Inceputul de an nou este întotdeauna unul plin de speranță și de spirit de sărbătoare. De optimism și încredere că lucrurile, cumva, poate chiar miraculos, vor deveni mai bune. Nu este deloc un moment prielnic să discuți despre probleme, mai ales grave și mai ales când trebuie să dai încă o veste proastă. Apoi, să vorbești despre autostrăzi la început de 2017 înseamnă să răsucești cuțitul în rana în care România a terminat 2016 cu fix zero kilometri noi de autostradă. Nu în ultimul rând, să vorbești logic despre o problemă gravă într-o Românie atât de profund divizată post-electoral între „ai lor cei răi” și „ai noștri cei buni”, indiferent dinspre care tabără ai privi-o, este extrem de riscant. Și totuși voi risca.
În octombrie ce tocmai a trecut s-a împlinit un an de la tragedia de la Colectiv. Focul a distrus vieți, fără că ceară întâi pașaportul sau carnetul de partid. N-a ales între „buni” și „răi”. A ucis fără osebire 64 de oameni și pe alți câteva zeci i-a mutilat pe viață. Cinic și nepăsător focul a adus nenorocire acolo unde era doar distracție, atunci când părea că nu există absolut nici un risc.
Mai apoi furia populară a cerut vinovați. Capetele au căzut, guvernul s-a schimbat. Legile oricum stupide și exagerate au devenit și mai stupide, și mai exagerate, victimă căzând localurile din București, care în mod normal ar fi trebuit să fie un pilon al economiei locale. Dar furia populară trebuia ostoită. A trecut ceva timp până când ne-am lămurit că tragedia de la Colectiv de fapt putea fii prevenită. Dacă instituțiile statului își făceau treaba. Dacă legile României ar fi fost mai puțin absurde. Dacă Romania nu ar fi atât de infestată de corupție. Dacă înșiși oamenii ar fi fost mai atenți la pericolele la care se expuneau, chiar dacă nu erau atât de evidente. Dacă, dacă, dacă…
Numai că durerea publică se uită repede. Doar supraviețuitorii rămân să-și poarte greaua cruce pentru tot restul vieții. Un an mai târziu suntem convinși că intransigența de acum un an a rezolvat problema. Că o tragedie precum Colectiv nu se mai poate repeta. Oare? Oare chiar am învățat cu adevărat ceva din Colectiv?!
Pe 14 noiembrie 2016 s-au împlinit doi ani de la inaugurarea inoportună a A1 Sibiu – Orăștie Lot 3. Prinsă de mai bine de cinci ani între greșeli tehnice și ambiții politice, autostrada traversează la Aciliu dificilul Deal Bucium. Care cade. Cădea oricum și înainte de autostradă, dar autostrada l-a trezit și l-a accelerat. Și acum cade până o va înghiți cu totul.
Împreună cu colegii din Asociația Construim România spunem public asta de doi ani. Numai că lanțul greșelilor tehnice și al ambițiilor politice a continuat transpartinic și în 2016. Dintr-un motiv de neînțeles, CNADNR – CNAIR pe stil nou – a ales să forțeze în 2016 redeschiderea A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, în ciuda avertismentelor noastre publice și documentate că Dealul Bucium reprezintă un pericol iminent pentru autostradă și că poate îngropa de vii zeci sau sute de oameni, într-o tragedie care poate face Colectiv să pălească în uitare.
În ciuda filmărilor publicate, în care alunecarea este evidentă, am sfârșit prin a fi noi acuzați de rea intenție și de nepricepere de către directorul CNAIR Cătălin Homor, cu precizarea reluată sistematic într-o serie de interviuri din perioada august-septembrie 2016 că nu știm ce spunem și că în dealul Bucium alunecările sunt „de ordinul milimetrilor pe an”.
Desigur, această din urmă afirmație a domnului Cătălin Homor – altfel absolvent de facultate de construcții – este ridicolă în sine. Căci oricât de ciudat și contraintuitiv sună, deplasările de teren de milimetri pe an, chiar de centimetri pe an, sunt deplasări normale. Până și deriva continentală se măsoară în centimetri pe an. Iar constructorii cunosc bine aceste deplasări normale și continue ale terenului, pentru că unul dintre motivele principale pentru care lucrările de infrastructură au nevoie de reabilitări periodice este tocmai că terenul de sub ele se deplasează cu milimetri sau centimetri pe an. Așa că am zâmbit amar la ridicolul acuzației domnului Homor. Amar pentru că am înțeles că CNAIR va merge înainte cu redeschiderea A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 din 9 octombrie 2016 și că viețile celor care vor folosi autostrada vor fi puse astfel în pericol.
Însă noi, Construim România, am continuat să monitorizăm Dealul Bucium, cu frecvente sesiuni de filmări și fotografii, chiar și atunci când nu le-am făcut publice. Și cel mai probabil suntem singurii care o facem, în ciuda declaratului contract de monitorizare al tronsonului dintre CNAIR și Universitatea București.
Iar aici vine punctul dificil. Cea mai recentă filmare este din 29 decembrie 2016. M-am obișnuit să scriu analize lungi, în care să explic pe larg și cât mai pe înțeles fiecare detaliu tehnic din fiecare aspect descris, mai ales când vine vorba de A1 în zona Aciliu. Numai că astăzi, privind imaginile cele mai recente, nu știu ce să scriu. De fapt nu știu ce să mai scriu, dincolo de ceea ce am scris deja în ultimii doi ani despre această autostradă. Pentru că nu știu ce aș mai putea explica din nou și nu am făcut-o deja.
Derulez filmarea și mă gândesc la tragedia de la Colectiv, care putea fi prevenită. Până la tragedia Aciliu mai este doar un pas, dar încă poate fii prevenită. Și totuși nimeni nu o face. Cadru cu cadru văd cum zăpada de pe Dealul Bucium conturează grotesc imensa alunecare de teren și desenează sinistru fiecare fractură din versant. La bază, autostrada, pe care circulă autocare, camioane, microbuze, autoturisme. Oameni care cred că autostrada este sigură, căci au încredere în statul român care a deschis-o. Nu își dau seama că trec fără griji prin fața unui „tsunami” de pământ ce stă să se prăvale peste ei. Și oricum le-ar veni greu să creadă că așa ceva ar fi posibil, pentru că nimeni nu poate fii atât de inconștient încât să țină autostrada deschisă dacă pericolul ar fi real, nu-i așa? Și totuși, Colectiv…
Compar fotografiile făcute de-a lungul timpului la Aciliu: septembrie 2015, iulie 2016, septembrie 2016, decembrie 2016. Aș râde din nou amar, acum cu dovezi, de „milimetrii pe an” ai lui Cătălin Homor. Mă înfior însă când măsor și îmi dau seama că în fapt versantul Dealului Bucium a alunecat cu câțiva metri doar în ultimele trei luni. Și asta într-o perioadă de ploi nu foarte abundente – da, am urmărit și starea vremii în zonă – cu ciclu de îngheț / dezgheț doar în ultimele două luni și cu ninsori începute abia de la începutul lui decembrie. Iar primăvara, cu topirea zăpezilor mult mai abundente ca în anii precedenți, abia urmează.
