sâmbătă, mai 18, 2024

Probleme punctuale, solutii punctuale

Pentru doua zile Bucuresti a devenit capitala Europei, reunind la Forumul Anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii reprezentanti guvernamentali din cele 14 state dunarene, oficiali europeni – Comisie, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor -, primari ai oraselor riverane, reprezentanti ai regiunilor, ai mediului academic, de afaceri si ai societatii civile insumand aproximativ 900 de invitati.

Cu motto-ul “Danube Region – stronger together, stronger in the world” reuniunea din acest an, a doua de cand s-a lansat acest proiect european, a abordat cu precadere teme economice si sociale. Daca anul trecut la Regensburg, Austria, s-a pus accent pe transport si infrastructura de transport in regiunea Dunarii, anul acesta la Bucuresti s-a dezbatut problema cresterii economice si a crearii de locuri de munca, precum si o problema destul de apasatoare, includerea Strategiei Dunarii in viitorul cadru de finantare europeana 2014-2020.

Importanta proiectului este subliniata de cateva linii majore. In primul rand reuneste state ce au in comun problemele si oportunitatile oferite de prezenta pe teritoriul lor a unui curs de apa cu mare impact in Europa. Reuneste atat state membre UE, cat si state ne-membre, unele aspirante.

Acest mecanism de cooperare este practic o noua forma a Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, una care reuneste la nivel macro tari cu niveluri diferite de dezvoltare, dar care prezinta caracteristici geografice comune. Putem spune ca este o platforma care isi dezvolta proiectele fara a avea un buget propriu, dar care acceseaza fonduri europene sau orice alte fonduri intr-un mod integrat, toate statele achiesand la o strategie unitara in realizarea unei retele eficiente in regiunea Dunarii, de exemplu in materie de transport, infrastructura, mediu, crestere economica, educatie. Scopul este acela de a se recupera decalajele de dezvoltare existente in aceasta regiune.

In alta ordine de idei poate fi considerat un alt mod de a accesa fonduri pentru realizarea unor obiective integrate la nivelul regiunii. Astfel ca, tocmai aceasta noutate a politicilor europene este plusvaloarea adusa statelor membre riverane, care au posibilitatea de a coopera, de a se coordona si de a utiliza impreuna, mai eficient, fondurile pe care le pot accesa.

Strategia Dunarii nu este singura de acest gen, asemenea mai sunt si Strategia Marii Baltice, posibil si probabil la sfarsitul anului viitor va fi adoptata si Strategia Adriatica-Ionica care ar putea include si state non-europene.

Rolul Strategiei Dunarii pentru crestere economica si crearea de locuri de munca

Una dintre cele mai arzatoare probleme ale momentului o reprezinta cresterea economica. Pentru unii a devenit o sintagma des repetata de oficialii europeni care, in schimb, implementeaza tot masuri de austeritate.

Cu toate acestea, dialogul existent in regiunea Dunarii este un facilitator in ceea ce priveste masurile de crestere economica. Reunind in acelasi cadru problemele cu care se confrunta statele dunarene, dar si proiectele pentru dezvoltarea regiunii, ne aflam intr-un stadiu in care solutiile pleaca de la cauze si nevoi similare. Astfel dispare polemica privind cine castiga si cine pierde in urma implementarii unei politici emise de Comisie.

Pe modelul mecanismului de cooperare consolidata, aceste cadre regionale aduc un plus de eficienta in implementarea unor proiecte, castiga timp si elimina frustari pentru statele ale caror voci sunt de multe ori omise.

Nu inlocuiesc mecanismele traditionale ale Uniunii, ci le completeaza intr-un mod echitabil. Daca aceste strategii regionale ar beneficia de mai mult suport din partea institutiilor europene, spatiul european ar beneficia de masuri de crestere concrete si nu doar de discursuri.

In mod evident, astfel de strategii avantajeaza statele mici, in curs de dezvoltare, dar, implicit, prin recuperarea decalajelor acestea ajuta Uniunea Europeana sa devina un actor mai puternic, unitar si bine coordonat. Depinde ce vrem, o Europa puternica sau o Europa divizata, usor de manevrat de o mana de state. Care dintre aceste scenarii este sustenabil si poate duce la prosperitate si care duce la haos si decadere? O intrebare retorica cu un raspuns, cred eu, extrem de simplu si evident.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro