Suntem privilegiati sa fim contemporanii unor oameni definiti prin distinctie, noblete a spiritului si respect pentru valori precum Neagu Djuvara si Mihai Sora. Istoric, diplomat, intelectual public, Neagu Djuvara a trait vreme de decenii in exil, a protestat necontenit si cu tenacitate impotriva despotismului totalitar. A primit la Sorbona doctoratul de stat in filosofia istoriei cu o teza intitulata „Civilisations et lois historiques”, sub indrumarea marelui sociolog Raymond Aron. Imi pot inchipui ce va fi simtit dl Djuvara contempland grotescul spectacol al plagiatului mitomanului Ponta. Intre lumea lui Neagu Djuvara si aceea a unor Ponta, Dragnea, Tariceanu, Oprea, Nastase, spre a nu mai vorbi de Iliescu, sunt ani lumina distanta. Vorbim de universuri nu doar diferite, ci paralele, menite sa nu se poata intalni vreodata…
L-am intalnit de cateva ori pe Neagu Djuvara, am purtat o mai lunga conversatie prin 2001, cred, la o conferinta la Timisoara. Tema era libertatea presei. L-am revazut apoi pe platoul TVR, nimeriseram amandoi acolo la o emisiune aiuritoare, de un incredibil amatorism. Nu voi pomeni numele realizatorului, e omul cu Delta. La fiecare intalnire cu Neagu Djuvara am fost incantat de prospetimea ideilor sale. Nimic vetust, prafuit, crispat la acest om. Naturaletea sa este fireasca, izvoraste din respectul pentru semeni, din democratismul sau existential. A fost si ramane un non-conformist, refuza partizanatele si inregimentarile, este intruchiparea spiritului critic. Se fereste de ideologii si nu are rabdare pentru utopii. Nu se inclina in fara idolilor tribului. Asemeni mentorului sau, autorul „Opiului intelectualilor”, Neagu Djuvara intruchipeaza conditia insasi a spectatorului angajat. Ii doresc multi ani inainte, avem cu totii nevoie de franchetea, de luciditatea si de verticalitatea sa!
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Liderii normalitatii sociale, intelectuale si morale
Profesorul Neagu Djuvara
Statura intelectuala , culturala si morala a profesorului Neagu Djuvara este atat de uriasa incat in jurul ei se face pur si simplu liniste exact ca in parabola nucului batran.
Dovada este faptul ca la aceasta aniversare de nivel national corifeii ( oficiali ) ai neamului se comporta dupa vechea regula “ni vu , ni connu” din filmele cu Louis de Funès , respectiv au probabil trac “in corpore” si nimeni nu spune nimic.
Nu este nici prima, nici ultima surpriza de acest gen. La fel s-a intamplat si in cazul seniorului Corneliu Coposu , si in cazul Reginei Ana unde oamenii obisnuiti au recunoscut si validat ceea ce statul si oficialitatile initial nu voiau sa vada , dar au fost obligati sa constate ulterior si in mod scrâşnit.
Desi profesorul Neagu Djuvara merita tot respectul nostru, reactia oficiala este una clasica si apatica fata de valorile autohtone , dar cred ca romanii cunosc deja si apreciaza la adevarata valoare asemenea personalitati exceptionale , independente de sistem si nesantajabile.
In mod normal, profesorul Neagu Djuvara ar fi trebuit sarbatorit si in mediul academic, si in mediul universitar , si in societatea civila ( mediul politic este insignifiant in acest caz ).
N-a fost sa fie, acolo sunt sarbatoriti altii ( de fapt este corect, este vorba de generatii si stofe absolut diferite care nu prea mai au nimic in comun ) , dar profesorul Neagu Djuvara va ramane pentru romani exact ceea ce a fost : un model de conduita sociala, intelectuala, profesionala si morala , un om deasupra vremurilor care a invins sistemele politice si sociale in care a trait .
Cu tot respectul , La multi ani !
N.B. Nu pot sa nu remarc stilul absolut original al profesorului Tismaneanu care atunci cand omagiaza o personalitate nu scapa ocazia de a pune in valoare raporturile personale cu cel in cauza. Exemplu recent :
“ Am întâlnit-o de câteva ori ( este vorba de Regina Ana – n.n.) , am stat de vorbă îndelung cel puțin de două ori. Conversațiile se desfășurau in franceză. Am vorbit pe 18 decembrie 2006, la recepția care a urmat la Cotroceni discursului Președintelui Traian Băsescu de condamnare a dictaturii comuniste din România.”
( http://www.contributors.ro/reactie-rapida/avea-gra%C8%9Bie-avea-inteligen%C8%9Ba-morala-avea-verticalitate-in-memoriam-reginei-ana/)
In cazul de fata ,profesorul Djuvara , dintr-o constiinta intelectuala ardenta este transformat intr-un spectator ( chiar daca „angajat” ) iar in realitate devine un pretext pentru divagatii colaterale momentului festiv . Mai mult decat atat, elogiul este unul facut printr-o negatie care nu presupune nici o afirmatie iar rezultatul final si subliminal este unul foarte interesant ( „nimic vetust , prafuit, crispat la acest om ” ) :
„ L-am intalnit de cateva ori pe Neagu Djuvara, am purtat o mai lunga conversatie prin 2001, cred, la o conferinta la Timisoara. Tema era libertatea presei. L-am revazut apoi pe platoul TVR, nimeriseram amandoi acolo la o emisiune aiuritoare, de un incredibil amatorism. Nu voi pomeni numele realizatorului, e omul cu Delta ( ce legatura are emisiunea, omul cu Delta – numele lui este secret in acest caz :)) – cu subiectul ?! –s.n. ) . La fiecare intalnire cu Neagu Djuvara am fost incantat de prospetimea ideilor sale. Nimic vetust, prafuit, crispat la acest om.”
Intr-o cheie a ambiguitatii contextuale in care exceleaza profesorul Tismaneanu , finalul este unul apoteotic si de la egal la egal : „Ii doresc multi ani inainte, avem cu totii nevoie de franchetea, de luciditatea si de verticalitatea sa!”.
Si pentru ca toti avem dreptul la opinie , consider ca personalitatea exceptionala a profesorului Neagu Djuvara merita o prezentare pe masura realizarilor sale si a secolului pe care l-a trait si cunoscut atat de bine , iar aici articolul cercetatorului Victor Barsan ( http://www.contributors.ro/cultura/la-multi-ani-domnule-djuvara-%E2%80%93-omagiu-domnului-profesor-neagu-djuvara-la-implinirea-varstei-de-o-suta-de-ani/ ) restabileste echilibrul si indeplineste o datorie sociala .
Aveti dreptate. Cam multe polite platite intr-un articol omagial. Numele ” Ponta” nu trebuia in nici un caz adaugat aici, ce sa mai zic de „Mihaiu”. Posibil ca Dl Tismaneanu sa nu-l agreeze profund pe Dl Neagu Djuvara. Cum sa spui doar ca ” nimic prafuit, vetust….”. Nu stiu daca e hubris de profesor universitar vs. un urias al culurii moderne romanesti sau pur si simplu intentie minimalizatoare. Invidia pentru un roman adevarat? Ceva trebuie sa fie in sub-constientul dlui Tismaneanu, e prea evident.
Multumim pentru linkul articolul dlui Barsan. De exceptie.
Ma uluieste perspicacitatea cu care sesizati paiul din subconstientul d-lui Tismaneanu, dar nu observati barna din propriul d-stra subconstient. Ce vrea sa insemne „Invidia pentru un roman adevarat” ? Insinuati ca d-l Tismaneanu nu este un roman „adevarat”? In ce sens? Etnic? Caci nici pe d-l Djuvara nu-l cheama Ionescu, Popescu, ori Argeseanu. Faptul ca familia dumnealui s-a stabilit in Romania acum o suta si ceva de ani il face mai „roman” decat este d-l Tismaneanu? Amandoi s-au nascut si s-au format aici. De trait, au trait in exil amandoi, d-l Djuvara mai multi ani decat d-l Tismaneanu. De soarta Romaniei sunt preocupati amandoi. Opiniile dumnealor de istorici, in privinta evolutiei Romaniei moderne sunt convergente. Ambii admira personalitatile romanesti de frunte. (D-l Tismaneanu are chiar o serie de articole intitulata „Istoria onoarei la romani”.) Amandoi au facut, pe oriunde au fost, tot ce au putut pentru Romania si pentru diferiti romani, luati individual. Si atunci ? Este ceva inavuabil in subconstientul d-stra?
De altfel, va declarati nemultumit ca d-l Djuvara nu e laudat destul, dar un simplu „la multi ani” ati uitat sa-i spuneti. Omagiati-l d-stra mai fierbinte, in loc sa va rafuiti cu un om care, de altfel, nu uita niciodata sa scrie ceva frumos, de cate ori e ziua de nastere a unei personalitati, iar pe cei plecati dintre noi ii readuce mereu in memoria publicului.
Si, by the way, in loc de SkyDan, poate ar trebui sa semnati „ruman verde” sau ceva in genul „traiasca legiunea si capitanul” :))
Ce sa mai crezi ?
La multi ani cu sanatate si spor la scris, domnule Djuvara !
Va multumim, domnule Tismaneanu !
Si pentru ca toti avem dreptul la opinie… Articolul cercetatorului Victor Bârsan, pe care il recomanda cineva aici, desi frumos scris, nu aduce absolut nimic nou cuiva care a vazut majoritatea interviurilor pe care le-a dat dl. Neagu Djuvara (disponibile pe youtube) sau cuiva care are o minima cultura istorica. Este un articol de sinteza bun pentru marele public si atât. Mie mi se pare mult mai interesant articolul dlui. Vladimir Tismaneanu pentru ca este o marturie personala, deci o sursa de prima mâna, a cuiva care a discutat personal cu dl. Djuvara, si nu doar ca „a discutat” pentru ca a avut ocazia, dar a discutat având statura intelectuala (daca nu si morala) care i-a permis un dialog de la egal la egal. Si, printre altele, a citat niste nume pentru a situa in contextul românesc meritele intelectuale si morale ale celui elogiat.
Tin sa reformulez o fraza din comentariul meu ca sa ma asigur ca imi exprima gândul cât mai fidel : „Mie mi se pare mult mai interesant articolul dlui. Vladimir Tismaneanu pentru ca este o marturie personala, deci o sursa de prima mâna, a cuiva care a discutat personal cu dl. Djuvara, si nu doar ca “a discutat” pentru ca a avut ocazia, dar a discutat având statura intelectuala (si morala) care i-a permis un dialog de la egal la egal.”
Domnule Sergiu Simion, „Spectateur engage” este titlul cartii de memorii a lui Raymond Aron. Profesorul Djuvara a tinut, la inceputul anilor 90, la Facultatea de Stiinte Politice, un impresionant curs despre filosfia istoriei in viziunea lui Aron. Ni plus, ni moins. Era modelul sau intelectual. In rest, numai bine :)
Domnule Vladimir Tismaneanu ,
Ca sa restabilim echilibrul , articolul dvs era despre profesorul Neagu Djuvara nu despre Raymond Aron , iar comentariul meu avea in vedere numai opinia dvs despre profesorul Neagu Djuvara . Ni plus, ni moins. :))
La multi ani sanatosi!
Persoana ( personalitatea ) profesorului Djuvara, poate si trebuie sa fie un model pentru noi, toti cei ce-i santem contemporani. Ferice de cei care beneficiaza de prezenta domniei sale.
La Multi Ani !