Crimeea e deja pierduta. Din momentul in care opozitia a preluat puterea la Kiev nu era greu de intuit ca un mecanism de desprindere a Crimeii urma sa fie pus in joc de catre rusi. Era cit se poate de clar ca Putin nu va pierde o ocazie perfecta de a destabiliza o Ucraina ostila, de a ralia populatia Rusiei in jurul unei idei nationaliste si astfel a impiedica acumularea de noi proteste interne impotriva conducerii sale si, in cele din urma, de a-si satisface propria mindrie. Ce nu se stia era ce forma va avea interventia rusa. Din pacate Rusia a ales interventia militara.
Rusia, impreuna cu SUA si Marea Britanie (si mai apoi Franta si China, in declaratii individuale), era semnatara a Memorandului de la Budapesta, prin care participantii se angajau sa:
1) respecte independenta si suveranitatea si frontierele Ucrainei,
2) sa se abtina de la amenintarea cu forta ori de la utilizarea fortei impotriva integritatii teritoriale ori indedependentei politice a Ucrainei si ca nici una din armele lor nu va fi vreodata utlizata impotriva Ucrainei cu exceptia auto-apararii sau in orice alta situatie conforma cu Carta Natiunilor Unite,
3) sa se abtina de la constringeri economice asupra Ucrainei.
Memorandul nu impune insa nimic altceva decit angajamentul partilor de a contacta Consiliul de Securitate ONU pentru a acorda asistenta Ucrainei in caz ca Ucraina ar deveni victima unui act de agresiune … in care s-ar folosi arme nucleare. [1]
Rusia se poate ascunde in spatele invocarii auto-apararii necesare pentru protectia cetatenilor sai si a trupelor sale din Crimea, asa cum a facut-o Consiliul Federatiei Ruse, insa pretextul nu e sustinut de nici un fel de fapte demonstrabile.
In cazul Crimeii, care urmeaza scenariul deja cunoscut al Transnistriei, Abhaziei si Osetiei de Sud, nu e nici macar vorba de un razboi civil ori de vreo infruntare inarmata, ci de o ocupatie ilegitima a unui teritoriu suveran nesupus vreunui atac din partea guvernului de la Kiev.
Ce se va intimpla in continuare?
Parlamentul Crimeii a votat deja dizolvarea conducerii actuale si organizarea unui referendum pe data de 25 mai, aceeasi data ca alegerile prezidentiale ucrainiene, cu privire la statul special autonom al regiunii in cadrul Ucrainei. Daca anexarea Crimeii la Rusia e ceva mai putin probabila (prin prisma faptului ca nici Abhazia si nici Osetia nu au devenit de jure parti integrante ale Rusiei), declararea independentei fata de Ucraina ori un nivel de autonomie echivalent cu independenta sint alternative cu sanse mai mari de a se realiza.
Pe data de 1 martie Ucraina a cerut asistenta fortelor NATO in a apara facilitatile nucleare prezente in Ucraina. Nu e greu de intuit ce vor face membrii NATO in fata unei asemenea cereri, Ucraina nefiind membru ci doar asociat NATO (probabil ca vor propune discutii cu Rusia si vor asigura Ucraina ca facilitatile nucleare nu sunt in pericol).
Un lucru insa e cert: Atit timp cit Rusia nu doreste anexarea Crimeii interventia ei armata e lipsita de sens si doar o reactie nervoasa, prost gindita, menita sa dauneze mai mult decit sa ajute propriile ambitii.
De ce? Crimeea era deja autonoma, cu o populatie majoritar rusa (aproape 60%) si cu baze militare ruse. Nu era nevoie de o interventie militara nici macar in cazul in care Rusia ar vrea sa rupa si alte bucati din Ucraina. Ceea ce e usor de realizat in Crimeea, o peninsula detul de greu de invadat altfel decit de pe mare, unde marina rusa e total stapina, e mult mai greu de realizat in partea de est a Ucrainei, unde e nevoie de o un deplasament de trupe mult mai substantial.
Daca guvernul de la Kiev ar putea accepta fara lupta o Crimee independenta sau aservita Rusiei, nu acelasi lucru se poate spune despre ruperea provinciilor estice, unde rusii nu sint majoritari. E adevarat ca raportul de forte intre Rusia si Ucraina e clar in favoarea Rusiei, insa una e sa ocupi un teritoriu limitat, cu o populatie majoritar rusa si unde ai deja trupe amplasate, si alta e sa porti un razboi pe o suprafata mare impotriva unei armate care e la ea acasa si care e decisa sa-si apere integritatea teritoriala. Darzenia aparatorilor Maidanului ar trebui sa-i puna pe ginduri pe cei care cred ca un razboi cu Ucraina e o floare la ureche.
Nici reactiile minoritatii tatare nu sint chiar de neglijat, chiar daca Kremlinul nu-si face de obicei griji cu privire la tratamentul minoritatilor.
Ce a realizat Kremlinul prin interventia in Crimea e in primul rind o reevaluare a importantei NATO. Daca in ultimele doua decenii NATO era o organizatie care-si cauta sensul, acum e cit se poate de clar ca NATO a devenit mult mai importanta si ca membrii sai se vor gindi mai serios la cresterea cheltuielilor de inarmare si la reevaluarea prezentei trupelor NATO in Europa.
Interventia Rusiei e de natura sa grabeasca si independenta energetica a occidentului de gazul si petrolul rusesc [2] si nu ar fi de mirare sa vedem actiuni europene indreptate impotriva conglomeratelor rusesti, vezi investigatiile Comisiei Europene in ceea ce priveste practicile anti-competitive ale Gazprom. Bineinteles ca problema e in ca masura EU se poate lipsi de gazul si petrolul rusesc (o alternativa e greu de prevazut pentru moment) insa daca repercusiunile economice pentru Rusia nu se vor simti ca urmare a invaziei Crimeii, o invazie a estului Ucrainei si un eventual razboi intre Ucraina si Rusia ar putea schimba mult atitudinea occidentului.
In plus e greu de crezut ca Ucraina, indiferent de cit va ramine din ea in cazul ca va fi supusa unui razboi cu Rusia, ar putea fi atrasa din nou in orbita Kremlinului. O extindere a ocupatiei ruse in estul Ucrainei ar fi un caz de lose-lose pentru toate partile, Ucraina, Rusia si EU.
Dar nu sint conflictele militare si dezastrele care rezulta din ele de multe ori rezultate ale unor estimari gresite?
[1] http://www.cfr.org/arms-control-disarmament-and-nonproliferation/budapest-memorandums-security-assurances-1994/p32484
[2] http://www.spiegel.de/international/world/gazprom-gas-giant-is-running-into-trouble-a-881024.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Occidentalii nu se pot bate in locul ucrainenilor! Ca model istoric, e dureroasa apropierea de situatia României Regale Mari la ultimatumul Molotov din 26 iunie 1940, când invazia a inceput fara a-si preciza decât treptat pretentiile, iar provocarile inclusiv de tip titushki cautau motive pentru un razboi care ar fi fixat granita pe Carpati si pe Milcov, unde probabil ar fi fost si azi. Atunci, o generatie inteleapta si deloc laşă a amânat cu un an raspunsul. E de crezut literar ca azi-noapte s-a intrunit un fel de Consiliu de Coroana la Rada Suprema, – actuala putere, cei trei fosti presedinti, Iulia Timosenko mergând pe lânga carucior (conform unei imagini Facebook), poate niste oligarhi… Si trebuie sa se fi primit, ca si noi in 1940, indemnul occidental Cedaţi! Cu eventuale garantii pentru restul teritoriului, cum ca Putin nu va ocupa si Kievul. Admiratorii lui Putin de pe forumuri n-au insa de ce sa fie siguri pe victoria fortei: modelul occidental invinge modelul sovietic zi de zi, era la Elba, e la Nipru, va fi la Volga.
Intrebarea e : despre ce model occidental vorbim ? Cel in care datoria/PIB se apropie de 100% ? cel cu somaj in crestere ? Cel cu crestere 0.1% din PIB/an , asta daca vorbim de crestere ? cel dependent de materiile prime rusesti ( nu doar gaz si petrol cum gresit se crede ) ? cel care s-a facut de ras in Libia si a cerut ajutorul SUA pt ca epuizasera rachetele ? Cel cu partide extremiste aflate la cel mai ridicat procent din istorie ca intentie de vot ?
Sa fim onesti , dincolo de retorica goala , UE nu se afla in nicio situatie favorabila de a se lua la tranta cu ursul rusesc si cu noul Brejnev de la Kremlin
Iar pt SUA , situatia actuala e doar o durere de cap in plus la altele mult mai mari reprezentate de China si de fundamentalismul islamic . Asta intr-o perioada in care trebuie sa-si restranga bugetul alocat armatei de nevoie si nu de placere
Lucrurile sunt mai complicate si nimeni nu se afla azi in situatia de a putea bate pumnul in masa , nici macar SUA
http://www.bbc.com/news/business-26414285
The rouble fell 2.5% to 36.5 roubles against the dollar and 1.5% against the euro to 50.30.
Stocks on Moscow’s MICEX main stock index also fell, dropping 9% in early trading.
Si asta fara vreo sanctiune economica.
Nu sint adeptul niciunei interventii militare de niciun fel. Asta pentru ca nu exista o interventie echidistanta. Urmarea este ca una din partile implicate este dezavantajata si ca urmare va astepta momentul sa se razbune si conflictul va reizbucni. Dar, in cazul de fata, pina una alta nu a murit nimeni. Nu am auzit de ciocniri intre fortele rusesti si altii (civili sau militari) soldate cu victime. Asta spune destul de multe despre situatia din Crimeea. S-ar parea ca populatia (inclusiv tatarii) nu este foarte incintata de apartenenta la Ucraina. Dar nu asta este important. Importanta este alternativa. Ce s-ar fi intimplat daca Rusia ar fi actionat dupa modelul fostei Yugoslavii? Ar fi inarmat niste militii locale care ar fi declansat un razboi civil urmat de o interventie indirecta – bombardarea Kievului si a unor obiective strategice care sa determine Ucraina sa acorde independenta tuturor regiunilor care o doresc. Atunci totul ar fi fost democratic? Rezultatul final ar fi chiar mai avantajos pentru Rusia dar pretul in vieti omenesti s-ar ridica la sute mii plus milioane de refugiati. La urma urmei poate ar fi mai bine. Ar exista niste invingatori care si-ar aneantiza adversarii si ar disparea orice pericol al unei confruntari ulterioare. Prea cinic? Prin alte parti a functionat.
In alte parti, la momentul interventiei, se desfasurau crime in masa si epurare etnica.
Exact asta spuneam si eu – aneantizarea invinsilor! Probabil nu am fost destul de explicit