de aici https://worldpopulationreview.com/country-rankings/immigration-by-country
Pai hai sa le luam numai pe primele 3 din lista dvs. India 17.9 million, Mexico 11.1 million si Russia 10.8 million. India are peste un miliard de locuitori, Mexicul vreo 120-130 milioane si Rusia 140 milioane. Cifrele de acolo nu reprezinta nici 10% din populatia acestor tari. Unde ati situa dvs. Romania cu 4 milioane de locuitori emigrati din 20 milioane? Procentual, din toate tarile de pe glob suntem depasiti numai de Siria (deja eram depasiti in 2020) si mai nou de Ucraina. Ambele din motive evidente.
Multumesc pentru punctul de vedere.
Credeam ca am date inexacte despre Stufoasa Adm. Centrală si Locala a Romaniei.
Ineficiența și Incompetența!
Include statistica și copiii născuți în afara României? Avem 30 de ani de migrație. Copiii migratorilor s-ar putea să fie in afara României. Practic dacă doar bunicii sunt in România și copiii și nepoții nu sunt incluși, e normal declinul.
Foarte corecte aprecierile și propunerile, subscriu. Rămâne o chestiune simplă, dar fundamentală: cu ce să se ocupe cei pe care îi propuneți să fie „demobilizați” din structurile amintite? Trecând peste pregătirea precară a unora (majorității?) dintre ei, economia României nu are capacitatea de a-i cuprinde pe toți. De fapt, acesta e motivul principal pentru care avem situația actuală. Doar o opinie.
Bineinteles ca nu-i include, daca nu sunt rezidenți ai Romaniei. Sunt inclusi in rezidentii din tarile respective.
Probabil cauza principala a declinului demografic este fuga de saracie, de prostie si incompetenta autoritatilor statului. Incapacitatea statului de a livra oamenilor sai conditiile pentru o viata normala ii face pe acestia sa paraseasca mirificul spatiu Carpato-Danubiano-Pontic inca binecuvantat de Dumnezeu.
Cea mai pare parte a oamenilor din aceasta tara conteaza doar o data la 4 ani, atunci cand sunt invitati sa-si exercite dreptul constitutional, la urne. In rest conteaza doar bunastarea alesilor si a apropiatilor acestora.
Atunci cand statul isi va face treaba temeinic si isi va indrepta atentia catre cetatean, oamenii isi vor dori sa locuiasca in Romania. Pana atunci, insa, fiecare va merge acolo unde este mai „cald”.
Partea amuzantă e că statul ăsta ața rău cum o fi nu e deloc căzut din cer. El e rezultatul a ceea ce aleg exact cei ce se plâng de el. O vorbă din bătrâni spune că fiecare popor are conductătorii pe care-i merită. 😀
My pot sa fix de accord cu dumneavoastra. Din păcate Mereu am fost puși sa alegem dintre doua mere putrede. Cei de la putere au fost impuși de oameni din umbra cu interese obscure. Din acest motiv neam învârtit in jurul cozii timp de 30 de ani
Este evident pentru toata lumea ca numarul total al populatiei rome in Romania depaseste semnificativ ( cel putin triplu!) datele cuprinse in recensamant ! Nu discut motivele dar caracteristicile culturale ale acestei minoritati modifica sensibil alte date statistice cum ar fi nivelul de scolarizare sau numarul de nasteri la minore.
Pana la instaurarea comunismului in Romania (dar nu numai)exista pentru fiecare locuitor al tarii un certificat de nationalitate ! Nu discut acum masura. Puteau adopta modelul francez !?Totusi, luand-o asa ,ma puteam declara si eu … japonez. Ca nu-mi trebuia nici o hartie…
Mai vedem ceva in ultimii treizeci de ani, de cand minoritatile au drept de reprezentare in Parlament.Cum au aparut noi minoritati, al caror numar real nu-l cunoaste sau nu-l poate verifica nimeni …
Si ghici, cine-i reprezinta si cu cine voteaza ?
Etnia e o chestie subiectiva. Cum alege cineva dintr-o familie mixta etnia? Subiectiv! Cu cat mai multa lume nu o sa si-o declare, cu atat mai bine.
Singura chestie mai obiectiva din sfera asta este limba materna.
Daca atatia tigani s-au declarat tigani, atunci atatia sunt. Nu poti sa fortezi pe cineva sa se considrre altceva decat se considera.
Cu tot respectul trebuie sa spun ca reprezentarea minoritarilor in Parlament a fost făcuta de către Iliescu in interes electoral si a fost o șmecherie enorma; de atunci unele minorități au scăzut si mai mult, dar lucrurile n-au fost schimbate. Avem minorități care au poate câteva sute de vorbitori (slovaci, italieni, armeni, etc) si care își vând votul guvernelor zilei. Este un sistem antidemocratic, acești deputați nu sunt aleși de nimeni.
Pai daca noi nu stim despre noi insine componenta etnica, limbile materne si religia, adica nu stim (sau ni se ascunde) cine suntem si cati suntem, inseamna ca nu stim de fapt identitatea noastra colectiva, cine suntem si ce forta sociala avem. Asa ca unii pleaca in cele patru zari, poate cu promisiunea ca se vor intoarce (a promite e nobil, nu?) iar cei ramasi se comporta asa cum vedem in jurul nostru…
De parca in tarile din vest numara cineva oficial etnia (cu cateva exceptii). Cu exceptia Marii Britanii, se numara cel mult limba materna sau limba materna. Si se mai numara imigrantii si descendentii lor, detaliat nu pe etnii ci pe tara de origine.
Iar in tarile foste comuniste din ce in ce mai putina lume isi declara etnia la recensaminte. Romania e intarziata in tendinta asta.
Sint curios sa stiu cum s-a determinat cine e rezident si cine nu.
”Dacă sunt plecați din țară o perioadă mai mare de 12 luni, nu mai fac parte din populația rezidentă a României, deci nu au fost obiectul recenzării în această acțiune a INS-ului”, zice un purtator de cuvint.
Sint multi plecati de mai mult de 12 luni care din diverse motive nu sint cetateni ai tarii unde locuiesc dar care nu sint considerati rezidenti.
Cum determina INS cine e rezident si cine nu? Citi din romani au si buletin si drept de sedere in alta tara? In principiu ar trebui ca INS sa se bazeze pe datele furnizate de fisc, cu platitorii de taxe in Romania. Asta exclude insa pe cei cu domiciliul in strainatate dar cetatenie romana.
As aprecia un raspuns al autorului.
O mica clarificare: Din citatul de mai sus reiese ca cei plecati din Romania o perioada mai mare de 12 luni nu mai fac parte din populatia rezidenta. Hmmm, sa zicem ca cineva pleaca la munca in strainatate, se stabileste acolo, plateste taxe acolo, insa se intoarce o data pe an sa-si vada rudele, casa din tara, etc. Omul nu e plecat decit de 6 luni, nu de 12. E considerat rezident dpdv al recensamintului? Cum se determina cine e rezident si cine nu? (La 4-5 milioane romani iin strainatate inseamna 25-30% din populatia din Romania). Se controleaza intrarile si iesirile in tara? M-as indoi … Daca din start e vorba de o marja de eroare de o fractiune importanta din cei 4-5 milioane ma indoiesc de exactitatea datelor finale.
Apropos statistici http://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2023/01/la-multi-ani-ioane-si-ionite.html
Iata cum se mareste populatia, pe copii ii va chema Mohamed si Ali.
Ro e o tara paradoxala, scade populatia in schimb se scumpesc casele desi se construieste f mult. Cum dracu?
Nu e ieftin să locuiești în Grădina Maicii Domnului.
Da sa și construiești aici.
2,7 milioane de cetateni nu au dorit sa isi declare nici etnia si nici religia sau nonreligia care le urmeaza destinul . Era de asteptat .Un numar important de cetateni au plecat din tara si vor mai pleca atita timp cit intregul se numeste Uniunea Europeana si el ramane functional .Plecam ,venim ,ne mutam cu bagaje cu tot acolo unde ne duce destinul sau raminem in tara functie de interese si de abilitati .Nimic nu este gresit in a face asta .Avantajele sunt uriase si pentru cetateanul roman la nivel individual si pentru cei ramasi in tara ce primesc de la fratii lor aflati pe alte meleaguri ajutoare consemnate anual in valoare de citeva miliarde de euro si asta doar cele ce pot fi contabilizate sumele fiind cu mult mai mari .Miscarea continua ,acest un du-te- vino permanent ,este purtatoare si ea de beneficii pentru toata suflarea europeana .Pentru acest moment istoric Romania si romanii fac bine ceea ce fac plecind din tara sau revenind in tara functie de interese .O natiune statica isi formeaza in timp doar conduceri dictatoriale ce se folosesc, la modul personal, de o minciuna istorica asa cum vedem ca se intimpla in multe alte tari.Aceste natiuni sunt captivele unor grupuri de interese, putem usor sa le numim mafii, ce nu mai au in centrul lucrurilor numele de natiune .Aceste natiuni nu mai sunt state.Privind lucrurile din alt unghi de vedere vom observa cum politic nu este nevoie de a se declansa o reforma adminstrativa prin decizie guvernamentala ce ar pagubi electoral pe cel ce declanseaza reforma . Incet, incet , lucrurile se aseaza singure si va veni un moment in care totul va fi comasat si simplificat .Este nevoie de timp si de rabdare .Atita timp cit existenta NATO si a UE ne garanteaza statalitatea putem zice ca„ ne-a pus Dumnezeu mina pe cap ” .Ne aflam, ca si natiune, in cea mai benefica situatie existentialista .