Mă înfior deci, pentru că mă uit la filmări și „număr morții”. Fiecare autocar – 50 de morți. Fiecare microbuz, 15-20 de morți. Fiecare autoturism – în medie 2 morți. Fiecare camion, 1-2 morți. Sar ușor de 100 de victime în fiecare cadru. La Colectiv au fost „doar” 64 de morți…
Așadar mă opresc din explicații, căci nu mai găsesc nimic de spus în plus față de ceea ce spun singure imaginile comparative dintre iulie 2016 și decembrie 2016. Metri de scufundare, fracturi noi lungi de sute de metri și frontul de alunecare ajuns la terasamentul autostrăzii din debleu. Mai poate fii ceva de adăugat?
Poate doar faptul că între data filmării și astăzi a căzut o importantă cantitate de zăpadă, inclusiv la Aciliu. Iar această zăpadă, pe deoparte presează greu pe masa deja în alunecare, iar pe de alta zilnic se topește și se infliltrează în deal, lubrifiind alunecarea. Dezghețul din această primăvară va fi un real pericol. Doar un pas a mai rămas…
Cu sau fără acuze la adresa noastră, noi vom continua monitorizarea și vom continua să facem apel public la instituțiile statului – Ministerul Transporturilor, CNAIR, ISU, Inspectoratul de Stat in Construcții – să închidă de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii. Înainte ca la Aciliu să se petreacă un nou Colectiv mult mai dramatic și mai tragic. De această dată vom face și sesizări oficiale către respectivele instituții și vom spera că măcar acum cineva va înțelege.
Pentru conformitate reluăm și filmarea din iulie 2016.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
De ce nu se planteaza copaci?
@Marius Iulian, copacii stabilizeaza terenul doar pana la adancimea la care le ajung radacinile. Atunci cand planul de alunecare este sub adancimea radacinilor, copacii devin chiar o problema, pentru ca incarca cu masa suplimentara versantul instabil.
Iata alunecare (Litochovice, Cehia, 2013) de versant impadurit: https://mihaialexandrucraciun.construim-romania.ro/wp-content/uploads/2014/11/Litochovice2.jpg
Povestea cu drobul de sare e cunoscuta de majoritatea romanilor. Dar, nu cred ca toti trebuie sa fim fatalisti. Nu are rost sa mai spunem ca ar fi trebuit …bla, bla, etc. Trebuie urgent sa se faca o impadurire cu salcâmi care sunt arbori cu crestere rapida, se preteaza foarte bine in zona deluroasa ca cea de pe dealul Bucium si consolideaza foarte urgent si eficient terenul (dar este cea mai ieftina rezolvare si probabil la noi se vrea altceva). O plantatie de salcâmi cu densitate suficienta absoarbe o mare cantitate de apa din sol care contribuie mult la consolidarea acestuia. Altfel, dupa cum scria si altcineva, alunecarile sunt de suprafata, de cativa metrii adancime si se accentueaza datorita terenului sterp pe care in loc sa se insaminteze orice fel de vegetatie si binanteles impadurire s-a asternut plasa (care pe moment era buna dar in lipsa vegetatiei este ineficienta) Dar, de ce sa alegem problema cea mai simpla si eficienta cand putem concepe nu stiu ce scenarii si inginerii de sute de milioane de euro? Doar traim in Romania, sau? Mai uitati-va oameni buni si prin alte tari cum lucreaza. Alunecari sunt peste tot dar, se rezolva destul de rapid si eficient, fara atata palavrageala aiurea si cu mult, mult mai putini bani decat la noi.
Inclin sa cred si eu ca ingrijorarea d-lui Craciun este exagerata. Am si o intrebare pentru dumnealui: acele cifre prezentate in imagini sunt obtinute prin masuratori directe la fata locului sau prin „ochiometrie” din filmare?
Mai mult, domnule Craciun, faceti o comparatie iulie 2016 – decembrie 2016 si aratati o alunecare de +2..3m, dupa care afirmati ca deplasarile sunt de ordinul metrilor pe luna. Va contraziceti singur. Inteleg ca lucrarile la autostrada au fost facute in unele cazuri superficial, inteleg ca exista reale pericole de alunecare, dar ele nu sunt atat de mari precum doriti sa le prezentati.
@outlaw, repet, ca vad ca se intelege greu: in iunie 2013, la Litochovice, Cehia, un versant de deal a cazut intreg (decupaj complet, fara afectarea stratului de vegetatie superior) in mai putin de un minut, pe o latime de circa 80 peste autostrada D8. Iar acolo nu au existat miscari precursoare. Au existat in schimb avertismente ca e o un context geologic periculos, dar tot asa, mari „specialisti” au garantat siguranta tocmai cu lipsa semnelor. „Nu are sanse sa se-ntample, pentru ca nu s-a intamplat”. A ajuns o saptamana continua de ploi, ca intreg versantul sa cada brusc si fara semne, in conditiile incare versantul era traversat de o cale ferata care nu avea probleme de alunecari de teren. Doar norocul a facut ca acel cod galben de ploi sa se-ntample inainte de deschiderea circulatiei, altfel ar fi fost o catastrofa nationala.
La Aciliu avem context extrem de periculos, mult peste cel din Cehia, peste care s-au aplicat solutii tehnice inadecvate, iar terenul da si semne clare pe 600m spre deosebire de 80m in Cehia. Mai mult, TOT ce am spus noi ca va ceda, a cedat. Verifica articolele anterioare. Am scris in 14.11.2014 despre exact toate problemele care se dezvolta si care nu sunt nici pe departe oprite:
1. Am anticipat exact soarta sectorului demolat de la 276 si la doua saptamani de la inaugurare sectorul s-a fisurat, ca in final sa fie demolat si reconstruit. Si iti spun clar ca acolo se va fisura din nou.
2. Am spus ca la culeea 1 a viaductului sunt probleme grave si fix acolo s-a spart pereul in iunie 2015
3. Am spus clar ca Bucium v-a aluneca si din toamna lui 2015 a inceput sa cada. Singurul motiv pentru care Bucium nu e deja pe autostrada este seceta. Nu a fost apa suficienta. In schimb iarna asta ninsorile au fost abundente, deci topirea din primavara poate fi fatala.
Si da, estimarile de deplasare sunt obtinute din aproximari vizuale, nu din masuratori – vrei sa facem si expertiza geotehnica pe banii nostri? – asa cum se fac frecvent in geologie. Nu e nimic complicat ca din fotografii din mai multe unghiuri, comaparand cu elemente cu dimensiune cunoscuta din fotografie sa faci aproximari cu acuratete rezonabila despre deplasarile de teren. Si evident, acolo unde lucrurile arata periculos, te duci si faci expertiza. Ceea ce CNADNR/CNAIR refuza sa faca de doi ani incoace. Insa ce relevanta are intrebarea ta? Crezi ca acolo unde am zis 2-3m sunt de fapt 20cm cu insinua Catalin Homor? Ok, daca tu crezi ce ti se spune, nu ce se vede, nu te pot convinge.
Si nu ne-am contrazi. Sunt deplasari relative cumulate, fiecare de cate 2-3m. Scufundarea totala a terenului este de peste 6m in trei luni la cea de-a doua placain alunecare. Adica circa 2m/luna, in conditii de precipitatii nu foarte mari in respectivul interval. Ce crezi ca se va intampla in caz de ploi abundente? Un cod galben de ploi intins pe o saptaman, ca in Cehia? Sau unul portocaliu, cum deocamdata n-a fost in ultimii 3 ani? Sau o topire de zapada peste care se intampla un cutremur nu foarte mare, asa cum tot sunt?
Te intreb deci si pe tine: dat fiind ca din 2014 si pana acum s-a intamplat tot ce am anticipiat, ce crezi ca e mai probabil, ca stim ce spunem sau ca exageram si se-ntampla sa avem noroc sa nimerim niste predictii?
Intreb si eu, fara a fi geolog (tot Automatica si Calculatoare am absolvit): dealul ala din Cehia are aceeasi structura ca dealul Bucium? Straturile, dispunerea lor, sunt la fel?
Referitor la ” Crezi ca acolo unde am zis 2-3m sunt de fapt 20cm cu insinua Catalin Homor? Ok, daca tu crezi ce ti se spune, nu ce se vede, nu te pot convinge.”, pot sa-ti spun asa: lucrez cu materialul clientului. Luam pozele 7 si 8. Poza 7 e insemnata „Iulie 2016” si are un front de alunecare incadrat cu portocaliu. Momentul t zero. Poza 8 e insemnata „Decembrie 2016” si vedem acelasi front insemnat cu portocaliu, care a avansat 3 metri, conform cu cele scrise in poza. Deci vreo 4 luni distanta, presupunand ca pozele nu-s facute in aceeasi zi din luna, sau hai sa zicem 5 daca sunt facute in aceeasi zi din luna. Aritmetica mea imi da sub 1m pe luna, 0,75 sau chiar 0,6.
Daca Homor a zis ca-s 20 cm, nu-s, conform pozelor tale, dar nici „de ordinul metrilor pe luna”, tot conform pozelor tale.
Sa ne intelegem: apreciez ce faci, nu zic ca n-ai dreptate, dar amplifici unele lucruri. Chiar ieri am venit Sibiu-Deva pe autostrada si am remarcat calitatea proasta a executiei: gropi in stratul de uzura, denivelari (la dus am luat una noaptea si noroc c-am avut masina cu garda la sol mai mare, ca altii inaintea mea au dat cu scutul), crapaturi. De intretinere sa nu mai vorbesc, sunt locuri intre sensuri unde s-au acumulat aluviuni din care creste deja iarba. Imi pare rau ca n-am facut poze, eram la volan si trebuia sa ajung la timp la destinatie.
@outlaw nu suntem la proces sa cautam introducerea unui „reasonable doubt”. In plus faptele sunt clare. Asa cum am scris si in articol, desi pozele sunt o comparatie intre 21 iulie 2016 si 29 decembrie 2016 (5 luni si o saptamana), miscarile majore de teren s-au intamplat intre septembrie 2016 si decembrie 2016. Adica in trei luni. Si asta pentru ca primavara si vara lui 2016 au fost secetoase (precipitatii slable) la Aciliu, ceea ce a facut ca dealul sa ramana pe loc din ianuarie si pana in septembrie.
Insa in articol am pus poze iulie versus decembrie pentru ca fiind filmari din drona, erau unghiuri similare pentru a putea ilustra pe scurt concluziile trase din analiza a catorva zeci de fotografii din fiecare sesiune de monitorizare, luate din numeroase unghiuri, atat de la sol cat si din aer. Mi-ar fi facut placere sa postez intreaga analiza foto, dar ar fi depasit cu mult cadrul de informare al unui astfel de articol.
Cat priveste concret alunecarea care se vede in articol (iulie vs. decembrie dar de fapt septembrie vs. decembrie) este cumulata de pana la 6m, pentru ca sunt mase care s-au deplasat relativ unele la altelele. Adica o viteza medie de deplasare de 1.2 m / luna daca ne raportam la 5 luni, dar de fapt de 2m / luna tinand cont ca vorbim de doar trei luni.
Numai ca alunecarile de teren nu au viteze constante. Aceste alunecari „mici” sunt doar dovada miscarii si sunt semnele precursoare ale unei miscari violente care va aparea cu certitudine atunci cand factorii de declansare vor fi intruniti. De exemplu o topire de zapada in cantitate mare – asa cum sunt sanse sa fie in aceasta primavara – ori un cod galben de ploaie care sa tine cateva zile, eventual ajutate de un cutremur nu foarte mare, asa cum vedem ca sunt destul de multe in ultima vreme. Cand va fi asta? Nu stiu. Tu stii? Oricum ma gandesc ca nu e cazul sa aflam cu pretul vietii a nu se stie cator oameni.
Cat priveste Cehia – subtila tentativa de manipulare – nu, asa cum am scris nu e acelasi tip de alunecare. Acolo a fost translatie, la Bucium e rotatie. DAR e tot alunecare de teren, care are aceleasi elemete care o favorizeaza si/sau accelereaza. Pentru ca nu conteaza DE CE apare planul de alunecare, conteaza doar ca odata ce planul de alunecare este lubrifiat suficient, masa in alunecare pleaca brusc si ajunge peste autostrada in decurs de 1-2 minute.
