În perspectiva referendumului pentru Brexit care se preconizează că va avea loc în viitorul apropiat în Marea Britanie, s-au publicat o serie de cercetări care evidențiază impactul acestei mișcări asupra economiei Regatului Unit, precum și a întregii Uniuni Europene. Cercetarea noastră adoptă însă o perspectivă diferită și investighează modul în care s-ar putea reorienta politicile europene ca urmare a absenței reprezentanților Regatului Unit din cadrul organismelor cu rol decizional ale UE.
Pe scurt, dacă Regatul Unit se retrage din Uniunea Europeană, dinamica instituțiilor comunitare se va schimba în mod substanțial. Un Consiliu format din doar 27 de membri și un Parlament European lipsit de europarlamentarii britanici vor cauza o schimbare semnificativă în echilibrul puterii, în favoarea forțelor politice pro-sociale sau intervenționiste, adică acelea care îndeamnă la o intervenție mai puternică a statului în economie și la redistribuirea veniturilor. Pe de altă parte, forțele care susțin piața liberă, reducerea birocrației și o Europă mai competitivă ar suferi o lovitură puternică.
Majoritatea politicienilor Britanici care joacă un rol direct în instituțiile UE sunt în favoarea pieței libere. În Consiliu, este vorba de conservatorii lui David Cameron. În Parlamentul European, majoritatea eurodeputaților Britanici se pliază pe ideologia de centru-dreapta (Conservatorii în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Partidul pentru Independența Regatului Unit, UKIP, în grupul Europa Libertății și Democrației Directe). Chiar și euro-aleșii laburiști din Parlamentul European sunt mult mai puțin dispuși în a susține intervenția statului în economie decât colegii lor socialiști din alte țări, de exemplu din Franța.
Aceasta este structura grupurilor politice din Parlamentul European cu și fără eurodeputații Marii Britanii:
În cadrul cercetării noastre, am realizat o simulare pentru a vedea modul în care ar fi arătat anumite decizii cheie luate de Parlamentul European în ultimii ani dacă eurodeputații Marii Britanii nu ar fi fost acolo să voteze. În baza acestui lucru, putem preconiza cum ar putea arăta viitoarea legislație a UE, în cazul în care aceasta va fi elaborată fără aleșii britanici din Parlament (și dacă nu ar apărea totodată și alți factori semnificativi care să o influențeze).
Efectul nr. 1: Mai multe sarcini normative pentru activitățile comerciale ale UE
Politicienii britanici sunt, printre altele, realmente în favoarea reducerii birocrației spre deosebire de reprezentanții politici de pe continent. Dacă aceștia nu ar mai participa la luarea deciziilor în ceea ce privește piața internă, presiunea asupra decidenților politici de a simplifica legislația în vigoare și a de a reduce formele birocrației, ar fi mult mai mică. Dimpotrivă, forțelor care sunt de părere că reducerea birocrației ar avea un impact negativ asupra muncii și că standardele cu privire la mediul înconjurător vor deveni mai drastice le va fi mult mai ușor să influențeze deciziile în felul lor.
De exemplu, în mai 2015, aproape toți eurodeputații britanici, indiferent de partidul politic din care făceau parte, au susținut tendința de a reduce birocrația. În mod concret, toți au votat în favoarea unui paragraf care susținea inițiativa Executivului European de a retrage din procesul legislativ acele legi care sunt considerate a fi perimate sau care presupun suplimentarea responsabilității administrative a instituțiilor și a activităților comerciale desfășurate în interiorul Uniunii.
Dispoziția a fost adoptată prin 412 voturi pentru, 258 voturi împotrivă și 11 abțineri. Fără membrii britanici, majoritatea susținătoare a reducerii formelor birocrației ar fi fost, fără îndoială, mult mai mică: rezultatul votului ar fi fost de 357 voturi pentru, 251 împotrivă și 10 abțineri. Cu cât majoritatea Parlamentului European care susține propunerile Comisiei este mai mică, cu atât mai mult Comisia devine ezitantă în a schimba cursul politicii actuale. În particular, în cadrul grupului Socialiștilor și Democraților, delegația laburistă britanică a avut o opinie diferită, votând alături de gruparea de centru-dreapta în favoarea unei legislații mai reduse. Declarația a făcut parte din raportul elaborat de Parlamentului European, care viza oportunitățile de creștere a economiei verzi pentru IMM-uri.
Similar, eurodeputații britanici din cele trei delegații principale, Conservatorii, Laburiștii și Partidul pentru Independența Regatului Unit (UKIP), au susținut, în mod tradițional, o piață a muncii mult mai flexibilă, fiind de părere că este nevoie de acest lucru pentru a întări competitivitatea întreprinderilor europene. Aceștia au votat de asemenea și împotriva introducerii salariilor minime în UE. Așa cum am precizat și anterior, în cazul laburiștilor din Parlamentul European, pozițiile lor au fost câteodată împotriva celor ale colegilor lor de pe continent din grupul Socialiștilor, cum ar fi și în cazul raportului elaborat recent de Parlamentul European intitulat „Crearea unei piețe competitive a UE pentru secolul XXI”, votat în septembrie 2015.
Efectul nr. 2: Protecție mai slabă a drepturilor de autor în UE
În septembrie 2010, Parlamentul European a adoptat un raport intitulat „Intrarea în vigoare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața interna”. Forma finală a acestei rezoluții non-legislative a fost în mare parte în favoarea întăririi poziției deținătorilor de drepturi de autor și a cerut introducerea unui set de măsuri pentru a combate în mod eficient încălcările DPI. Textul proiectului a fost controversat și aprobat printr-un număr destul de mic de voturi. Rezoluția a fost adoptată prin 328 de voturi pentru, 245 împotrivă și 81 abțineri. Membrii Parlamentului European ai celor două delegații britanice principale, Laburiștii și Conservatorii, au votat în favoarea textului. În mod remarcabil, membrii Partidului Laburist din Parlamentul European au făcut acest lucru chiar și împotriva liniei de acțiune a partenerilor lor Socialiști.
În lipsa membrilor Regatului Unit, rezultatul votului din 2010 ar fi fost de 295 voturi pentru, 255 împotrivă și 78 abțineri. După alegerile din UE din anul 2014 majoritatea susținătoare a unor drepturi de autor mult mai drastice s-a diminuat considerabil, iar fără euro aleșii britanici din Parlamentul European nu s-ar mai fi format deloc o majoritate.
Efectul nr. 3 : Bugetul UE ar fi mult mai redus, în timp ce contribuțiile statelor membre ar crește
Disputele dintre Bruxelles și Londra pe tema referitoare la cât de mult ar trebui să contribuie Regatul Unit la visteria comună, nu reprezintă o noutate. Conform Tratatului de la Lisabona, Regatul Unit beneficiază de faimosul rabat care îi permite să plătească mai puțini bani comparativ cu restul statelor membre. În plus, politicienii britanici încearcă să-și reducă propria contribuție către UE, pe cale indirectă, prin reducerea bugetului total al UE (care ar reduce automat și în mod proporțional și contribuția britanicilor). În mod concret, Guvernul britanic aduce în discuție această perspectivă de fiecare dată când se ivește oportunitatea, mulți dintre aleșii britanici din Parlamentului European votând acest lucru întotdeauna când se discută acest aspect în plen.
În toamna anului 2014, grupurile politice pro-UE au reușit să înainteze un raport cu privire la proiectul de Buget al UE pentru anul 2015 revărsând participațiile care fuseseră propuse de către Consiliu. Textul a fost adoptat prin 464 voturi pentru, 186 împotrivă și 46 abțineri. Majoritatea membrilor britanici ai PE din cadrul tuturor partidelor politice au votat împotrivă creșterii solicitate a bugetului Uniunii.
Prin urmare, prin absența europarlamentarilor Regatului Unit, opoziția referitoare la creșterea bugetului ar fi fost mult mai slabă: 460 voturi pentru și 125 împotrivă.
Același lucru s-a întâmplat și recent când s-a votat proiectul de lege privind planul de buget pe 2016. Și de această dată, proiectul a susținut faptul că este esențial ca bugetul Uniunii pe 2016, să sporească finanțarea câtorva domenii precum securitatea și politică internațională. Proiectul a fost susținut de 422 voturi pentru, 173 împotrivă și 85 abțineri. Încă o dată, euro aleșii britanici ai Parlamentului European, din toate grupurile politice, au votat împotriva rezoluției. Dacă nu ar fi participat la vot, rezultatul ar fi fost de 421 voturi pentru, 116 împotrivă și 78 abțineri.
În consecință, în cazul unui Brexit, bugetul total al UE ar fi în mod cert mult mai redus fără contribuția britanică. Pe de altă parte, Comisia și Parlamentul ar avea șanse mai mari de a obține contribuții mai mari de la statele membre care au rămas să cotizeze, în absența opoziției britanice.
Efectul nr. 4: O determinare mai puternică pentru armonizarea fiscală și impozitare mai mare a tranzacțiilor financiare
Dacă deputații britanici ai PE nu ar fi participat la vot, armonizarea fiscalității în UE ar fi fost mai mult decât probabilă. O ilustrare a acestui lucru o reprezintă respingerea propunerii de armonizare fiscală pentru întreaga Uniune Europeană.
Membrii Socialiști, Liberal-Democrați, Verzii/Alianța Liberală Europeană din Parlamentul European au vrut să adopte o măsură prin care UE să poată lansa măsuri pentru armonizarea fiscală. Propunerea a fost respinsă prin 308 voturi pentru și 370 împotrivă, deoarece majoritatea eurodeputaților de centru-dreaptă ai PE (Partidul Popularilor Europeni și Conservatorii) au votat împotrivă armonizării fiscale. Interesant este faptul că, în grupurile Socialiste și Democrate, delegația britanică laburistă nu a fost de acord cu poziția susținută de partenerii lor de pe continent și au votat de partea aleșilor de centru-dreapta. Fără membrii Regatului Unit, majoritatea care a fost împotriva armonizării fiscale ar fi fost într-un număr mai redus: 298 voturi pentru și 317 împotrivă.
Pe lângă acestea, dacă membrii britanici din PE ar părăsi Parlamentul European, s-ar putea ivi o tentativă mai puternică pentru normalizarea tranzacțiilor. Acest lucru se poate observa în votul referitor la paragraful din cadrul raportului „Semestrul UE pentru coordonarea politicii economice pe 2015”. Cu această ocazie, o majoritate de centru-stânga a reușit să înainteze o propunere explicită pentru adoptarea la nivel de Consiliu a unei taxe fiscale de tranzacție (TFT). Dispoziția a fost adoptată de 353 voturi pentru, 317 împotrivă și 27 abțineri. Fără parlamentării britanici ai UE care să se opună acestui paragraf, majoritatea susținătoare a acestei reglementări referitoare la tranzacțiile financiare ar fi fost și mai puternică.
Efectul nr. 5 : mai puțină susținere în ceea ce privește exploatarea nucleară a surselor de energie neconvenționale (ex. : șistul bituminos)
Susținătorii energiei nucleare ar putea pierde un aliat puternic din instituțiile UE dacă eurodeputații britanici ai PE ar părăsi Uniunea. De obicei, membrii Regatului Unit se opun dispozițiilor care prevăd reducerea treptată a energiei nucleare. Acesta a fost cazul, de exemplu, la votarea unui amendament din cadrul raportului „Strategia Securității Energiei din UE”. Amendamentul le cerea statelor membre și instituțiilor UE să reducă treptat subvențiile și alte finanțări publice pentru echipamentele nucleare noi sau deja existențe. Propunerea pentru reducerea treptată a fost respinsă prin 248 voturi pentru și 419 voturi împotrivă. Fără europarlamentarii Regatului Unit, rezultatul votului ar fi fost de 239 voturi pentru și 360 voturi împotrivă. Cu alte cuvinte, lagărele pro-nucleare ar deveni mai mici.
În mod similar, susținerea exploatării resurselor de energie neconvenționale, precum șistul bituminos, ar fi mult mai mică. Un alt amendament referitor la același raport cerea statelor membre „sa se abțină de la orice tip de activitate de explorare și exploatare a șistului bituminos” a fost de asemenea respins prin 289 voturi pentru, 388 împotrivă și 25 abțineri. Fără delegația britanică, rezultatul votului ar fi fost de 276 voturi pentru, 329 voturi împotrivă și 25 abțineri.
Notă: nu sunt previzibile efecte (imediate și clare) însemnate asupra politicilor UE în ceea ce privește comerțul internațional, securitatea cibernetică/protecția datelor, pentru că, în aceste domenii, Membrii britanici ai PE respectă regulile partidelor lor Europene și prin urmare își anulează voturile între ei.
Articol apărut iniţial pe website-ul VoteWatch
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
As adauga si opacizarea institutiilor, derapaje de la democratie, cresterea discriminarii si, mai ales, promovarea fara rezerve a nonsensului si arogantei franco-germane la nivel decizional. UE n-o sa mearga bine fara UK; mai degraba e bine mersi fara nemti sau francezi, sau fara tot tandemul, dar deschiderea britanica fata de democratie si transparenta e de neinlocuit. Practic vorbim de iesirea unui popor vizionar si acapararea puterii de unul care a dat lagarele de concentrare, scandaluri de coruptie de s-a cutremurat lumea, si de altul caruia istoria i-a inghetat la 1815.
@ carp – așa o fi, dar acelui ”popor vizionar” nu-i trebuia nicio uniune, n-a creat-o el. La vremea când Europa era împărțită între Inner Six și Outer Seven, unde era acel ”popor vizionar”? :)
Trăind de ceva vreme în mijlocul lui, pot să vă spun că acel ”popor vizionar” are mentalitate de periferie, atitudine tipică de periferie și inclusiv o agendă de periferie. Uniunea Europeană este încă de la origini o construcție franco-germană. Și chiar dacă respectiva Uniune este mult prea socialistă și doar prezența Marii Britanii o mai menține cât de cât în contact cu realitatea, adevărul e că acel ”popor vizionar” nu prea înțelege ce caută în Uniune. Singura ”reușită” notabilă a ultimilor ani este că a devenit în mod evident un partener pe care nu se poate conta.
A milita pentru ieșirea din UE în vederea ieșirii ulterioare din ECHR (CEDO) și a protesta împotriva faptului că nu există cale de atac internă (?!) la deciziile CEDO nu denotă tocmai ”viziune” din partea acelui popor. Denotă mentalitate de periferie.
Articolul deplange intrun mod slugarnic potentiala iesire a britilor din uniune,mai ales ca e la o zi dupa venirea lui Cameron in Bucuresti unde a cerut guvernului roman sa accepte amanarea cu4ani a acordarii creditelor de taxe platite de rezidentii romani din Marea Britanie.
In al doilea rand, daca se obtine efectul5 mentionat in articol, nu putem decat sa le uram drum bun acestor periferici, total irelevanti pentru majoritatea cetatenilor romani!
In al treilea rand, Cameron propune referendumul numai ca parghie ca sa se poata repozitiona intre ceilalti membrie ue, el nu a afirmat ca ar sustine iesirea din uniune, analizele cost/beneficiu arata ca e convenabil ptr ei sa fie membri.