Cum e posibil ca in anul 2011, sa existe 49, 2 mii barbati casatoriti si numai 47,1 femei casatorite. Ar insemna cumva ca barbatii s-au casatorit cu barbati, sau ca s-au casatorit cu femei de cetatenie straina?
În baza acestui recensământ să se facă de urgență reorganizarea teritorial-administrativa a României, deoarece sunt prea multe comune cu sub o mie de locuitori plus că numărul județelor este prea mare.
A mai incercat unul s-o faca, a ajuns urat. Reorganizare este necesara insa pe considerente rationale.
Pe considerente economice, nu pe patriotisme locale.
„Se vor întoarce când țara va arăta altfel”.
I-am întrebat de multe ori pe amicii și rudele plecați cu totul din țară dacă vor reveni și ce anume i-ar face să revină. Mai puțin de un sfert din ei și-au luat răgaz să cugete pe subiect, înainte de a răspunde. Cei mai mulți au răspuns pe loc, unii amuzați de curiozitatea mea, alții categorici, că nu se mai pune problema să revină.
Copiii li s-au născut acolo, ori erau prea mici la plecare ca să aibă amintiri românești. Pentru acești copii nu locurile din România înseamnă „țara mea”.
Poate în vacanță, au zis alții. Definitiv, nu!
1 milion in 10 ani nu era neaparat catastrofal, era doar rau.
As dori totusi sa atrag atentia autorului ca cifrele reale sunt probabil mult mai mari.
Nu sunt de profesie, pot doar anecdotic sa deduc ca datele sunt profund viciate din moment ce jumatate din cercul meu de prieteni au reiesit ca fiind in tara desi deja nu mai au nici o treaba cu Romania, in afara de ceva vizite pe la rude. Nu cred ca sunt eu exceptia.
Recensamantul a fost „o treaba romaneasca”, cu amenintari de amenzi, cu merge si asa, cu timpul trece leafa merge si o profunda neincredere fata de cetatean si a cetateanului in autoritati etc in consecinta a iesit probabil ce trebuia.
Sigur, putem vorbi doar de datele concrete rezultate, insa eu tind sa cred ceea ce vad iar nu neaparat datele oficiale, intr-o tara unde forma e lege iar fondul este optional.
Daca vorbim pe rezultate, suntem desigur 19 milioane plus (sa fim seriosi) si totul e fantastic :)
Numai sa nu avem o mare surpriza atunci cand adevarul va conta.
Superba analiza! Multumesc!
O consideratie foarte interesanta asupra declinului populatiei, se poate vedea pur si simplu, iarna, cam in toate orasele, prin faptul ca dupa ora 20.00 in foarte multe apartamente, scari, blocuri nu vezi lumina, activitate. Trist si distopic!
Nu m-aș baza așa tare pe ipoteza asta, sunt mulți care stau cu lumina stinsă de frica facturilor la energie.
Plus că toată lumea știe că cele mai interesante lucruri se petrec cu lumina stinsă.
Dar multe apartamente sunt nelocuite dinainte de pandemie si criza de energie. La fel si case din sate.
