Electorul şi plagiatorul (simpatii imediate)

Victor Ponta fascinează. Viaţa lui este o poveste de vis: în 1998, la nici trei ani de la terminarea facultăţii, devine procuror la Curtea supremă de Justiţie, astfel că, realizat profesional, se poate şi căsători. In 2000, procuror fiind la această prestigioasă instituţie şi viitor tătic, îşi găseşte timpul şi forţa interioară pentru a transpira pe băncile Universităţii din Catania, unde obţine, în mai puţin de patru luni, titlul de master în drept penal internaţional. In 2001, pe lângă bucuria naşterii primului copil, eforturile îi sunt răsplătite de Adrian Năstase, prim ministru la acea dată, care-i încredinţează responsabilitatea conducerii departamentului anti corupţie, cu rezultatele pe care le ştim, datorate probabil şi faptului că urmează în paralel şi cursurile Colegiului Naţional de apărare, pe care le dovedeşte în iulie 2002. Peste fix un an şi cu vechime neîntreruptă în muncă, susţine teza de doctorat şi obţine titlul de doctor în drept, cu distincţia summa cum laude –conducător de doctorat, Adrian Năstase, din comisia de evaluare făcând parte şi fulgurantul general Gabriel Oprea, astăzi viceprim-ministru pentru securitate naţională şi ministru de interne. In 2004 îl găsim ca ministru în guvernul Năstase şi, mai apoi, deputat, reales în 2008. In 2006 divorţează, pensia alimentară şi ratele la bănci devenind aproape egale cu veniturile, dar Victor nu se descurajează, ci merge mai departe, teoretic cu buzunarul gol. In 2010 este ales preşedinte al PSD, pentru ca în 2012 să fie desemnat prim-ministru al României. Printre toate aceste mărunţişuri, mai există timp şi loc pentru alte seminarii, conferinţe şi cursuri menite să desăvârşească profilul perfect al domnului Ponta. In doar doisprezece ani, titanul de Dâmboviţa a reuşit ceea ce un om simplu nu reuşeşte într-o viaţă!

Cum, cu astfel de realizări, să nu fascinezi generaţii întregi de tineri care au asudat pe băncile şcolii până la bacalaureatul din 2010 şi pe tastatură şi mouse până la obţinerea diplomei de licenţiat, de master sau chiar de doctor, la o privată, prin corespondenţă ?! Ponta a dovedit că se poate ! Ponta să ne fie ghidul, ca să putem şi noi ! In acest context aflu, mai zilele trecute, de realizări la fel de uriaşe ale unor semeni : în revistele liceelor, profesori cu doctorate în diverse ştiinţe contribuie la modelarea tinerilor prin publicarea de articole originale, dar pe care sfântul Google le cunoaşte deja, le datează anterior publicării şi le atribuie altor autori ! Să vezi ţâfnă la remarcă şi mucles la nepublicare ! Asta pentru că unii tinerii au înţeles, de la domnul Ponta încoace, că internetul este o minunată unealtă de dezvăluire a imposturii şi a impostorilor intelectuali şi se folosesc de ea cât ai zice « plagiat », nepublicând articolele litigioase. Nu toţi o fac, dar cei care trebuie, o fac. Acolo şi în ei îmi pun eu speranţa, nu în profesorii lor de liceu cu doctorate, care cred că au înţeles că lumea merge ca la Ponta (cine are parte, are carte) ; de la aceştia, nici nu mă aştept la altceva decât să-şi urmeze ghidul cu nădejdea că între impostori şi cu o abramburică şi ea plagiatoare vor reuşi să-şi mai rezolve încă un doctorat sau un post călduţ pe linie de partid. Corb la corb nu scoate ochii.

Scriam că viaţa lui Ponta este o poveste de vis : cu siguranţă multă poveste şi prea sigur multe năluci. Dincolo de ele, rămâne omul, descris admirabil aici (https://www.contributors.ro/editorial/fie-va-mila-de-noi-domnule-ponta/) de Gabriel Liiceanu. Profilul omului, scriam tot mai sus, dă şi el bine : dar din faţă şi la lumină, omul este mic şi nedemn de o funcţie din care să reprezinte liceenii şi studenţii utilizatori de on-line dincolo de privatele dispensatoare de diplome. Oare ei vor ieşi la vot ? Omul mândru de a fi român, de parcă şi acesta ar fi meritul lui personal obţinut prin truda descrisă mai sus, i-a tratat pe cei care ar trebui să se mândrească cu asta pe-acolo, pe-afară, cu respectul lui Mateiu Caragiale pentru viaţa viitoare. Vor rămâne ei doar umiliţi sau vor ieşi, din nou, la vot, de-astă dată cu mai multe arme ? Căci aici, gloata se mulţumeşte şi cu nişte firimituri căzute de pe masa stăpânului de partid, contracte mici, doar un pic măsluite, un leu în plus la pensie şi cinci de plătit la sănătatea gratuită, o-bere-şi-socialu’-lunar, printre microsoafte, eadeesuri, matuşitamara şi alte românu-i frate cu codru, şi el vândut tot pe arginţi puţini. Les nôtres, comme les con(ifère)s !

Alternativa, n-o fi nici ea bună, dar e cea mai bună. Din nou, suntem zei şi avem de ales « cea mai bună lume cu putinţă » (Leibniz), chiar dacă nu va fi cea bună şi chiar dacă groaza ne duce iar cu gândul înspre alţi netrebnici –dar nu atât de nemernici.

Surse : http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18299096-apare-oficial-lui-victor-ponta-perioada-1997-2001-care-traian-basescu-sustine-acesta-fost-ofiter-acoperit-sie-seminarii-cursuri-italia-grecia-sua-marea-britanie.htm , http://fr.wikipedia.org/wiki/Victor_Ponta , http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12820202-victor-ponta-obtinut-titlul-doctor-distinctia-summa-cum-laude-vezi-cine-sunt-membrii-comisiei-care-2003-evaluat-lucrarea.htm , http://stiri.acasa.ro/social-125/ponta-a-pierdut-tot-copilul-nevasta-banii-si-amanta-74559.html