De ce UE ar putea reintroduce vizele pentru moldoveni în mai puțin de un an

Eliminarea vizelor de călătorie în Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova a creat entuziasm pe ambele maluri ale Prutului, măsură fiind văzută, pe bună dreptate, că un pas istoric în direcția apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Deși evenimentul a creat mult euro-entuziasm alimentat și de unii candidați români la alegerile europarlamentare care mizează pe voturile moldo-românilor, ar fi necesară totuși, o revenire cu picioarele pe pământ. Altfel, riscul că vizele să fie reintroduse este foarte mare. Vom explică în continuare de ce.

Pentru început merită făcută o precizare. Pe 28 aprilie 2014 s-a eliminat obligativitatea vizelor de călătorie de scurtă durată în țările membre Schengen și cele care s-au angajat să aplice în totalitate acquis-ul Schengen (Cipru, Croația, Bulgaria, România). Acest lucru înseamnă că cetățenii moldoveni pot călători în aceste state europene (unele membre UE altele nu) pe perioade scurte de maxim 90 de zile în decurs de 6 luni şi cu condiția de a poseda un pașaport biometric. Astfel, moldovenii posesori de pașapoarte biometrice nu vor mai trebui să meargă la consulat și să plătească taxa de viză ci vor merge direct la aeroport. Atât și nimic mai mult. Eliminarea vizelor nu înseamnă nici dreptul de a se stabili și a trăi liber pe teritoriul Uniunii Europene și nici dreptul de a munci liber, acestea fiind în continuare limitate și reglementate pe bază de permise de muncă și de ședere.

Marele pericol care vine o data cu această măsură este însă de a consideră eliminarea vizelor ca un avans ireversibil și care va duce invariabil către deplină integrare a Moldovei în UE. În realitate, cu cât Moldova se apropie mai mult de UE, cu atât crește nivelul de responsabilitate atât al liderilor săi cât și al cetățenilor, lucru pe care nici România nu l-a înțeles foarte bine atunci când a fost în aceeași situație. Eliminarea vizelor, în acest caz, vine cu responsabilitatea, în primul rând a cetățenilor moldoveni de a respecta regulile europene și în special condițiile stabilite de Regulamentul nr 539/2001.

Mai precis, liderii politici și cetățenii moldoveni ar trebui să privească cu mare atenție către așa zisul „mecanism de suspendare” care stabilește condițiile în care unui stat terț i se pot reintroduce vizele în cazuri de urgență bine stabilite. Această măsură a fost introdusă în regulamentul citat mai devreme chiar la finele anului 2013 pe fondul presiunilor migratorii venite în urmă liberalizării vizelor pentru Balcanii de Vest și prevede trei mari situații care ar justifica suspendarea exonerării de vize. Prima dintre acestea este creșterea „bruscă și substanțială” a numărului de șederi neautorizate pe teritoriul unui stat membru comparativ cu situația din urmă cu un an sau cu 6 luni de la momentul eliminării vizelor. Termenul de „substanțial” este lăsat în mod voluntar la interpretarea fiecărui stat membru însă se precizează procentul de 50% că și cifră estimativă de la care suspendarea vizelor poate fi activată. Dacă ne uităm la cifrele statistice disponibile, vedem că numărul de cetățeni moldoveni descoperiți în condiții de ședere ilegală pe teritoriul UE este de puțin peste 2000 de persoane. Cu alte cuvinte, dacă cifră ar ajunge pe la 3000, lucru deloc de neconceput, statele UE ar avea destule motive să ceară reintroducerea vizelor.

A doua mare condiție pentru reintroducerea vizelor este o eventuală creştere bruscă şi substanţială a numărului de cereri de azil în țările UE coroborată cu o rată de acceptare a acestor cereri de azil de mai puţin de 3-4 procente. Deocamdată, acesta nu este un motiv de îngrijorare, însă ar putea deveni foarte ușor în cazul în care cetățenii moldoveni ar începe să depună cereri nefondate de azil, așa cum avem exemplul cetățenilor cehi care, o dată eliminate vizele pentru Canada au profitat pentru a solicita azil și a beneficia de condițiile generoase oferite de acest stătut. Urmarea a fost bineînțeles, reintroducerea vizelor de călătorie în Canada după mai puțin de un an.

În fine, a treia mare condiție pentru declanșarea mecanismului de suspendare este creșterea substanțială și bruscă a numărului de cereri de readmisie refuzate trimise de un stat membru și respinse de autoritățile moldovenești. Aici, problema nu este legată de cetățenii moldoveni ci de cetățeni ţărilor terţe care au intrat în mod ilegal în UE după ce au tranzitat Moldova. Altfel spus, este esențial ca Moldova să își securizeze frontierele pentru a nu deveni o poartă de intrare a imigranților ilegali către UE, lucru dificil ținând cont de situația din Transnistria, Ucraina sau Rusia.

Potrivit regulamentului citat, oricare stat membru poate cere Comisiei să activeze mecanismul de suspendare dacă una sau mai multe dintre condițiile expuse mai sus ar fi întrunite. Mai departe, Comisia ar avea 3 luni să analizeze situația și să ia o decizie privind suspendarea exonerării de vize. Îngrijorător este faptul că această decizie ar fi luată printr-un act de implementare adică fără măcar să consulte Parlamentul European unde eurodeputaţii români ar putea încerca să blocheze decizia.

Ținând cont de faptul că peisajul politic european se anunță deja a fi influențat  tot mai mult în viitorul apropiat de partidele eurosceptice adepte ale politicilor imigraționiste stricte, este absolut necesar ca Moldova și moldoveni să trateze cu multă responsabilitate această posibilitate de a circula liber în Europa, altfel riscând în mod cât se poate de real că vizele să fie reintroduse în mai puțin de 1 an. Astfel, este fundamental ca autoritățile din Republica Moldova sa depășească faza euforica a momentului şi să comunice propriilor cetățeni responsabilitățile ce decurg din eliminarea vizelor de călătorie în Uniunea Europeană astfel încât să conștientizeze că respectarea regulilor este condiția continuării procesului de apropiere de UE.

În plus, dacă în România migrația celor aproape 4 milioane de români a dus mai degrabă la efecte pozitive precum scăderea șomajului sau crearea unei plase de siguranță sociale pentru cei rămași acasă reducând presiunea asupra bugetului de stat, continuarea migrației în masă a moldovenilor ar duce la scăderea sub cotele critice a forței de muncă interne şi astfel a atractivității pentru investițiile străine. Prin urmare, sărbătoarea eliminării vizelor vine şi cu doua provocări majore pentru autoritățile din Moldova: evitarea continuării migrației în masă pe fondul noului drept de a circula fără restricții şi responsabilizarea cetățenilor în a respecta regulile europene.

• Articol aparut pe Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro