Doi ani de la „Charlie Hebdo”. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru creșterea securității

Am comemorat zilele trecute doi ani de la atacul terorist din redacția săptămânalului francez „Charlie Hebdo”. Este un moment care ne reamintește că și anul acesta prioritatea politicienilor trebuie să fie securitatea cetățenilor Uniunii Europene (UE) și că lupta împotriva terorismului este una continuă. Cred că este și momentul în care trebuie să trecem în revistă măsurile pe care instituțiile Uniunii Europene le-au luat de la producerea acestui atentat pentru combaterea terorismului, a radicalismului islamic și pentru soluționarea crizei refugiaților.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Poate cea mai importantă decizie luată de liderii europeni a fost operaționalizarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, înființată la 6 octombrie 2016, la mai puțin de un an de când a fost propusă. Misiunea acestei agenții, create pe structura actualei agenții europene Frontex, este de a asigura o protecție mai bună a granițelor externe ale Uniunii Europene. Un exemplu concret din rolul pe care noua agenție îl are deja este crearea unor echipe rapide de intervenție în situații de criză care vor putea acționa pe teren în timp foarte scurt în cazul în care un stat membru UE se confruntă cu presiuni la granițele sale externe. În contextul crizei migrației consider că este foarte important ca frontierele UE să fie securizate cât mai bine, iar această instituție nou înființată joacă astăzi un rol esențial în atingerea acestui obiectiv.

Centrul European de Combatere a Terorismului

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2016, a fost lansată o nouă structură în cadrul Europol, Centrul European de Combatere a Terorismului, prin care statele membre își intensifică schimbul de informații cu privire la combaterea amenințărilor teroriste din Europa. Fie că vorbim despre schimbul de informații privind cetățenii europeni care s-au alăturat organizațiilor teroriste, despre schimbul de expertiză și de intelligence pentru combaterea traficului de arme și a finanțării terorismului, această cooperare mai strânsă va duce pe termen mediu la creșterea eficienței măsurilor de securitate și la îmbunătățirea prevenției.

Acordul cu Turcia pentru stoparea refugiaților

Acordul cu Turcia pentru stoparea fluxului de refugiați către Europa, încheiat la 18 martie 2016, este un alt instrument care și-a arătat deja utilitatea. Datorită măsurilor prevăzute în cadrul acordului, intrările ilegale din Turcia în Grecia au scăzut de la o medie de peste 10.000 de refugiați/zi, cât era vara anului 2015, la câteva zeci de persoane, cât este în prezent. Pentru a reuși această scădere, au fost alocate deja ajutoare umanitare și non-umanitare de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Vorbim despre fonduri importante, dar efectele benefice ale acordului, mai ales când vorbim despre securitatea noastră, a cetățenilor europeni, sunt net superioare.

Registrul cu Numele Pasagerilor Companiilor Aeriene

Tot pentru a combate terorismul a fost adoptată, la 14 aprilie 2016, Directiva UE privind Registrul cu Numele Pasagerilor Companiilor Aeriene (PNR). Acest instrument prevede punerea la comun a datelor tuturor pasagerilor pentru toate zborurile din state terțe către Uniunea Europeană și viceversa, inclusiv a datelor privind călătoria și itinerarele, a detaliilor de contact și informațiilor referitoare la plată, permițând astfel detectarea și prevenirea infracțiunilor legate de terorism. Pentru a putea contracara noi atacuri pe teritoriul Europei, trebuie să fim capabili să identificăm din timp persoanele suspecte de legături cu rețelele teroriste. Un prim important pas este depistarea acțiunilor pregătitoare, cum ar fi călătoriile în acest scop în state precum Siria și Irak. Registrul cu Numele Pasagerilor Companiilor Aeriene devine, astfel, un bun instrument de prevenire pentru serviciile de securitate și siguranță națională din statele membre. O mai strânsă colaborare între Uniunea Europeană și țările din exterior în acest domeniu al securității naționale este esențială pentru a putea combate terorismul, dar și alte infracțiuni grave, de aceea, sunt convins că folosirea acestor date în comun își va arăta tot mai mult utilitatea în acțiunile de prevenire a actelor care periclitează securitatea cetățenilor europeni.

Alte acțiuni în curs de implementare

Dar acestea nu sunt singurele acțiuni care au produs și produc încă schimbări majore în modul în care statele membre luptă împotriva terorismului. Instituțiile europene și statele membre au decis totodată:

• · numirea unui comisar european pentru Securitatea UE;
• · revizuirea Directivei UE a armelor și a combaterii terorismului;
• · triplarea capacităților Frontex pentru mai multe operațiuni, ceea ce a permis îmbunătățirea supravegherii și intervenției rapide în zona Mării Mediterane;
• · alocarea, în vederea combaterii migrației, a aproximativ 4,5 miliarde de euro din fonduri UE și din contribuții ale statelor membre pentru susținerea eforturilor de primire a refugiaților pe care le fac statele din prima linie, fonduri fiduciare, asistență umanitară;
• · înființarea, în cadrul Europol, a Unității de monitorizare și raportare către furnizorii de internet a conținutului extremist;
• · lansarea Forumului european pentru combaterea conținutului cu caracter terorist și a instigării la ură din mediul online;
• · semnarea unei înțelegeri comune între Frontex și NATO asupra modalităților de cooperare în Marea Egee.

Alte sute de propuneri aflate în plin proces decizional

Pe lângă aceste acțiuni, instituțiile europene și statele membre au înaintat alte câteva sute de propuneri care se află în diferite stadii de decizie la nivel administrativ și care, odată implementate, vor contribui, de asemenea, la sporirea nivelului de securitate în interiorul Uniunii Europene. Aș aminti doar câteva dintre aceste inițiative:

• · propunerea unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile;
• · propunerea unui plan de acțiune privind securitatea documentelor de călătorie;
• · propunerea de revizuire a Sistemul de Informații Schengen;
• · propunerea instituirii unui sistem de intrare/ieșire pentru a întări frontierele UE;
• · propunerea de adaptare și consolidare a sistemului Eurodac, care contribuie la identificarea solicitanților de azil şi a persoanelor care au fost prinse trecând fraudulos o frontieră externă a Uniunii Europene și propunerea de extindere a domeniului de aplicare, ceea ce va facilita returnările și va contribui la combaterea migrației ilegale;
• · propunerea certificării echipamentelor de control în aeroporturi;
• · recomandarea unei scheme de admisie umanitară voluntară cu Turcia pentru refugiații din Siria.

Trebuie să înțelegem că nu există o soluție magică pentru a rezolva crize precum cele declanșate de atentatele teroriste și refugiații de război. Trebuie, însă, să înțelegem că instituțiile europene și statele membre au acționat cu responsabilitate în fața acestor inițiative menite să combată terorismul chiar și atunci când un consens părea greu de obținut la nivelul celor 28 de state membre. Mai sunt lucruri de făcut până să putem spune că situația este rezolvată, unele decizii vor trebui adoptate, altele vor trebui îmbunătățite, dar cred că noi, politicieni și cetățeni, deopotrivă, trebuie să discutăm mai mult despre soluțiile pe care le putem adopta pentru propria noastră securitate. Numai în acest fel și numai împreună putem să luptăm eficient împotriva terorismului. Acesta poate și trebuie învins, dar este o bătălie de zi cu zi și trebuie să o ducem împreună.