Contez pe politicienii romani sa inculpe INS-ul si sa dea de pamant cu toti cei care sugereaza ca lucrurile trebuie sa mearga bine pentru romani si nu pentru ‘Romania’ (aia a lor). Pentru cativa, de cateva decenii bune, totul merge boierie si in spiritul bunelor-indoite intentii consolidate cu atatea runde de alegeri electorale ar trebui sa avem un OUG care sa dea clara pozitia celor buni si putini (Boierii) si celor care au mai ramas si necesari (adica Iobagii). Suna acrimonios si nu adauga valoare excelentei analize produsa de autorul articolului dar nu e nicio bataie de cap sa intelegi ca un capat de linie pentru o tara este garantata cand nu mai posezi „50+1” din identitate indigena per capita. Anul 2073 si da…poate nepotii copiilor nostri sa spuna ceva in Engleza „used to be a country”. Fatalist, nu? pai chiar nu daca ala de o sa zica asta foloseste datele statistice care sunt in proiectie deja de azi.
Prea prapastios tonul articolului. Sa nu uitam ca scaderea dintre 2002 si 2011 a fost de 1,6 milioane, mai mare inclusiv ca procent decat cea din ultimii 10 ani.
Scaderea naturala din ultimii 10 ani s-ar putea sa fi fost un accident ca si amploare, din cauza cresterii mortalitatii si scaderii natalitatii din 2020 si 2021. Datele pe primele 10 luni din 2022 arata mult mai bine (mortalitate mai mica si natalitate mai mare). Fara pandemie probabil scaderea ar fi fost cu vreo 200 de mii mai mica. Iar pentru natalitate am sperante mai mari in continuare, abia de acum incolo se vor naste copiii conceputi dupa ce pandemia a devenit invizibila pentru societate, in martie 2022, cand au disparut restrictiile. Sa nu uitam ca restrictiile practic au fost anti-formare de cupluri si de familii. Sa nu uitam ca 6 luni (!) nevaccinatii (majoritatea adultilor, adica, nu o minoritate, ca in tarile din vest de la care au imprumutat practica asta de excludere) au fost exclusi din viata sociala publica. E ceva ce ar fi facut niste ocupanti cu poporul asta, daca isi doreau sa-l distruga demografic, fara sa fie acuzati de genocid pe față.
Comparativ cu Bulgaria, Lituania, Croatia, scaderea a fost mult mai mica ca procent in ultimii 10 ani.
Si sa recunoastem ca plecarea romanilor nu este cauzata doar de cum e condusa tara ci si de faptul ca romanii sunt mai ambitiosi cat si mai putin adversi din punct de vedere cultural la traitul printre alte popoare decat anumiti vecini (de exemplu ungurii).
Iar multi romani s-au intors deja, in Spania si Italia maximul rezidentilor romani a fost acum cativa ani cu 400 mii mai mare decat in 2021. O parte din ei au plecat in Anglia si Germania, dar multi s-au intors.
Se vor lua măsuri drastice: la Cotroceni va fi ales un sunet mai sinistru pentru gongul ce anunță sosirea celui mai iubit fiu al bla-bla-bla, tigerwoods-ul Carpaților, primul turist transatlantic al nației etc. Atunci când catadicsește să sosească. Deocamdată e departe.
Etnia si religia nu sunt aspecte care trebuie sa intereseze un stat, toti sunt cetateni romani din momentul posedarii unor documete legale in nici un document fiind prevazuta o remarca in acest sens.
O data cu aderarea Romaniei la UE si garantarea liberei circulatii a persoanelor orice lamentari sunt de prisos, cei plecati sunt bine plecati, multi nu se vor mai intoarce.
Ce ramane insa de facut cu cei care mai sunt in tara, mai ales tinerii tot mai putini, natalitatea fiind negativa in Romania.
Este un aspect cu care decidentii politici se ocupa doar aparent, o dezvoltare economica neputand avea loc fara personal incepand de la soferi si pana la programatori.
Cum bine vedem numarul celor care primesc drept de lucru din zona asiatica pe ce an ce trece devine tot mai mare si trebuie sa ne familiarizam cu schimbarile demografice care vor avea loc datorita acestei infuzii de oameni din populatii si culturi diferite.
Este Romania pregatita pt acest impact , se pot integra acesti oameni in societatea romaneasca s-au vor fi priviti ca niste „sclavi moderi” si tratati ca atare ?
Se pare ca România a găsit soluția creșterii PIB per capita. Menținem constant PIB si scădem populația.
Apoi instauram domnia unei coaliție de mafioți si adaugăm in fiecare an inca cateva zeci de mii de angajați la stat, ne împrumutam ca sa le dam salarii crescute si in final pensii speciale.