Similitudinea Litochovice – Aciliu este in atitudinea proiectantilor, constructorului si a autoritatilor fata de un scenariu evident de alunecare catastrofala. Si la Litochovice se stia ca acolo este o alunecare adormita si un context predispus la alunecare – sub carierele de piatra intotdeauna sunt alunecari, by the book – si totusi au fost specialisti care au masurat versantul si au considerat terenul este stabilizat si deci sigur pentru autostrada. Numai ca excavatiile au taiat calcaiul (propteaua) alunecarii. Si desi multi au avertizat ca zona este periculoasa, proiectantii si constructorul i-au ignorat. Si totul a fost perfect timp de 3 ani de santier, pana la codul galben de ploaie din iunie 2013. Ulterior, prin 2014 alta alunecare a miscat si un viaduct la vreo 2km mai incolo de acest deal surpat, semn ca tot proiectul era prost, ca si in cazul romanesc.
Caci si la noi, nu doar Bucium cade, dar si Viaductul Aciliu are probleme grave, la fel cum de fapt sunt probleme pe tot sectorul de 10km dintre Saliste si Apoldu de Jos. Numai ca in Dealul Bucium situatia este mult mai grava, pentru ca frontul de alunecare este mult mai mare (600m). Si spre deosebire de Litochovice care a stat neclintit 3 ani, aici avem semne precursoare. In rest ca si in Cehia, specialistii dau asigurari, iar tu si altii incearca sa convinga cu faptul ca miscarile nu sunt mari, cand de fapt ele nu sunt mari pentru ca n-a plouat destul. Inca!
@Mihai Alexandru Craciun: te rog, mai usor cu pianul pe scari cand ma acuzi de manipulare. Ti-am zis, nu-s de acord cu tine ca alunecarile sunt atat de mari, tocmai prin prisma fotografiilor prezentate de tine.
Eu ti-am pus intrebarea ca sa ilustrez ca povestea nu e aceeasi ca si in Cehia sub aspect geologic. Manipulare? Tot materialul clientului: „Cat priveste concret alunecarea care se vede in articol (iulie vs. decembrie dar de fapt septembrie vs. decembrie) este cumulata de pana la 6m, pentru ca sunt mase care s-au deplasat relativ unele la altelele. Adica o viteza medie de deplasare de 1.2 m / luna daca ne raportam la 5 luni, dar de fapt de 2m / luna tinand cont ca vorbim de doar trei luni.”
Manipulare e sa prezinti doua poze (iulie + decembrie) pe care notezi cu mana ta diferentele de alunecare intre straturi, apoi sa spui ca de fapt analiza e intre lunile septembrie si decembrie, si ca de fapt sunt mase deplasate relativ unele la altele, ca sa-ti iasa socotelile in asa fel incat sa iti sustina teoria, pe care culmea, nu ti-o contest, decat in privinta amplorii fenomenului, asa cum il prezinti tu!
De ce nu ai bagat atunci o poza din septembrie 2016? Ai una, dar e din septembrie 2015, singura poza din 2015 din articol! Nu cumva e si asta o incercare subtila de manipulare?
Mai mult, bagi la inaintare si chestiunea viaductului, care e alta treaba, de care nu m-am legat, nu o contest, si in care iti dau dreptate. Sa fie si asta o manipulare?
E ultimul mesaj la care iti raspund pe tema alunecarii dealului Bucium, pentru ca vrei sa o dai in asa fel incat sa ai dreptate, dar nu oricum, ci acuzandu-ma ca incerc sa manipulez, sau acuzandu-ma ca-i tin partea lui Homor (fals, n-am sustinut ca-s 20 cm sau cat o fi zis el de alunecare). Daca vrei sa discutam concret, pe cifre, nu pe acuze de manipulare sau pe partizanat, sunt dispus sa merg cu tine in teren, luam ruleta, punem markere, facem poze si dupa aia poti sa spui c-ai avut dreptate, sau ca te-ai inselat in privinta cifrelor.
Iar in lista de referinte pentru sustinerea acestui proiect de rezolvare a situatiei trebuie sa figureze povestea „Jack si vrejul de fasole” ca contraargument la stresul drobului de sare.
Am mai vazut si desene animate.
@dt161, sa mai explic odata povestea alunecarii de la Litochovice din Cehia? Citeste si vezi contextul. Aceeasi abordare: sa nu dam crezarea alarmistilor. Dupa care fara expertiza si dupa ureche o saptamana de ploaie a pus dealul pe autostrada.
Salcamii au radacini pana la maxim 5-6m adancime. Planul de alunecare la Aciliu este NU SE STIE UNDE, dar MULT mai adanc. Salcamii n-ar face decat sa accelereze alunecarea, eventual sa preseze pe dezvoltarea de noi planuri de alunecare, data fiind structura nisipoasa. Intotdeauna in argila nisipoasa, atunci cand cade un strat, reduce presiunea peste cel de dedesubt, care la randul lui dezvolta un nou plan de alunecare. Si tot asa pana cand in timp tot dealul se niveleaza la o stare de echilibru.
Asa ca inainte sa fim noi „alarmisti”, hai intai sa faca in sfarsit cineva – ca n-a facut nimeni NICIODATA!!!, nici la SF, nici pe perioada constructie – o expertiza geotehnica a Dealului Bucium si sa vedem cum un geotehnist scrie sub semnatura ca dealul e sigur. Si pana atunci, ca in orice context de pericol, intai sa evacuam oamenii din calea riscului. Ca nici la incediu nu tii oamenii in cladire pana iti dai seama daca focul e mic sa mare. Evacuarea se face la primul semn de incediu.
Excelent, ca de obicei! Dar prioritatea guvernantilor este sa scape de puscarie…
adevarul ? inginerii, proiectantii, arhitectii capabili construiesc pentru altii. aici au ramas prostovanii si jmecherii care planteaza panselute, fac terenuri de sport in panta, sosele care se gauresc inainte de a deveni functionale si pe care tot ei, cu bani de la buget le cirpesc in fiecare an, cladiri fara canalizare si drumuri de acces, rasarite peste tot, care n au nici o noima, nu respecta nici o norma urbanistica care sa le faca utile, sa placa ochiului, sa se incadreze in peisaj etc.
Cine a vândut ciment pentru zona aceea știa?
