sâmbătă, mai 18, 2024

Mostenirea lui Andrei Bodiu

Am primit cu nemărginită tristețe vestea trecerii fulgerătoare  în eternitate a poetului, criticului literar și profesorului universitar Andrei Bodiu, unul dintre spiritele creatoare cele mai marcante ale literaturii și lumii academice românești din ultimele decenii. Am avut privilegiul de a-l întâlni, pentru întâia oară, în primăvara lui 2006, la prima ediție a unui excepțional colocviu academic, pe care aveam să-l frecventez, fascinat de tot ceea ce însemna literar Brașovul, an de an. Eram în postura unui preparator nesigur și retractil, ieșit cumva împotriva voinței proprii (alături de un grup de studenți) în lumea elitară a criticilor universitari, descoperind asocierile dintre chipurile celor prezenți și semnăturile lor din presa literară, căutându-mi o voce și o cale proprie. Iar Andrei Bodiu m-a întâmpinat, din prima clipă, cu o copleșitoare încredere, cu o familiaritate debordantă și o naturalețe cu totul încântătoare: toate temerile mele s-au risipit în cinci minute și m-am pomenit de îndată vrăjit de atmosfera emulativă a formidabilului grup de intelectuali din care făcea parte. De generozitatea aceea față de tineri a lui Andrei Bodiu au avut șansa să profite, cum am realizat mai apoi, sute de studenti care îl aveau ca profesor. Le-a insuflat tuturor acel entuziasm al trăirii literaturii ca pe un fapt de viață, ca viața însăși: sincer, cu întreaga ființă, fără rest. Mi-a fost, în ultimii zece ani, un neprețuit îndrumător de la distanță, unul dintre reperele la care mă raportam, pentru ochii căruia simțeam efectiv că pregătesc un text sau o comunicare. În 2010, a acceptat să îmi fie referent în comisia de susținere a tezei de doctorat. A fost un prilej să avem o dezbatere de idei extraordinară pentru mine, într-una din cele mai lungi și substanțiale conversații pe care le-am purtat cu domnia sa. Chiar dacă fulgurant, modul în care a știut să fie prezent în destinul meu e unul fundamental: aflând de moartea sa neașteptată, m-am cutremurat înțelegând că îi datorez, fără să fi realizat asta până acum, enorm, că a izbutit, cu mijloace simple și sigure, să îmi schimbe, printr-o tainică pedagogie a relațiilor cu ceilalți, întreaga viziune despre literatură și realitate.

