Primăria orașului Varșovia a publicat primul raport de dezvoltare durabilă din lume care respectă normele G4 elaborate de Global Reporting Initiative (GRI). Întrebarea care se naște în urma acestui demers nu este legată nici de modul în care a fost elaborat raportul, nici de conținutul acestuia, care nu este nici pe departe perfect, ci care va fi următoarea capitală europeană ce-și va transparentiza procesul decizional și își va face publică amprenta socială și de mediu?
În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană aproba o propunere venită din partea a doi parlamentari britanici și care viza amendarea unor directive europene privind raportarea nefinanciară (Directiva 4, respectiv 7 privind analizele anuale de cont curent, respectiv contul consolidat – 78/660/EEC și 83/349/EEC). Ideea demnitarilor europeni nu era foarte nouă – originile sale datează prin anii ’80 -, dar a fost repusă pe agenda europeană în 2011, când cadrul legislativ al pieței unice avea să includă și o strategie (2011-2014) privind responsabilitatea socială a corporațiilor. Inițiativa avea un obiectiv pe termen scurt (creșterea transparenței și a performanțelor sociale și de mediu ale companiilor din Uniunea Europeană) și unul pe termen lung (creșterea economică sustenabilă și scăderea șomajului).
Argumentele prezentate în nota de fundamentare a propunerii de directivă erau lipsa de transparență în ceea ce privește raportarea indicatorilor nefinanciari (accesul la datele privind impactul unei companii asupra mediului înconjurător, respectiv la amprenta socială internă și externă este extrem de limitat), reprezentativitatea membrilor consiliilor de administrație (egalitatea de gen și diversitatea au rate scăzute) și, nu în ultimul rând, impactul deciziilor de management asupra părților interesate (societate civilă, investitori, autorități etc).
Exercițiul european de transparentizare avea, însă, o dublă cheie de rezolvare: într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat (2020), prevederile directivelor urmau să se aplice și autorităților publice, locale și centrale.
O lună mai târziu, la Amsterdam, era adoptată o nouă versiune a celui mai răspândit cadru de raportare de dezvoltare durabilă, GRI fiind folosit deja de peste 6.000 de companii multinaționale din întreaga lume. G4 avea să stârnească multe dezbateri pentru că schimbă oarecum modul în care, pe de o parte, companiile urmează să-și evalueze mecanismele decizionale interne, iar pe de altă parte pentru că se renunță la calificativele acordate fiecărui nivel de transparență (A cel mai ridicat, respectiv C cel mai scăzut, în versiunea anterioară GRI3.1).
În timp ce mediul academic și societatea civilă fac – fără prea mari sorți de izbândă – front comun în încercarea de a convinge corporațiile și guvernanții să-și transparentizeze politicile și să-și facă publice rezultatele nefinanciare în mod voluntar și nu la presiunea vreunei directive, o autoritate publică locală din Polonia – Primăria Varșovia – surprinde prin lansarea primului raport G4 la nivel mondial. Întâmplător – sau dimpotrivă – liderul orașului este una dintre cele doar trei femei primar de capitală la nivel european (celelalte două administrând Madridul și Sofia).
Prin acest raport, Hanna Gronkiewicz-Waltz – prima femeie din istorie aflată la manșa capitalei Poloniei – marchează câteva puncte importante în economia orașului pe care-l conduce.
În primul rând, transformă raportul său de sustenabilitate într-o publicație de referință la nivel mondial. Organizațiile de profil și specialiștii în domeniu au început deja să comenteze plusurile și tarele acestui raport, rețelele de socializare și site-urile companiilor de consultanță rulând știrea că prima utilizare practică a standardului G4 aparține Varșoviei.
Apoi, indiferent de conținutul său, documentul reflectă o gândire strategică prin aceea că aduce Varșovia în atenția lumii cu doar câteva luni înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice, eveniment pe care reprezentanta celor sub 11% femei din fruntea capitalelor europene îl va găzdui în luna noiembrie.
Conform publicației, 25% din suprafața Varșoviei este spațiu verde, așezând orașul pe locul 16 (din 30) în clasamentul orașelor europene verzi în condițiile în care obiectivul primăriei este ca până în anul 2020 să reducă emisiile de carbon cu 20%. Capitala Poloniei are cel de-al treilea sistem de distribuție a căldurii provenite din energie cogenerată din lume, iar cele 769 de milioane de euro alocate recent modernizării stației municipale de tratare a apei se traduc prin cea mai mare investiție în protecția mediului din Europa.
De asemenea, primarul Varșoviei nu putea găsi o corelație mai bună între raportarea performanțelor nefinanciare ale orașului său și lansarea unei competiții cu celelalte capitale europene pe tema sustenabilității.
Oare câți dintre primarii celorlalte 27 de capitale ale Uniunii Europene se pot mândri cu o rată a șomajului de 4% sau cu o scădere de 47% a ratei criminalității, respectiv de 56% a numărului de accidente rutiere?
Dacă ar fi să ne luăm după estimările făcute de mediul academic, un nivel redus al transparenței afectează performanțele unei organizații, fie ea instituție publică sau companie privată.
Prin raportul său, Varșovia a dovedit că se bucură de un management transparent și, dincolo de capitalul de imagine care va fi, cu siguranță, unul semnificativ, câștigul pe termen mediu și lung ar putea fi inclusiv reducerea dobânzilor la împrumuturile derulate de autoritatea locală sau la obligațiunile pe care primăria le-ar lansa pe piață.
Mănușa a fost aruncată, iar acum nu ne rămâne decât să urmărim care va fi capitala europeană cu numărul doi în topul raportării performanțelor nefinanciare. Pariază cineva pe București?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
´´Pariază cineva pe București? ´´ ha ha ha
Pariez impotriva. Din pacate!
Dar e posibil ca alte orase din Romania sa faca asa ceva.
Datele prezentate de Orasul Varsovia sunt irelevate altui oras din orce alt stat EU pentru simplul motiv ca avem deaface cu culturi si societati diferite si o compozitie a oraselor complect difetita .
Nu puteti replica cea ce se intimpla in Varsovia cu oricare alt oras din Poilonia si cu atit mai mult decit un alt oras de pe glob. Datele statistice referitoare la Varsovia se aplica numai la Varsovia
Precum Varsovia, are si Bucurestiul cladiri de reconstruit, distruse de razboi sau de comunisti. Avem totodata de recuperat o istorie culturala netraita „din cauza navalirilor barbare”, asa ca trebuie sa bagam in Constitutie regula ca 10% din investitiile in carosabil se transfera obligatoriu la Infrastructura Intelectuala. Vine Festivalul Enescu si vom avea iluzia, chiar fara TVR Cultural, ca se intâmpla ceva in localuri mostenite de la Regina Elisabeta (Ateneul) si de la Gheorghiu-Dej (Sala Palatului, Sala Radio, Pavilionul Romexpo Gaudeamus, Circul!). Sade rusine sa ai Infrastructura Intelectuala presarata mai mult prin centru, cele 6 sectoare fiind fiecare cam cât un Cluj, cu densitate culturala insa mai apropiata de a Baraganului decât de a Budapestei. De aceea, primarii, daca iubesc reciproc poporul, ar fi trebuit sa creeze de mult un exces de public meloman pentru cel putin 6 filarmonici de sector, instalate-n cladiri rivalizând renascentist, baroc, rococo şi neoclasic cu Rudolfinum-ul praghez sau cu Opera din Odessa.
Stimată doamnă, cred că aţi căzut pradă campaniei electorale pe care doamna Hanna Gronkiewicz-Waltz o face în prezent pentru a nu fi definitiv înlăturată pe la conducerea primăriei Varşoviei. Deja au fost adunate semnături pentru demiterea sa şi peste o lună de zile va avea loc un referendum la Varşovia în acest sens. Lucrurile sunt clare: există foarte mulţi cetăţeni ai oraşului nemulţumiţi de modul în care doamna Hanna Gronkiewicz-Waltz a înţeles să gestioneze problemele Varşoviei. Iar dumneavoastră, din păcate, aţi preluat o ştire dintr-o campanie electorală în curs.
Povestea asta cu sustenabilitatea mi se pare o gogorita demna de secolul 21.
Poate cineva sa imi explice pe indelete cam care ar fi legatura si corelatiile intre:
– publicarea transparenta a indicatorilor nefinanciari
– dezvoltarea sustenabila
– suprafata verde a Varsoviei
– rata criminalitatii
– rata somajului
– egalitatea de gen
– etc.
Singurul lucru pe care il inteleg esta ca din cauza faptului ca dna Primar este femeie problemele sociale si de mediu ale Varsoviei sunt pe cale sa fie rezolvate si poate, cine stie, pe viitor chiar incalzirea globala va fi evitata.
Vă pot spune pe scurt una dintre posibilele cauze ale apariţiei unui astfel de raport. În urmă cu câţiva ani, doamna primar a acceptat ca o firmă turcă să construiască a doua linie de metrou. Turcii s-au asociat cu câţiva polonezi şi italieni, apoi au purces la muncă fără să facă un studiu geologic în amănunţime. Ei au promis la licitaţia publică faptul că bugetul menţionat în propunerea lor este suficient şi, în felul acesta, au câştigat licitaţia. Numai că anul trecut, pe 13 august, galeria în construcţie de lângă Vistula a fost inundată complet cu un amestec de apă şi nisip, provenit dintr-o pungă de sedimente aflată sub un tunel auto. Consecinţa imediată: circulaţia rutieră a fost oprită complet şi utilajele din galeria de metrou au fost surprinse de inundaţie în subteran.
Domna primar a încercat să cosmetizeze eşecul turcilor, însă după doar o lună de zile s-a surpat parţial trotuarul de la o altă staţie de metrou aflată în construcţie chiar în centrul oraşului, lângă un bloc. Circulaţia metroului a fost suspendată imediat deoarece surparea a avut loc la încrucişarea singurei linii de metrou date în folosinţă cu cea de-a doua linie, aflată în construcţie.
După încă o lună, s-au semnalat surpări lângă blocurile de la capătul liniei de metrou aflate în construcţie, iar turcii au dat din umeri, spunând că nu au bani în acel moment pentru despăgubiri.
Apa şi nisipul care au inundat în august anul trecut staţia de lângă Vistula au fost evacuate complet după aproape 10 luni de muncă, iar traficul rutier prin tunelul aflat deasupra staţiei respective a fost reluat în iulie anul acesta.
Reproşurile nu au întârziat să apară, doamna primar fiind acuzată că a oferit turcilor, „cu dedicaţie”, contractul respectiv, fără să fie prevăzute fonduri pentru studii geologice amănunţite.
În ultimele luni, cetăţenii oraşului au fost convinşi de diferite organizaţii neguvernamentale să semneze liste pentru organizarea unui referendum, în scopul înlăturării doamnei primar de la conducere. Funia s-a apropiat foarte mult de par pentru domnia sa, aşa că a angajat nişte consilieri de imagine care i-au „fabricat” un raport despre care povesteşte doamna Cristina Bălan. Raportul respectiv are un substrat electoral, nu ştiinţific.
Aceasta ar fi, pe scurt, povestea. Din câte am citit în ziarele româneşti on-line, primarii din România procedează cam în acelaşi stll (licitaţii trucate), dar nu au bani suficienţi pentru a proceda precum doamna Gronkiewicz-Waltz sau, de ce nu, Traian Băsescu. Poate vă mai amintiţi scandalul de anul trecut cu suspendarea.
PRECEDENT VARSOVIA.Studiul este interesant,Polonezii sunt in top, au un avans si la absorbtia Fondurilor UE.Ce ne impiedica in a avea rezultate similare si o viata normala?Avem multe teorii ,studii de tot felul, dar nu putem sa depasim anumite bariere legate de protectia mediului,siguranta cetateanului, recuperarea deseurilor si altele bine cunoscute.Tehnologiile au facut in prezent un mare salt, ar trebui ca cetateanul sa nu resimta variatiile climaterice, sa nu se teama de inundatii,de haitele de animale fara stapan, soferi inconstienti, violenta stradala si altele.Cred, totusi ca multe dificultati apar si datorita unor probleme de educatie, de lipsa pregatirii profesionale, de indiferenta multora in a respecta legile.Poate si o implicare mai accentuata a cultelor in asigurarea unei vieti decente, ar fi salutara, multe orase din Romania au un potential real de atragere a turistilor, insa datorita unor situatii cunoscute de noi toti ,nu au succes.Disputele politice zilnice obosesc cetateanul de rand, hai sa le diminuam si sa gasim un consens, macar in problemele dureroase ce ne inconjoara:protectie sociala, reducerea somajului, asistenta medicala, poluare etc?