Ca geolog cu experienţă, mă întreb dacă CNADNR a ţinut cont de particularităţile geologice ale terenului când a proiectat traseul autostrăzii Sebeş-Sibiu. Mai ales că se cunoşteau dinainte problemele de instabilitate ale drumului european E81, în sectorul Apoldu de Sus. Era previzibil că aceleaşi probleme, dar la scară mult mai mare, vor apărea şi pe autostrada A1. Cauzele gravelor probleme geotehnice cu care se confruntă constructorul autostrăzii Sebeş-Sibiu pe sectorul Cunţa-Aciliu sunt de natură geologică, ţinând în special de constituţia litologică a terenului şi de tectonica regiunii. Voi face câteva referiri la aceste cauze, în nume propriu, nu în numele Institutului Geologic al României (IGR), unde lucrez.
Din punct de vedere geologic, terenul se încadrează în formaţiunile sedimentare de pe rama sud-vestică a Depresiunii Transilvaniei, reprezentate la zi prin depozite de vârstă panoniană, cuprinsă în intervalul de timp 2-5 milioane de ani. Aceste depozite, cu grosimi de cca 200 de metri, sunt alcătuite din strate de roci impermeabile (marne şi argile) şi strate de roci permeabile (predominant nisipuri), dispuse într-o alternanţă litologică favorabilă alunecărilor de teren.
Pe sectorul Sebeş-Sibiu, rama depresiunii este afectată de un puternic sistem de falii cu direcţie NV-SE, reprezentând continuarea spre nord-vest a faliei Scara din Masivul Făgăraş, recent cartată în detaliu de geologi de la Institutul Geologic. Cu mai mulţi ani în urmă, am avut ocazia să observ, chiar pe Dealul Aciliu (Bucium de fapt), alunecări de teren cu suprafeţe de desprindere situate pe plane tectonice orientate NV-SE, fapt ce atestă caracterul activ al faliei Scara. De altfel, această falie provoacă alunecarea versanţilor şi pe drumul Transfăgărăşan, în sectorul de pe malul estic al Lacului Vidraru. Fracturi din acelaşi sistem NV-SE sunt responsabile, cel puţin în parte, şi alunecările de teren din Depresiunea Loviştei, în zona Perişani-Titeşti-Boişoara. Este de menţionat şi faptul că în aria Masivului Făgăraş traseul la zi al faliei Scara coincide cu traseul profund al faliei Intramoesice, o falie transcrustală care traversează teritoriul sudic al României pe direcţie NV-SE, foarte activă seismic.
Fracturile NV-SE intersectează în zona Sebeş-Sibiu două sisteme de fracturi mai vechi, unul cu orientare E-V, asociat faliei regionale sud-transilvane de pe marginea nordică a Carpaţilor Meridionali, şi unul cu orientare NE-SV, neasociat unei fracturi majore, dar care afectează atât formaţiunile sedimentare cât şi fundamentul cristalin peste care s-au depus acestea. Cele trei sisteme de fracturi afectează coeziunea rocilor şi măresc permeabilitatea acestora, facilitând infiltrarea apelor de suprafaţă în adâncime şi lateral, pe stratele de roci permeabile retezate de planele tectonice.
Nu ştiu care au fost raţiunile pentru care traseul autostrăzii A1 nu a urmat linia directă de la Apoldu de Jos la Şura Mică, pe la nord de localităţile Amnaş, Mag şi Rusciori, şi a trebuit să facă bucla Aciliu-Sălişte-Cristian, într-o zonă cu geologie atât de frământată. Sunt convins că s-au făcut studii geotehnice, dar acestea oferă doar informaţii locale, desprinse din contextul geologic regional. Studiile geologice descriu contextul şi evidenţiază conexiuni pe baza cărora pot fi anticipate efectele unei intervenţii antropice majore în mediul geologic.
Presupun că CNADNR a examinat şi hărţile geologice publicate de Institutul Geologic. Din păcate, singura hartă geologică care acoperă integral regiunea este la scara 1:200000 şi datează din 1968 (foaia Orăştie). Există şi o hartă geologică din 1993, la scara 1:50000 (foaia Sălişte), care cuprinde şi zona Aciliu, dar aceasta nu este publicată. Hărţi geologice 1:50000 în zonele Cunţa şi Apoldu, ca şi în multe alte zone din ţară expuse hazardului geologic, nu există. România este singura ţară din Europa fără hărţi geologice la zi, şi asta nu din vina geologilor. În aceste condiţii, CNADNR nu avea decât să solicite IGR un studiu geologic de detaliu pe traseul autostrăzii, înainte de a începe execuţia lucrării. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„CNADNR nu avea decât să solicite IGR un studiu geologic de detaliu pe traseul autostrăzii, înainte de a începe execuţia lucrării. Acest lucru nu s-a întâmplat. ”
evident, se fac proiecte cu oameni putini si se deconteaza de parca s-ar fi respectat toate procedurile cu cheltuielile de rigoare.
Inlocuiti, de pilda, in citatul de mai sus IGR cu Ecoind (si „geologic” cu „de mediu”) si veti avea, de asemenea, un text valabil.
Scurt si la obiect. Cu multumiri, domule Stelea!
Chiar era timpul sa apara si opiniile geologilor in povestea asta si ma tem ca ele confirma temerile din excelentele articole de pe forumul peundemerg.ro in care eu chiar am incredere.
Voi evita sa trec pe viaduct atita vreme cit ploua, am trecut zeci de ani pe la Apold si voi continua sa o fac ca acum 30 de ani, ceea ce nu e in regula in 2015 dar macar e sigur.
CNADNR este beneficiarul lucrarii in cauza, nu proiectantul acesteia.
Era treaba Proiectantului sa studieze in detaliu geologia zonei.
In cazul de fata constructorul lucrarii este si proiectantul acesteia, deci studiul geologic de detaliu cadea in sarcina constructorului.
In zona in cauza exista un drum national si o cale ferata, deci se poate foarte bine construi si o autostrada, cu aplicarea solutiilor corecte de proiectare.
Constructorul a vrut sa-si maximizeze profitul, a ales solutii de proiectare mai putin costisitoare, a garantat pentru ele (si in calitate de Proiectant a lucrarii), si acum va trebui sa refaca anumite lucrari pe cheltuiala lui.
Dar CNADNR a aprobat in Consiliul tehnico-Economic acest proiect in ciuda recomandarilor din studiul geologic care, asa cum chiar CNADNR a prezentat saptamana trecuta cerea sa se faca „tunel realizat prin tehnici miniere”. CNADNR a stat spectator 3 ani si nu a reziliat contractul in ciuda nenumaratelor vicii de executie, defecte si rapoarte de neconformitate care apareau pe parcurs (conform aceluiasi raport prezentat de CNADNR).
Prin urmare, CNADNR nu si-a indeplinit rolul de a construi drumuri de calitate in Romania si acuma incearca sa arunce pisica si ca de obicei, sa nu fie nimeni responsabil de un dezastru. Nu domnule Miguel din CNADNR nu se poate asa ceva, veti plati cei responsabili
Domnule AndreiP, va a inselati, nu sunt din CNADNR, dar sunt inginer constructor, cunosc legislatia in domeniu, iar informatiile privitoare la contractul in cauza sunt publice.
Sa explic mai simplu: atunci cand proiectantul si-a asumat sub semnatura ca merge fara tunel, Beneficiarul nu a avut baza contractuala sau legala sa nu accepte solutia proiectata, care fusese verificata si aprobata de catre verificatorul de proiect independent.
S-a dovedit ca proiectantul (adica in cazul de fata constructorul) nu a avut dreptate, deci acesta va raspunde. Simplu.
CNADNR are pacatele sale, nu e cazul sa mai inventam noi altele.
@miguel, problema trebuie privita cu realism.
Intai ca CNADNR este intr-adevar beneficiar, dar nu ORICE beneficiar. Ci unul care raspunde de infrastructura rutiera si care are obligatia sa se asigure ca firma constructoare isi face treaba.
Apoi, e adevarat ca exista raspunderea si obligatia constructorului de a remedia pe cheltuiala lui viciile ascunse. Si asta face orice constructor, insa doar atunci cand e vorba de probleme de anvergura redusa. Daca e vorba de sume mari, de 30-60% din valoarea lucrarii, constructorul va prefera sa deschida un litigiu in justitie pentru a reduce paguba. Si la cate erori a comis CNADNR, are toate sansele sa o faca.
Deja Impregilo a cheltuit in plus peste contract 40 milioane EUR, bani pe care i-a cerut si i-a obtinut in Comisia de Analiza a Disputelor de la CNADNR. Doar ca CNADNR a facut apel, insa cel mai probabil Impregilo va castiga si apelul. Deci fii sigur ca tot CNADNR – adica noi – va plati.
Iar daca Impregilo suspenda unilateral constructia si deschide litigiu in justie, pe durata litigiului pe deoparte proiectul va fi blocat, iar pe de alta, dealul nu se va opri din alunecat. Pentru ca dealul nu stie nici administratie, nici politica, nici justitie. Dealul stie doar gravitatie.
Domnule Stelea, foarte bun articolul, din punct de vedere stiintific.
Avand in vedere faptul ca „Există şi o hartă geologică din 1993, la scara 1:50000 (foaia Sălişte), care cuprinde şi zona Aciliu, dar aceasta nu este publicată.”, dumneavoastra, sau alte persoane care aveau aceste date din IGR presupun ca ati aflat de acest traseu din presa, de mult mai mult timp, cand inca nici macar nu se construise, este adevarat?
Daca este adevarat, de ce acest articol nu a aparut INAINTE de a se construi acest segment de autostrada? De ce alti geologi nu au tras aceste semnale de alarma pana acum?
Suspectam mai toti CNDADNR de incompetenta si de lipsa de viziune strategica manageriala, asa ca nu inteleg de ce va asteptati ca „să solicite IGR un studiu geologic de detaliu pe traseul autostrăzii, înainte de a începe execuţia lucrării”.
Nu incerc sa va acuz de nimic, ci va sugerez, dumneavoastra si colegilor dumneavoastra din acest domeniu, sa luati in calcul posibilitatea de a lua atitudine data viitoare INAINTE de momentul in care dezastrul este deja implementat. Bineinteles, acest aspect este aplicabil tuturor cetatenilor Romaniei, din orice domeniu de activitate s-ar afla, referitor la orice proiect public sau de interes public.
Dumneavoastra cunoasteti tot ceea ce se intampla in corporatia unde lucrati? Va spuneti intotdeauna parerea despre activitatile din celelalte departamente? Va baga cineva in seama?
Nu este vorba de a sti sau nu sti absolut tot ce se intampla peste tot, si in nici un caz de a acuza pe domnul Stelea sau orice geolog de ceva. Avem in schimb o problema, si anume bucata de autostrada care trece prin dealul Aciliu, care este cel mai probabil o gresala la nuvel de CNDADNR+constructor.
Incercand sa aflam cum de s-a putut ajunge aici fara a putea fi prevenit, ne pregatim pentru datile viitoare, sa putem preveni din timp asemenea dezastre. Avertizati de astfel de potentiale probleme, domnul Stelea si/sau alti colegi geologi, pot arunca un ochi pe viitoare proiecte de infrastructura, traseu, si consulta hartile geologice, mai ales cele care nu sunt publicate, semnaland astfel potentiale probleme.
Societatea civila, prin reprezentanti ca domnul Mihai Alexandru Craciun, poate pune presiune pe contractanti (gen CNADNR) proiectanti/executanti (Impregilo) cat si pe reprezentantii executivi (prim-ministru/ministru al transporturilor) sa ia masuri.
Un studiu excelent. Ce păcat că atât de puțini specialiști aduc în spațiul public asemenea analize…
Ținând cont că în acest articol menționați pe lângă (deja cunoscuta) problemă de la Aciliu și alunecări de teren din zona Vidraru, asta ar însemna că această falie ar intersecta și traseul viitoarei autostrăzi Pitești – Sibiu?
Intrebarea care se pune e daca portiunea respectiva de autostrada e sigura. Ar trebui evitata acea portiune de autostrada? Cred ca asta e lucrul cel mai important acum, dincolo de costuri si cine le suporta.
@Alfred Singer, nu, autostrada nu este sigura si da, respectivul tronson trebuie evitat.
Il felicit pe domnul Ioan Stelea si ii multumesc pentru acest articol. Ma bucur ca specialistii iau atitudine in fata situatiei de maxima gravitate din zona Aciliu. Punerea in discutie a perspectivei tectonice si sublinierea ca sub Dealul Bucium – multumesc pentru prezicare – exista o falie cu caracter activ accentueaza si mai mult pericolul iminent in care este pusa autostrada A1 si magistrala feroviara 200. Tinand cont de superficialitatea cu care a fost realizat studiul geotehnic, sunt absolut convins ca aspectele tectonice au fost ignorate cu desavarsire in proiectarea A1 Orastie – Sibiu Lot 3.
Deci cu atat mai mult tronsonul trebuie inchis si expertizat in mod serios, inclusiv prin solicitarea unui studiu din partea Institutului Geologic.
Data viitoare cand treceti prin zona sa vizitati ci cealalta intrare pe pod – cea care vine dinspre Saliste. Acea parte de deal este plina de santuri adanci create de ploi, santuri care pornesc de la baza podului. Aceste santuri prin care se revarsa din abundenta apa de ploaie nu au existat pana la crearea podului. Ploile din luna iunie au umplut tot drumul comunal – de la pod si pana la intrarea in satul Aciliu – cu strat de noroi gros adus de pe versant. Cine alege sa circule pe aceasta portiune de la Saliste la Apold o face pe proprie raspundere.
Foarte interesant articolul, schiteaza problemele geologice ale unor zone prin care trece autostrada A1.
Din pacate CNADNR, cu peste 6.000 angajati si un buget de peste 1,5 miliarde euro (2014)….nu are timp de consultat parerile specialistilor romani!
Pentru ca e o masinarie politico-securista de tocat bani, care, cu 1,5 miliarde de euro a „reusit” sa deschida circulatia pe 50,5km in 2014.
Ce mai conteaza parerea specialistilor romani cand ei cheltuie 56 milioane de euro cu personalul si alte zeci sau sute de milioane pe studii de fezabilitate.