Am inteles. Pare evident. Dar solutia ?!
Dati si o solutie, pe langa inchiderea autostrazii…banuiesc ca se pot ranforsa pantele…eu nu ma pricep dar d-voastra, care sunteti specialist banuiesc si monitorizati problema, puteti sugera ceva.
Nu am mari asteptari de la autoritati pana nu-i urneste cineva.
@mary solutii sunt in ordinea corect tehnica:
1. Abandonarea autostrazii si reconstructia pe alt traseu. E cea mai dureroasa optiune, pentru ca asta presupune sa restituim UE cofinantare pe loturile III si IV. Adica ~200 mil. EUR. La care se adauga cheltuiala de circa 150 mil. EUR cu un nou traseu. Dar ar fi varianta cea mai sigura din punct de vedere tehnic
2. Consolidarea traseului actual, cu un cost total de 50-100 mil EUR prin:
a. Asezarea A1 prin debleul Bucium pe un viaduct ingropat si ancorat in stanca de substrat
b. Realizarea unui tunel artifical peste A1 in debleu, pe minim 400m si acoperirea lui cu pamant pentru restabilizarea dealului
c. Prelungirea viaductului Aciliu cu inca 2 deschideri spre Orastie
d. Realizarea de cel putin alte doua viaducte ingropate sau de suprafata in punctele de maxima alunecare de la Aciliu
e. Realizarea unui tunel artificial inainte de nodul Apoldu de Jos, acolo unde de asemenea exista riscul alunecarii versantului pe autostrada.
In cazul 2 tot nu exista garantia ca autostrada nu va necesita permanenta intretinere speciala, cu frecvente refaceri de terasamente, dar marcar ar fi sigura in exploatare.
Fara alte date, doar din imagini, ce se vede nu pare a fi decat o serie de alunecari superficiale (adica de suprafata) cu activitate lenta sau foarte lenta. Tot ce vad sunt simple santuri de scurgere a apelor pluviale si alunecari minore cauzate de o geologie propice alunecarilor superficiale (argile si similare). S-ar putea rezolva usor cu un sistem clasic de drenaj si fixare vegetala cu radacinoase mixte (de exemplu metodologia FAO/ONU de stabilizare a solurilor).
Panta e suficient de indulcita incat, daca nu exista un plan de alunecare adanc (doua geologii incompatibile), mi-e greu sa vad ce s-ar putea intampla „catastrofal”, asa cum alerteaza autorii degeaba. Si nu exista un plan de alunecare adanc – solurile respective sunt studiate mult si bine; acolo vorbim de o compozitie relativ uniforma (da, proasta, dar uniforma) in mare adancime (zeci de metri). E efectiv o chestie banala, care in nici un caz nu necesita inchiderea vreunui drum.
Cel mult, se pot intampla doua chestii :
1. se scufunda lent corpul drumului, daca drumul a fost fundat prost. Adica or sa apara gropi si valuri care vor trebui mereu reparate cu petice si straturi noi de asfalt (DN7, drumul vechi national, are problema asta, avand nevoie de interventii anuale);
2. Alunecari minore vor cauza noroi pe corpul drumului.
Deci practic, riscuri zero.
Intamplator, DN7, drumul vechi, paralel, e construit pe aceleasi straturi geologice, avand probleme similare (o parte corectate la inceputul anilor ’90). In principiu, DN7 (drumul pe care dl. Craciun vrea sa mutam traficul) are cam aceleasi riscuri de alunecare si scufundare (partial rezolvate cu o padure, partial active).
Doar ca DN7 are o capacitate de 8000 de masini pe zi, in conditiile in care (daca s-ar inchide autostrada), ar circula 15000 masini pe zi, cu riscuri uriase de accidente cu morti si raniti. Am cautat rapid o statistica – in anul in care segmentul a fost inchis, au murit cel putin 14 oameni pe segmentul din DN7, fata de ZERO in perioada in care A1 a fost deschisa. Mai degraba as spune dl. Craciun ca un Colectiv se va produce garantat daca inchidem autostrada. Un Colectiv zilnic insa, nu unul subit.
Mi se pare nefericit ce face dl. Craciun – il rog sa consulte un geolog autentic inainte sa vina cu atotsuficienta asta (nu sunt geolog, ci inginer CFDP, cu zeci de ani de lucru in afara Romaniei, si pana si eu stiu lucrurile astea)… Si mi se par la fel de nefericite si comentariile care spun „excelent” unui om care efectiv nu stie ce spune (inteleg ca dl. Craciun e inginer, dar e clar ca nu e inginer in domeniu geologic sau tehnic)
@ing. Popescu
– ‘or sa apara gropi si valuri care vor trebui mereu reparate cu petice si straturi noi de asfalt’
– ‘Alunecari minore vor cauza noroi pe corpul drumului. ‘
D-le Popescu, vorbim de o autostrada, nu de un drum comunal.
Am fost furnizor in acest proiect si pot spune ca se stia ce urmeaza, dar scopul a fost sa se cheltuiasca banii de la UE. Constructorul injura proiectantul de toti sfintii.
@ing. Popescu
1. „O serie de alunecari superficiale (adica de suprafata) cu activitate lenta sau foarte lenta”.
Asa cum se vede in fotografiile comparative – si avem mult mai multe, dar depaseau scopul articolului – deplasarile sunt de ordinul metrilor pe luna. Conform monitorizarii noastre documentate, dealul a accelerat din septembrie, atunci cand au inceput ploile, cele mai mari deplasari inregistrandu-se in ultimile 3 luni. Sa inteleg ca in opinia unui inginer CFDP o deplasare a versantului de 1-2 METRI PE LUNA inseamna activitate „lenta sau foarte lenta”?
Alunecarile superficiale nu dezvolta scufundari, ci desprinderi de mase care aluneca paralel cu versantul. Insa in Dealul Bucium avem scufundari aproape in plan vertical de 2-6m, care demonstreaza o miscare de rotatie intr-un fund adanc, astfel explicandu-se si „revarsarea” frontului dinspre autostrada. Deci alunecarea nu e nicidecum de suprafata, ci de profunzime, cu o adancime maxima de probabil 5-10m. Cand va cadea, o sa aflam exact.
Aceasta este schema de alunecare prin rotatie:
http://colasula.com/wp-content/uploads/2015/01/landslide-diagram.png
Si asa arata o alunecare superficiala (adica prin transaltie):
http://www.wsgs.wyo.gov/images/hazards/translational.png
Cu care dintre cele doua scheme seamana pozele din Dealul Bucium?
2. Corpul drumului nu se scufunda, ci se ridica, impins de presiunea de pe versanti. S-a intamplat deja.
3. DN7 nu e paralel si nu e deloc pe aceleasi profil geologic. Spre Aciliu imparte acelasi deal cu A1, dar pe versanti diferiti, de o parte si de alta a crestei dealului. Ceea ce face ca in vreme ce DN7 este pe abruptul care traverseaza toate straturile geologice din care e compus dealul, A1 sa fie pe un singur strat in lungul caruia aluneca. De aia nu poate fi stabilizata si de aia carpeala de la KM 276 sa va rupe din nou. Pentru ca nu exista ancorare in roca din substrat.
4. Capacitatea DN7 este de 50.000 vehicule-echivalente pe zi, MZA-ul pe sectiune fiind de 30-35.000 inainte de deschiderea A1. In vehicule fizice vorbim de 12-15.000 vehicule pe zi in trafic curent.
5. Teoria cu accidentele este falsa. Nu autostrada impiedica accidentele si nu drumul national le cauzeaza. Ci modul in care conduc soferii. Iar intre riscul unei alunecari catastrofale si rapide, ca totusi „metri pe luna” nu e lent dupa nici un standard de alunecare si gestionarea administrativa stricta a sectorului de DN7 Cunta – Saliste in asa fel incat nici un sofer sa nu mai cauzeze accidente grave, a doua optiune e cea logica. Pentru ca in timp ce sustii de la distanta importanta mentinerii deschise a unei autostrazi riscante pe care nu o parcurgi uzual, de fapt sustii riscarea zilnica a vietii unor oameni care chiar circula pe A1.
Multumesc pentru sfaturi, dar totusi ce anume te face sa crezi ca nu am consultat geologi? Simplul fapt ca avem argumente care demonstreaza alunecare masiva si fisuri lungi de sute de metri dezvoltate in trei luni?!
PS. Catalin, tu esti?!
dar de 50mil.euro se pot excava si indeparta 50mil.mc la vreo 500m
Buna ziua.
Oare cum o rezista calea ferata din zona?
Nu puteau astia de la drumuri sa bata in poarta la CFR, sa ii intrebe, cum de au facut austriecii calea ferata, si sa le ceara planurile de constructie.
Ne mai distram si noi un pic, uite autostrada, nu mai e autostrada:))
@adi austriecii au ocolit cat a putut zona instabila. Urcarea caii ferate dinspre Vintu spre Sibiu se face ocolit pe stanci solide, nu prin nisipurile miscatoare pe unde trece autostrada.
Iar in singurul punct unde calea ferata traverseaza zona instabila, CFR reusise o minima stabilizare, pe care insa autostrada a distrus-o. Magistrala feroviara a fost in pericol real sa cada pe autostrada. De asta s-au facut cosolidari de amploare (doua ziduri de beton armat adanc infipte in deal), care nu erau deloc prevazute in proiectul initial al autostrazii in zona.
Singurul cunoscator este ing. Popescu. Asa este, drumul veci are aceleasi probleme, Si trebuie intretinut permanent. In rest, stiti chestia aia cu drobul de sare.
Fals. Sunteti cel putin doi.
Inteleg ca surparea sa-r fi produs datorita „inaugurararii inoportune ”
Dar contrictiorul nu are nici o vina? Dar proectantul ?
Apopos cine e constructorul? Straco Grup – Studio Corona Civil Engineering ori Strabag ?
@Ghita, nu doar inaugurarii oportune si tocmai asta e si problema: nu exista un singur vinovat si un singur moment decisiv care a cauzat problema. Din contra este un lant de erori care incepe in 2011 si in care fiecare a criticat erorile predecesorului, dar le-a adaugat erorile proprii. Fortarea inaugurarii in 2014 a fost o greseala foarte mare, dar la fel a fost acceptarea modificarii solutiei tehnice in 2011 precum si redeschiderea de anul trecut.
De asta am subliniat, ca e usor sa cauti vinovati in tabara X sau Y, insa aici e vorba de o greseala colectiva, care perpetueaza si nimeni n-are curaj sa admita.
Eu am intrebat de constructor si de proiectant.
Cine a proiectat in zona instabila?
Cine a lucrat prost (adica a construit fara sa ii pese de stabilitate) ?
Ca un politician a deschis prematur nu este de nauira sa duca la prabusirea terenului.. Ca lat politician a semnat iar nu prea are relevanta .
Sau are relevanta doar dupa ce se cerceteaza culpa tehnica. Adica doar daca proectantul (firma nu un desenator tehnic) si contructorul pot demonstra ca au fost supusi unor presiuni politice f mari discutam si despre politicieni, care in In normal sunt excedati de detaliile tehnice ale constrictiei de autostrazi (si eu)
Apopos – cine a impus modificaea solutiei tehnice in 2011? De ce?
ATENTIE :pana la stabilirea responsabilitatii unui politician sau partid este dinati de lamurit cum se face ca cei banuiti a fi profesionisti „dau gherle” …
Din imagini nu se poate observa o alunecare de teren care sa devina catastrofala.Pentru determinarea alunecarii este obligatoriu un studiu geotehnic si urmarirea permanenta cu martori si sisteme precise de determinare a deplasarilor a suprafetelor si a adancimii terenului care se deplaseaza. .Si obligatoriu refacerea drenajelor si a rigolelor de pe taluz ca altfel o ploaie mare sau topirea zapezii poate duce la antrenarea de aluviuni pe carosabil.
@Laurentiu Negrea, tocmai ca din imagini se observa toate elementele unei alunecari prin rotatie, ceea ce inseamna alunecare de profunzime. Iar aceste alunecari nu au niciodata viteza constanta de deplasare, ci sunt accelerate in functie de precipitatii, inghet/dezghet si cutremure pana la punctul la care devin brusc violente si intreg versantul cade in decurs de 1-2′.
http://colasula.com/wp-content/uploads/2015/01/landslide-diagram.png
Dar este adevarat ca desi este clar tipul de alunecare, nu stim toate detaliile si trebuie facut un studiu geotehnic. Insa ca la orice calamitate a carei dimensiune nu e cunoscuta, primul pas este evacuarea oamenilor. Adica inchiderea autostrazii pana avem rezultatele unei expertize unde cineva declara sub semnatura a autostrada este sigura pentru circulatie. E la fel cum in caz de incendiu primul lucru evacuezi oamenii, nu stai intai sa vezi ca poate totusi tii focul sub control si nu e cazul de evacuare. Si abia cand pompierii declara focul stins revin oamenii in cladire.
Totusi, tinand cont de numeroasele rapoarte geotehnice, inca din faza de proiectare si ulterior din decursul constructiei, precum si de refuzul membrilor CTE de a semna receptia, respectiv redeschiderea din octombrie anul trecut, este foarte improbabil ca o expertiza serioasa sa spuna „apt de circulatie”.
Nu sint un specialist in domeniu dar daca domnul Craciun are dovezi mai presus de oricare suspiciune , UNICA STRADA pentru a evita o catastrofa e un denunt penal .
Cu acuzarea CNAIR de complicitate premeditata in o ipotetica catastrofa anuntata , anticipata , prevazuta . Cu agravantul neglijentei criminale in desfasurarea atributiilor .
Dupa care e rolul parchetului sa stabileasca adevarul .
– Analize geologice
– Masuratori pe teren pentru a verifica existenta alunecarii , directia , profunzimea si marimea ei .
– Decizie privind trimiterea in judecata sau nu a intregului grup de conducere a CNAIR .
Pina la stabilirea unei solutii judiciare , tronsonul vine inchis pentru risc ridicat de alunecare de teren .
Nu vad alta solutie in Romania actuala.
Excelent articol. Ce spun geotehnicieii de la catedrele de specialitate?
Dl. Craciun, vad ca descrieti alunecarile folosind impartirea anglosaxona inginereasca de „rotatie/translatie”, care, cel putin acum 15 ani cand am plecat din Romania, nu era in uz (la noi in scoala se folosea „imparteala” in alunecari detrusive sau deplasive; bazandu-se pe directia de curgere pe versant, nu pe topografia planului de alunecare).
Ce vedeti acolo nu este o alunecare „rotationala” (am avut de furca cu una in Pennsylvania acum cativa ani), ci una translationala – noi numim asta „sliding creep”. O alunecare rotationala creeaza cavitati cu un prag in „buza” alunecarii (vorbim de un plan concav de alunecare). „Vergeturile” (crapaturile paralele cu planul de alunecare) sunt caracteristice ambelor tipuri de alunecari, la rotationale sunt insa paralele si la foarte mica distanta unele de celelalte, la translationale sunt alternate (cum vedeti in imaginile dv.).
Pe urma, alunecarile rotationale sunt rapide. N-au cum sa fie altfel, pentru ca planul de rupere are o portiune cu componenta verticala foarte pronuntata (planul e ca o oala sau o partie de schi – asta face „rotatia”). Nu s-ar fi vazut luni sau ani la randul o astfel de scurgere; daca planul era „rotational”, am fi avut caderi rapide pana la un plan stabil, urmate de alte caderi dupa o alta perioada etc. NU am fi vazut scurgeri lente si cvasi-constante. Folosesc apostroafe pentru ca, din nou, in cartile noastre in romaneste eu n-am auzit vreodata imparteala asta, prima data am vazut asta can m-am mutat in USA, si traduc inapoi din ce am invatat aici.
Alunecarea este de suprafata pentru ca planul de alunecare e clar vizibil in toate pozele (se vede clar substratul), nu se vede o rupere propriu-zisa de adancime (care s-ar vedea, profan, printr-un zid vertical). Fisura cea mai adanca nu pare a avea mai mult de 5 metri, ceea ce o face, cel putin in metodologia noastra, de suprafata.
Viteza este lenta (sub 1.5 metri pe luna viteza medie a frontului alunecarii) spre foarte lenta (sub 0.5 metri pe luna viteza medie). Pe langa asta, panta este antropizata – indulcita la 10-20% (nu mi-e clar cat doar din poze), fata de o panta naturala de pana la 120-170% la alunecarea ceheasca (care a fost o rupere cauzata de cariera de deasupra). Asta face ca energia potentiala stocata in pamantul ala sa fie foarte mica (dl. Craciun, am inteles ca sunteti inginer in alt domeniu – puteti deci usor calcula energia stocata in pamantul ala). Este minuscula si complet neputincioasa sa cauzeze morti in mod normal.
Ideea cu abandonarea traseului este absurda. Nu am abandonat noi autostrada in Louisiana care se scufunda dupa Katrina in 2005; nu au abandonat cehii autostrada. Aici eliminarea geotextilelor (care n-au ce cauta pe lut/argila, si care, din imagini, SUNT planul de alunecare – adica aluneca pamantul pe ele), constructia unui sistem de captare a apelor pluviale, si plantarea de plante cu radacini mixte ca adancime (fixatori) va rezolva problema. Iar pana atunci, o simpla monitorizare cu senzori e suficienta. Am inteles ca se face de catre Universitatea Bucuresti, si pare ca exista senzori. Aveti dreptate legat de intretinere permanenta – probabil va fi nevoie de ea constant (nou strat de uzura cu umpleri la 2-3 ani) dar asta e ieftin, chiar si pe termen lung (si noi avem zeci de kilometri chiar in stat).
Eu fac terasamente de 20 de ani de zile. Inainte (anii ’90) am lucrat intretinere la District AND. Stiu prea bine cum arata fundatiile de drum national si alunecarile. Nu sunt geolog, dar stiu suficiente cat sa discutam. Daca va e frica sa circulati pe bucata aia de drum, nu aveti ce cauta nici pe Valea Oltului, unde ar trebui zeci de km de copertine SL anti-bolovanis, nu aveti cauta nici pe DN7-ul paralel, care este la fel de afectat (doar ca acolo alunecarile risca sa duca drumul la vale).
Cat de capacitatea drumului: Un drum cu o banda pe sens (in Romania drum clasa III) are capacitatea intre 4500 si 11000 vehicule etalon (turisme) pe zi (AADT/MZA) conform legii din anii ’70 (ca mi-a ramas intiparita pe minte). In SUA, un drum cu o banda pe sens are intre 3500 si 10000 vehicule standard pe zi. Vehicule reale, scadeti 25%, asta e norma standard. DN7, la renovarea din anii ’90 a fost prevazut pentru 10.500 autoturisme etalon, adica in jur de 8.000 autovehicule reale, ca toata reteaua AND din contractele alea internationale (parca cu BIRD sau BERD erau). Cifrele astea le-am mancat noi la districtul de drumuri, ani si ani la randul. Am inteles ca DN7 (si din Google Maps asa arata) a fost convertit la doua benzi pe sens partial cu o banda alternativa de mers (banda „de suicid” in SUA). Asta creste capacitatea cu cateva sute de vehicule etalon, dar e periculoasa ca dracu daca nu e corect construita.
Eu nu stiu cum ati ajuns la cifra de 40000 pentru DN7+1, dar o autostrada interstatala cu doua benzi pe sens ca cea din pozele dvs. e clasificata ca saturata in SUA la 40.000 vehicule etalon (30.000 vehicule standard). De altfel DN1 prin Comarnic e deja la saturat complet, si pe-acolo nu se depasesc 20.000 de vehicule etalon pe zi (nici nu au cum). In Romania nu calculam saturatia cand lucram, dar DN1+7 nu are cum sa nu fie saturat complet la <20.000 etalon pe zi.
Iar depasirea capacitatii este mortala; conform studiilor folosite de noi (FHWA) se calculeaza 10 morti nenecesare pe an pentru depasirea a fiecarei mii de vehicule etalon pe an fata de capacitatea normata a drumului.
V-as scrie un articol pe tema asta, dar, din pacate, am o clauza de confidentialitate care-mi interzice sa ma exprim in spatiul public pe tema asta (destul de comuna in SUA) fara sa ma loveasca cu un proces foarte greu. Din aceasta cauza, imi mentin anonimatul dincolo de numele de familie (suntem doi Popesti pe santierul asta, asa ca nu cred sa-mi fie frica…).
In rest, ma bucur ca sunteti interesat de infrastructura si chiar ca ati facut un mic grup de interes organizat; e primul pas spre drumuri bune in Romania. In SUA toti le considera un drept, ca aerul si apa, parte din peisaj, asa ca nimeni nu baga bani in ele si din mandria lumii au ajuns darapanate si hartopate asa cum erau drumurile romanesti in anii '90. Sustin activitatea dvs., dar va rog, fiti profesionisti, nu speriati lumea degeaba; sunteti o speranta, nu o stingeti.
@ing. Popescu, in calitate de ingineri e bine sa discutam comparatii cu cifre, nu cu petarde. „O alunecare in Pensylvania”, „Valea Oltului” sau „alunecarile de pe DN7” puse asa la gramda nu au nici o relevanta tehnica fata de Dealul Bucium, pana nu stim niste cifre. Altfel comparam mere cu pere. Alunecarile de pe DN7 din zona Aciliu sunt punctuale (10-20m lungime) si sunt pe abruptul dealului. La fel, pe Valea Oltului alunecarile si caderile de pietre sunt pe fronturi mici si da, in ultimii 15 ani s-au instalat sute de metri de protectii impotriva caderilor de pietre, asta dupa ce in 2000 parca o familie a murit strivita de o stanca prabusita de pe versant.
Nu cunosc „alunecarea din Pensylvania”, dar la Aciliu avem un front care se intinde pe aproape 600m. Nu stiu pe ce te bazezi cand spui ca e alunecare prin transalatie. Cei care se pricep si cu care am vorbit mi-au explicat ca alunecarea este de rotatie si mi-au aratat exact elementele specifice care sunt vizibile si la Aciliu. Asta in vreme ce de exemplu fundul de alunecare si fronturile paralele specifice alunecarii prin translatie lipsesc. Chiar si de translatie daca ar fi, asa cum a fost la Litochovice in 2013, tot catastrofala ar fi. In Cehia a fost vorba doar de vreo 80m front de alunecare, care a ingropat autostrada sub 15m de pamant.
Si daca tot ne pricepem la alunecari, atunci ar trebui sa spunem ca alunecarile nu au viteza constanta, ci depind de conditiile de mediu: ploaie, inghet/dezghet, cutremure. Din nou, in Cehia alunecarea era considerata adormita si terenul sigur. Si fara nici un semn prealabil, dupa o saptamana de cod galben de ploaie, versantul a cazut intact, cu padure si cale ferata cu tot. Si tot asa, erau specialisti care asigurau ca terenul n-are nici o problema, desi niste „neaveniti” au avertizat ca taierea calciului alunecarii este periculoasa.
Ceea ce ne intoarce la Aciliu: noi spunem de 2 ani si jumatate ca dealul, viaductul si cam toti cei 11 km de autostrada dintre Sacel si Apoldu de Jos au probleme, ca dealurile se vor surpa, ca viaductul va avea probleme, ca versantul lui Bucium va cadea pe autostrada. Gasesti articolele pe net. Asta in timp ce numerosi specialisti dadeaua asigurari ca totul e sigur si sub control. Si ce sa vezi, o sectiune de autostrada s-a demolat, altele se tot repara, la viaduct au crapat pereurile de la culei si iata, Dealul Bucium cade. Ce pare mai probabil: ca stim ce spunem sau ca avem noroc si le nimerim?
PS. Despre MZA pe DN7: Cestrin ne-a aratat la recensamantul din 2011 ca pe diverse sectiuni MZA era de 36-39.000 vehicule echivalente, obtinute de exemplu pe Valea Oltului din 12.000 de vehicule fizice, pentru ca majoritatea sunt camioane. Inclin sa cred ca Cestrin se pricepe la calcule
Dl. Craciun.
Prin urmare recomandati (pentru cei care circula regulat pe tronsonul respectiv) ocolirea sectiunii prin DN7 Apoldu – Sacel?
Cu stima,
Csaba
Valea Oltului si Valcea-Pitesti reprezinta un test serios pentru orice sofer la orice ora din zi si din noapte. Se merge in coloana depasirile sunt rare si extrem de riscante iar viteza e data de cel mai lent care tine dupa el coloana. Sunt foarte multe auturisme si tir-uri pe sosea practic se circula ca atunci cand s-a ridicat undeva o bariera si pleaca toti repede. Siruri-siruri de masini care nu se opresc zi / noapte. Pitesti – Sibiu e aglomerat peste orice limita admisa . Accidente dese care opresc traficul , cozi si nervi. Cine nu crede poate testa .
La exact două săptamâni de la scrierea acestui articol apare această știre http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/dealul-de-la-aciliu-aluneca-spre-carosabilul-autostrazii-sibiu-orastie-665311
@Mihai Alexandru Craciun: Uite, la asa ceva ma refeream: http://adevarul.ro/locale/sibiu/experiment-adevarul-repede-inainteaza-valul-pamant-ameninta-autostrada-orastie-sibiu-foto-video-1_58b6d34e5ab6550cb8eeb4e4/index.html
Se pare ca ai avut dreptate, dar din pozele si explicatiile initiale rezulta altceva.