Stabilitatea politico-economica. Un deziderat?

Bulgaria a fost supusa la inca un test duminica, 05 octombrie. La un test al alegerii unui parcurs spre stabilitate, in detrimentul unei stari de fapt care a dominat tara vecina de prea multa vreme.

Inca nu se poate vedea, la modul concret, cum va reusi Bulgaria si clasa politica sa reseteze politica sud-dunareana.

Partidul de centru-dreapta, GERB, al fostului premier Boiko Borisov a obtinut cel mai bun scor, aproximativ 33,2% din voturi (85 de locuri in Parlament), dar insuficient pentru a asigura o majoritate in legislativ. Urmatorii clasati sunt Partidul Socialist Bulgar cu 16,5% si Miscarea pentru Drepturi si Libertati (formatiune a minoritatii turce) cu aproximativ 14,1%. In total viitorul Parlament bulgar ar putea cuprinde 8 partide politice.

Fostul premier Boiko Borisov a fost inlaturat de la guvernare prin manifestatii de strada impotriva saraciei si a coruptiei, in urma cu 18 luni, el conducand tara din 2009 pana in 2013. Premierul care l-a inlocuit, tehnocratul Plamen Oresarski a avut aceeasi soarta. De fapt nici nu a avut sansa de a efectua guvernarea propriu zisa, deoarece preluarea puterii a fost paralizata de noi manifestatii de strada. Deci o lunga perioada de instabilitate politica care pune in pericol economia si intreg statul bulgar.

Boiko Borisov a vorbit inca inainte de alegeri despre o perioada si mai sumbra pentru Bulgaria, cu atat mai mult ca nu a reusit sa adune o majoritate parlamentara, fiind nevoit sa guverneze prin intermediul unei  aliante cu partide mici de dreapta.

Noul guvern va trebui sa gestioneze reforme extrem de nepopulare, ceea ce se traduce prin suferinta populatiei care deja sustine ca situatia este insuportabila. Va infrunta o economie care stagneaza, saracie, coruptie, o iarna pe parcursul careia dependenta de gazele rusesti devine apasatoare.

De asemena, UE a suspendat fonduri europene in valoare de sute de milioane de euro in urma depistarii unor nereguli in procedura de achizitii publice, iar CCB, a patra banca din tara transmite mesaje ca falimentul este iminent. Toate acestea in contextul crizei ucrainene, de unde se emana si mai multa instabilitate politica si in contextul focarului generat in Orientul Mijlociu care a adus si un aflux de refugiati sirieni veniti via Turcia.

Dupa doi ani de instabilitate politica, ziua de duminica nu a adus cel mai bun rezultat. Majoritatea impartasesc ideea ca Bulgaria va traversa o perioada destul de lunga in absenta stabilitatii, astfel ca orice efort guvernamental va cunoaste o presiune extrem de mare, deloc constructiva. Cu atatea probleme, noul guvern nu va putea sa se angajeze pe un traseu constructiv, cu atat mai mult cu cat economia nu va fi un pilon de sustinere, ci zona care merita cea mai mare atentie.

Pentru bulgari, dezideratul stabilitatii politice intarzie sa apara. Urmarind evolutia nefasta a politicii si economiei din Bulgaria, poate intelegem de ce este atat de importanta stabilitatea politica.

La nord de Dunare, Romania se afla intr-o zona de stabilitate, dar nu una atat de bine inradacinata incat sa ne permitem sa stam relaxati. Beneficiile stabilitatii politico-economice sunt insa evidente si de dorit in continuare.

Tot aceasta stabilitate a facut posibila diminuarea riscului de tara, care in acest moment este de 3 ori mai mic decat era in 2011, potrivit unui raport publicat recent de Standard&Poors – ”S&P Capital IQ Sovereign Dept Report Q2 2014”.

Cu 9,3% risc de default, Romania este mai credibila pe pietele internationale decat Grecia (34,2%), Cipru (29,6%), Croatia (16,4%), Portugalia (13,8%), Ungaria (11,2%) si Bulgaria (9,9%).

Nu este prima data cand pledez pentru importanta stabilitatii politice. Acum un an, tot la inceput de toamna scriam ca:

”Stabilitatea politica este, popular vorbind, atat de necesara pentru economie ca refacerea unui organism dupa o interventie chirurgicala grea.

Dinamica exagerata a factorului politic, adica efervescenta, are in evolutia ei o continuare fireasca : instabilitatea.

Iar instabilitatea genereaza dezordine, lipsa unor masuri calculate, prudente si bine fundamentate, masuri arbitrare, emotional si patos, repozitionari adesea neinspirate, declaratii ale factorilor politici care raman si influenteaza mediul economic si societatea.

Toate aceste actiuni sunt nocive pentru viata economica si nu numai. O blocheaza, o paralizeaza, o lipseste de vointa si de dinamica.”

La fel si acum, in cazul Romaniei, sau al Bulgariei, aceleasi principii se pot aplica oricand. Romania a intrat pe un fagas constructiv, anevoios, dar care are nevoie de mentinerea  unui ingredient esential pentru a ajunge la succes, succes determinat de crestere economica: stabilitatea politica.

Bulgaria va infrunta o perioada sumbra, iar redresarea se va realiza mai dureros si mai greu in lipsa stabilitatii politice. Va beneficia de foarte putin sprijin, nu va sti sa il negocieze, vocile vor fi multiple si contradictorii, „prapastiile” inter si intragenerationale se vor multiplica si adanci in egala masura. Orice se va stabili astazi, pana maine se va ruina. Toate alcatuiesc un tablou rece, dar este doar reflectia alegerilor umane, niciodata perfecte.

Ne intereseaza? Sigur ca da, bulgarii sunt vecinii nostri. Asemenea ucrainienilor.

Nu vreau sa induc ideea ca situatia din Bulgaria se va degrada atat de rau precum cea din Ucraina. Dar stabilitatea vecinilor nostri va conta.

Sa nu uitam insa ca in orice criza gasim semintele oportunitatilor. Am traversat o perioada in care ne-am confruntat cu un exod al firmelor romanesti spre conditiile mai relaxate de fiscalitate si costuri din Bulgaria. Si am pierdut mult in acea perioada. Ar putea veni momentul in care sa le aducem inapoi.

Depinde cum vom gestiona aceasta oportunitate!