La 1 an de la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului 7/2013 privind supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, constatăm că în timp ce au crescut nenumărate taxe în România, s-au pierdut cca. 4,4 mil euro din neimpozitarea gazelor exportate în Ungaria.
În primăvara anului 2012 Guvernul Ungureanu demara o Ordonanță de Urgență pentru supraimpozitarea veniturilor excepționale, care urmau a fi obținute de către companiile producătoare de gaze, urmare a aplicării calendarului de dereglementare a prețului gazelor din producția internă și constituirea unui fond pentru clienții vulnerabili.
În acest sens Ministerul Finanţelor a elaborat o formă inițială de proiect de ordonanță de urgență privind instituirea contribuției societăților din sectorul energetic pentru susținerea financiară a consumatorilor vulnerabili în urma dereglementării prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Proiectul prevedea că aceste companii sunt obligate la plata unei contribuții de 50-100% din veniturile suplimentare realizate urmare a liberalizării prețului la gazele naturale. Prevederile urmau să fie aplicate odată cu calendarul de liberalizare a prețurilor.
Baza impozabilă o constituiau veniturile suplimentare pe care operatorul economic le obține ca efect al dereglementării preţului, venituri realizate din exploatarea capacităților de producție existente, inclusiv din exploatarea investițiilor inițiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanței și care vor fi puse în funcțiune ulterior, din care se scade valoarea investițiilor de extindere, retehnologizare sau reabilitare efectuate la capacitățile existente în producție la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, dar nu mai mult de 30% din veniturile suplimentare realizate.
Conform art 3 din proiectul de Ordonanță de urgență privind instituirea contribuției operatorilor economici din sectorul energetic pentru susținerea financiară a consumatorilor vulnerabili:
„Veniturile suplimentare rezultate din comercializarea gazelor naturale se determină pe baza următoarei formule de calcul:Vs=Qc x (Pc-Pp) + Qnc x (Pnc – Pp) + Qe x (Pe-Pp)Unde:Vs – venit suplimentarQc – cantitatea de gaze naturale din producția internă, livrată și facturată, destinată consumului casnic (MWh)Pc – prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă, livrată și facturată, destinate consumului casnic (lei/MWh)Pp – prețul prag stabilit (45,71 lei/Mwh)Qnc – cantitatea de gaze naturale din producția internă, livrată și facturată, destinată consumului non casnic (MWh)Pnc – prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă, livrată și facturată, destinate consumului non casnic (lei/MWh)Qe – cantitatea de gaze naturale din producția internă, livrată și facturată la export (MWh)Pe – prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă, livrată și facturată la export (lei/MWh)
Fondurile astfel obținute se virau într-un fond special destinat consumatorilor vulnerabili
Ideea a preluat-o și Guvernul Ponta, care aproba OG 7/2013 privind Instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, eliminând obiectul de a constitui un fond pentru clienții vulnerabili și aplicarea supraimpozitării pentru gazele exportate.
Conform Art. 2 din OG 7/2013 aprobată:
(1) Operatorii economici, inclusiv filialele acestora și/sau operatorii economici aparținând aceluiaș grup de interes economic, care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din România pe teritoriul național, în marea teritorială, în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozit stabilit în condițiile prezentei ordonanțe.(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) este de 60% din veniturile suplimentare, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță, din care se deduc redevențele aferente acestor venituri, precum și investițile în segmentul upstream.
Modificarea pe ultima sută de metri a textului Ordonanței privind supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a determinat scutirea supraimpozitării gazelor exportate, ca diferenţă între preţul prag şi preţul gazelor vândut la export.
În anul 2013 s-a desfășurat exportul de gaze intercomunitar spre Ungaria, folosind rezervarea în SNT a capacității de backhaul și încheierea unor contracte de vânzare cumpărare gaze în Ungaria și România. Deoarece ANRE nu a făcut public exportul intercomunitar de gaze naturale din Romania spre Ungaria, estimăm o cantitate de 60 mil mc de gaze care au fost exportate prin aceasta tehnică în anul 2013.
Backhaul este procedura de rezervare a capacităţii virtuale într-un punct fizic, pentru a asigura curgerea virtuală a gazelor în sens invers.
Backhaul-ul este doar un serviciu specific activităţii de transport, un instrument comercial care permite curgerea virtuală (comercială) în sens opus curegrii fizice efective. Dar, acest serviciu este precedat de operaţia efectivă de tranzacţionare (de export, aşa cum impropriu este folosită în vorbirea curentă) a gazelor din România spre Ungaria, el trebuie să fie însoţit de contracte de vânzare cumpărare între companii din ţările respective (în general) şi de o procedură de swap.
Swap-ul de gaze naturale este un schimb de gaze care prezintă caracteristici diferite, între două sau mai multe puncte. Deoarece în situaţia României nu se putea realiza transportul propriu-zis al gazului (fizic) din România spre Ungaria s-au realizat swap-uri, astfel încât gazul livrat în sistemul de transport din producţia internă este „schimbat virtual” cu o cantitate de gaz din import intercomunitar, considerându-se că au intrat în România gaze din import şi au ieşit gaze din producţia internă.
Schema de aplicare a tranzacţilor intercomunitare virtuale se găseşte detaliată http://dumitruchisalita.ro/2013/12/27/exportul-de-gaze-intercomunitar/
În anul 2013 Producătorul de gaze 1 a vândut gaze către un Furnizor intermediar A, estimăm o cantitate de gaze de 636.000 MWh/an (60 mil mc/an) cu un preț de 68,2 lei/MWh (preţ care este conform Calendarului de liberalizare stabilit de Guvern), astfel Producătorul 1 încasează de la Furnizorul 1 la prețul prag stabilit în Ordonanța de urgență (45,71 lei/Mwh), 29.071.560 lei și un venit suplimentar anual de 14.367.720 lei (ca diferenţă între preţul de vânzare a gazelor în anul 2013 şi preţul prag stabilit de OG7), din care 8.620.344 lei intră în Bugetul de Stat ca impozit suplimentar conform OG7/2013.
Furnizorul A a realizat un export intercomunitar prin contracte de vânzare, acord de swap și un contract de backhaul cu TRANSGAZ, în Ungaria, unde preţul de comercializare pe piaţă a fost de cca. 108 lei/MWh. Astfel, Furnizorul A a câștigat 24.804.000 lei, iar statul Ungar încasează 6.697.080 lei din TVA.
Începând cu 1 februarie 2014 prin deschiderea sensului de curgere dinspre România spre Ungaria, cantitatea de gaze exportată intercomunitar poate să crească semnificativ prin încheierea cu TRANSGAZ a unor contracte de reverse flow în regim ferm ( cca. 10.000 mc/h) şi intreruptibil până la cantități de 1 mld mc/an.
În aceste condiții:
– Producătorul 1 va încasa de la Furnizorul A la pretul prag stabilit în Ordonanța de urgență (45,71 lei/Mwh), 484.526.000 lei și un venit suplimentar anual de 278.674.000 lei (la prețul conform Calendarului de liberalizare stabilit de Guvern), din care 167.204.000 lei intră în Bugetul de Stat ca impozit suplimentar conform OG7/2013.
– Furnizorul A poate șă câștige prin plasarea acestor gaze în Ungaria, într-un an 246.980.000 lei, iar statul Ungar încasează 66.684.600 lei din TVA.
Preţul gazelor naturale exportate din România pentru piaţa din Ungaria, la nivelul stabilit prin Calendarului de liberalizare aprobat de Guvern, este un preţ de dumping pentru piaţa din Ungaria, ceea ce impune luarea unor măsuri specifice. Astfel, supraimpozitarea diferențelor de preț între prețul mediu al ultimului an de vânzare a gazelor în țara de desfacere (am estimat acest preţ pentru anul 2013 în Ungaria ca fiind 96 lei/MWh) și prețul de referință al gazelor din producția internă prevăzut de OG 7 (45,71 lei/MWh) exista posibilitatea de a se împărți aceste venituri între Furnizorul A și Statul Român.
În realitate Furnizorul A cu sediul în România achiziționează aceste gaze din România și le vinde Furnizorului B din Ungaria (societate care are același acționar ca și Furnizorul A), la un adaus nesemnificativ, estimat la 0,7 lei/Mwh, ceea ce face ca societatea cu sediul în România, să dețină o cifră de afaceri mică în România și profitul să fie transferat în Ungaria, la Furnizorul B (este doar un scenariu).
| Gaze exportate intercomunitar | Sume suplimentare la bugetul de stat din impozitul pe venit suplimentar în situația în care se prevedea aplicabilitatea și pentru gazele exportate (lei) | Sume suplimentare la bugetul de stat din impozitul pe profit în situația în care se prevedea aplicabilitatea impozitului pe venit suplimentar și pentru gazele exportate (lei) | Sume suplimentare la bugetul de stat din TVA obținut în situația în care se prevedea aplicabilitatea impozitului pe venit suplimentar și pentru gazele exportate (lei) | Sume suplimentare totale la bugetul de stat în situația în care se prevedea aplicabilitatea impozitului pe venit suplimentar și pentru gazele exportate (lei) | |
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(1)+(2)+(3)
|
||
| 2013* | 60 mil mc/an |
17.617.200
|
1.307.900
|
939.584
|
19.864.684
|
| 2014** | 1000 mil mc/an |
254.400.000
|
18.886.656
|
13.568.000
|
286.854.656
|
*) Estimat
**) Previziuni
În situația în care nu se elimina din Ordonanţa 7/2013 Instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale prin supraimpozitarea gazelor exportate, România ar fi putut aduce în anul 2013 în plus cca. 4,4 mil Euro la bugetul de stat, iar în anul 2014 s-ar putea obţine până la 63,5 mil Euro.
Acest text a fost publicat pe www.dumitruchisalita.ro.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Asa, si care este concluzia? Ca guvernul a pierdut ocazia de a toca inca 4.4 milioane provenite din aceste taxe? Ca au ratat ocazia de a supraimpozita orice misca in tara asta? Ca un baron local o sa ia cu 4.4 milioane mai putin de la guvern ca sa ii recolteze pentru partid?
Daca asta e concluzia, atunci nu imi pasa.
Obtinerea de resurse la bugetul de stat prin aceasta metoda, ar trebui sa reduca „necesitatea” aplicarii de alte taxe si impozite pentru contribuabilul roman.
Obtinerea de resurse la bugetul de stat nu este un scop in sine; cheltuirea lor iarasi nu e un scop in sine. Cred ca trebuie sa va intrebati si lamuriti mai intai care e scopul statului, care sunt interesele cetatenilor (nu ale societatii, ci ale cetatenilor; nu exista societate daca nu exista cetateni) si apoi si intrebari secundare despre gaze, resurse etc.
Domnu` inginer am cam inteles eu unde bateti dvs dar articolul ar fi trebuit sa se incheie cu o concluzie cred.
PS: In alta organizare statala – daca am inteles eu bine – ceea ce se intampla se solda cu impuscarea pt actiuni profund daunatoare Romaniei?