Poet de rafinată eleganță, captând cu subtilitate evanescența existenței umane, teoretician literar de anvergură, asumându-și tranșant funcția de ierarhizare a criticii literare, Andrei Bodiu lasă, în urma sa, pe lângă volumele de poeme și eseuri, o valoroasă operă de construcție instituțională și culturală. A fost, probabil, cel mai angajat și credibil dintre tinerii intelectuali postcomuniști implicați în reforma sistemului universitar românesc, devotându-se cauzei studiilor umaniste, apărându-le cu încăpățânare specificul și demonstrându-le neobosit utilitatea fundamentală într-un timp al confuziei valorilor, al unui capitalism galopant, adeseori înțeles eronat drept teren al falsei ”competiții” dintre științele spiritului și cele tehnice. Energia sa fulminantă, entuziasmul său neistovit, împreună cu o impecabilă conștiință etică și o luciditate intransigentă, focalizată pe valorile autentice, au fost atuurile prin care a izbândit în numeroasele sale proiecte. Alături de regretații Gheorghe Crăciun și Alexandru Mușina (alți doi scriitori și universitari brașoveni, trecuți mult prea devreme și nedrept în eternitate), a fost unul dintre fondatorii Facultății de Litere din cadrul Universității Transilvania din Brașov, una dintre cele mai puternice școli de filologie emergente din România ultimelor două decenii. Liniile de studiu de la nivel de licență, masterat și doctorat ale Facultății de Litere, ajunse astăzi printre cele mai respectate din Ardeal, îi datorează decanului Andrei Bodiu arhitectura umană și curriculară, nenumărate proiecte, parteneriate, evenimente academice de amploare, unele absolut singulare în spațiul românesc (cum este Colocviul național de literatură română contemporană, care i-ar putea purta, începând de anul acesta, numele devotatului său creator). Dar literele universității brașovene n-au fost, de la bun început, o construcție autonomă, izolată sau închisă în vreun fel ci, din contră, au reprezentat, pentru Andrei Bodiu, un proiect gândit pentru o integrare subînțeleasă în rețeaua celor mai prestigioase facultăți de litere din țară. Astfel că i-am avut de fiecare dată alături pe Andrei Bodiu și colegii săi brașoveni la conferințele, colocviile, lansările de carte, susținerile tezelor de doctorat organizate în Universitatea ”Petru Maior”, după cum cei mai buni dintre studenții noștri au profitat în fiecare din ultimii zece ani de mediul competițional catalitic al colocviilor studențești brașovene. Pentru Universitatea ”Petru Maior”, profesorul Andrei Bodiu a fost un aliat de nădejde, un prieten autentic și dezinteresat, un colaborator constant și neobosit. Practic, aproape fiecare membru al departamentului de filologie al universității noastre a intrat cumva, de-a lungul anilor, în contact cu Andrei Bodiu, de la profesorii Cornel Moraru și Al. Cistelecan (care au predat, la începutul deceniului trecut, și la facultatea brașoveană, făcând parte din grupul select de întemeietori ai acesteia), până la mai tinerii noștri colegi asistenți, preparatori sau doctoranzi, care au avut privilegiul de a-l avea în postura de referent în comisiile lor de susținere publică a tezelor de doctorat, i-au putut asculta prelegerile în cadrul colocviilor noastre sau i-au citit articolele publicate în volumele și revistele științifice al Universității ”Petru Maior”. Cărțile sale au devenit, în ultimii ani, referințe obligatorii în bibliografiile cursurilor și lucrărilor științifice de absolvire, disertație sau doctorat elaborate de studenții noștri, astfel că putem considera, pe drept cuvânt, că amprenta personalității creatoare a lui Andrei Bodiu e vizibilă nu doar în Brașov ci, inevitabil, și în Târgu-Mureș, așa cum fără îndoială că este, în același timp, și în Cluj-Napoca, Sibiu, Alba-Iulia, Oradea, Timișoara, Bacău, Iași, Suceava, București, Constanța sau în orașul său natal, Baia-Mare. Moștenirea neprețuită pe care Andrei Bodiu o lasă în urmă este, cred, aceea a solidarității intelectuale bazate pe respect și onestitate, pe competență și profesionalism, prin care a demonstrat că geografia insulară și adeseori haotică a culturii și educației superioare românești poate fi unificată, că relațiile dintre centru și margine pot fi detensionate și convertite în factori de coeziune. Inacceptabilă, irațională, absurdă, dispariția sa generează un gol nemăsurat și un tulburător sentiment de sărăcire de sens, într-o lume în care reperele genuine sunt oricum puține și fragile. Dumnezeu să-l odihnească în pace și să le confere celor apropiați, familiei și nenumăraților prieteni care l-au iubit, alinare și puterea de a străbate tragedia acestor zile.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. A fost tot ceea ce ati descris mai sus si mult mai mult. Un om minunat, o pierdere teribila pentru cultura romana. Dumnezeu sa-l odihneasca!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru-Mircea Buda
Dumitru-Mircea Buda
Dumitru-Mircea Buda (n. 6 ianuarie 1982) este lector la Departamentul de Filologie al Universității ”Petru Maior” din Târgu-Mureș. Are un doctorat în filologie, obținut în 2010 cu o teză despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca (”Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca”) și a beneficiat de o bursă postdoctorală în perioada 2012-2013 în programul POSDRU ”COMMSCIE” (”Rețea transnațională de management integrat al cercetării”). Publică cronici literare și eseuri în revista ”Vatra” și, sporadic, în ”Discobolul”, ”Familia”, ”Convorbiri literare”, ”Tribuna”, ”Cultura”. Face parte din redacția revistelor academice ”Studia Universitatis Petru Maior. Philologia” și ”Journal of Romanian Literary Studies”.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro