duminică, iunie 16, 2024

Reglementarea modului de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc (22 decembrie 1980)

În şedinţa din 22 decembrie 1980, membrii Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat modificarea reglementării privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc. În calitate de preşedinte al Curţii Superioare de Control Financiar, Gheorghe Rădulescu a insistat pentru adoptarea acelei măsuri şi Nicolae Ceauşescu a fost de acord cu acesta.

Publicăm, în continuare, toate documentele pe care le-am găsit în fosta arhivă a Comitetului Central al P.C.R. despre măsura respectivă. Fotocopiile lor le punem la dispoziţia platformei Contributors.ro a site-ului Hotnews pentru o eventuală consultare suplimentară a acestora de către cei interesaţi. Documentele originale se află la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1980.

Câteva fragmente din documentele trimise la 10 ianuarie 1980 lui Nicolae Ceauşescu, de către prim-ministrul Ilie Verdeţ, au fost subliniate cu un creion de culoare roşie, respectiv cu un pix de aceeaşi culoare, probabil la Cancelaria C.C. al P.C.R., pentru a se evidenţia ideile importante din textele respective. Pentru acest amănunt am utilizat caracterele italice.

Protocolul şi stenograma şedinţei din 22 decembrie 1980 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în cursul căreia s-a aprobat modificarea reglementării privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc (extrase).

Protocol nr. 24 al şedinţei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv din ziua de 22 decembrie 1980

Au participat tovarăşii Ceauşescu Nicolae, Banc Iosif, Bobu Emil, Burtică Cornel, Constantin Nicolae, Niculescu Paul, Oprea Gheorghe, Păţan Ion, Rădulescu Gheorghe, Verdeţ Ilie, Andrei Ştefan.

Au fost invitaţi tovarăşii Ciobanu Lina, Fazekaş Ludovic, Filipaş Cornelia, Ioniţă Ion, Gere Mihai, Avram Ioan, Agachi Neculai, Bulucea Vasile, Caranfil Gheorghe, Gaston Marin, Olteanu Constantin, Proca Eugen, Dobrescu Emilian, Pungan Vasile, Gigea Petre, Bumbăcea Vasile, Curticeanu Silviu.

Şedinţa a început la ora 10.00 şi s-a terminat la ora 11.00.

A prezidat tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

Ordinea de zi:

I. Raportul privind controlul efectuat asupra utilizării aparaturii medicale.

II. Proiectele unor acte normative.

III. Încheierea unor acorduri.

IV. Alte probleme.

În urma discuţiilor, Biroul Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărât următoarele:

I. […].

II. Se aprobă proiectele următoarelor acte normative:

1. Proiectul de decret privind stabilirea preţurilor de producţie, de livrare şi cu amănuntul pentru radioreceptorul auto LIRA S-755T şi la unele variante ale acestuia.

– Comitetul de Stat pentru Preţuri şi Ministerul Comerţului Interior vor face o analiză complexă a criteriilor care stau la baza determinării rabatului comercial şi vor prezenta propuneri pentru îmbunătăţirea acestora, astfel încât rabatul comercial să fie stabilit corect şi diferenţiat, pe grupe de produse, pornindu-se de la cheltuielile reale ale unităţilor comerciale şi realizarea unui beneficiu corespunzător de către acestea.

2. Proiectul de decret cu privire la modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc.

3. Proiectul de decret privind stabilirea duratei timpului de lucru pentru personalul care lucrează la instalaţia Gamacid B a Combinatului petrochimic Borzeşti.

4. Proiectul de decret privind autorizarea I.C.E. ARPIMEX de a înfiinţa Societatea „TOMIS FOOTWEAR INC” cu capital integral românesc, de import şi reprezentare pentru comercializarea în Statele Unite ale Americii a încălţămintei şi a altor produse din piele.

III. – IV. […].

ss. Nicolae Ceauşescu

Stenograma şedinţei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 22 decembrie 1980

La şedinţă au participat tovarăşii Ceauşescu Nicolae, Banc Iosif, Bobu Emil, Burtică Cornel, Constantin Nicolae, Niculescu Paul, Păţan Ion, Rădulescu Gheorghe, Verdeţ Ilie, Ştefan Andrei.

Au fost invitaţi tovarăşii Avram Ioan, Agachi Neculai, Ioniţă Ion, Caranfil Gheorghe, Olteanu Constantin, Proca Eugen, Filipaş Cornelia, Fazekaş Ludovic, Ciobanu Lina, Bulucea Vasile, Răican Aurel, Gaston Marin, Gere Mihai, Solomon Mircea.

[…]

PUNCTUL 14

Modificarea reglementării cu privire la modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Este foarte necesar să se facă acest lucru. Este în interesul apărării avutului obştesc.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine. De acord.

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

Cum stăm cu materialul privind tipizarea?

Tov. Vasile Bumbăcea: Materialul este pregătit; acum pregătim expoziţia, care va fi gata astăzi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine.

Şi cu asta ridicăm şedinţa, tovarăşi.

  • A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1980, f. 2-4; 23.

Documentele trimise la 10 decembrie 1980 lui Nicolae Ceauşescu, de către prim-ministrul Ilie Verdeţ, privind modificarea reglementării modului de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc.

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA                        10 decembrie 1980

CONSILIUL DE MINIŞTRI

Nr. 1152

[Rezoluţie:]

La Bir[oul]. Per[manen]t

ss. Nicolae Ceauşescu

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Tovarăşului Nicolae Ceauşescu

Vă înaintăm propunerile referitoare la modificarea reglementării cu privire la modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc.

ss. Ilie Verdeţ

[Consemnare manu:] 5229/20.12.1980

NOTĂ

Consiliul de Miniştri supune, spre aprobare, proiectul de decret privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc.

Prin proiectul de decret se prevede ca în cazul în care printr-o hotărâre definitivă a unui organ de jurisdicţie a muncii se constată că paguba cauzată avutului obştesc ce urmează a fi recuperată este mai mare decât aceea imputată iniţial ori că vinovat de săvârşirea pagubei este o altă persoană, conducătorul unităţii va putea emite o nouă decizie de imputare împotriva persoanei vinovate sau la valoarea reală a prejudiciului, în termen de 60 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea organului de jurisdicţie a muncii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data pronunţării acesteia.

În legătură cu această propunere Vă semnalez următoarele:

1. Potrivit Codului muncii, în cazul în care se produce o pagubă avutului obştesc de către o persoană încadrată în muncă, conducătorul unităţii este obligat să emită decizie de imputare, împotriva persoanei vinovate în termen de 60 zile de la data când a luat cunoştinţă de producerea pagubei.

Dacă conducătorul unităţii nu emite decizia de imputare împotriva persoanei vinovate în termenul prevăzut de lege, răspunderea materială pentru acoperirea prejudiciului cauzat îi revine.

Această răspundere revine, potrivit legislaţiei actuale, conducătorului unităţii şi dacă organul de jurisdicţie al muncii constată că decizia de imputare a fost emisă împotriva altei persoane decât cea vinovată sau pentru o sumă mai mică decât paguba reală.

2. Prin proiect se propune să se dea posibilitatea conducătorului unităţii să emită o nouă decizie de imputare, în termen de 60 zile de la data în care a luat la cunoştinţă de hotărârea organului de jurisdicţie a muncii, dacă s-a stabilit că o altă persoană decât cea imputată este vinovată de producerea pagubei ori că aceasta este mai mare decât cea stabilită iniţial.

Prin modificarea propusă se urmăreşte recuperarea pagubelor în primul rând de la persoana efectiv vinovată de producerea ei şi evitarea imputării persoanelor care, cu toate diligenţele făcute, nu au putut stabili în termenul prevăzut de lege persoana vinovată sau cuantumul exact al prejudiciului.

Propunem aprobarea.

17 XII 1980                                                                     ss. Silviu Curticeanu

EXPUNERE DE MOTIVE

Potrivit legislaţiei în vigoare, pentru recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc, deciziile de imputare trebuie emise în termen de cel mult 60 de zile de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă de producerea pagubei. După această dată, chiar dacă se constată că alte persoane sunt vinovate sau cuantumul pagubei este mai mare, nu se mai pot lua măsuri de recuperare împotriva celor care au produs-o.

Această prevedere are consecinţe negative în ce priveşte activitatea de reîntregire a patrimoniului obştesc; în acelaşi timp se poate ajunge şi la prejudicierea intereselor legitime ale personalului muncitor deoarece ajung să fie trase la răspundere organele de conducere ale unităţilor, precum şi organele de control care, cu toate eforturile depuse, nu au putut identifica la timp persoanele vinovate şi volumul exact al prejudiciilor.

Conducerile unităţilor socialiste şi organele de control întâmpină dificultăţi în identificarea exactă a persoanelor efectiv vinovate de producerea pagubelor în dauna avutului obştesc, ca şi în ce priveşte stabilirea cuantumului real al acestora, deoarece nu au la îndemână mijloacele procedurale complexe ce sunt puse la dispoziţia instanţelor judecătoreşti.

Pentru reglementarea corespunzătoare a situaţiilor expuse s-a întocmit alăturatul proiect de decret prin care se propune ca, în cazul când prin hotărâre definitivă a unui organ de jurisdicţie se constată că valoarea pagubei este mai mare decât cea imputată ori că vinovată de producerea pagubei este o altă persoană, cel în drept să emită decizia de imputare să poată lua măsuri de recuperare de la acesta, printr-o nouă decizie de imputare, în termen de 60 zile de la data când a luat cunoştinţă de hotărârea definitivă.

Proiectul de decret a fost însuşit de Biroul executiv al Consiliului de conducere al organelor centrale iniţiatoare.

Faţă de cele arătate supunem spre aporbare alăturatul proiect de decret.

După aprobare, decretul urmează a fi publicat în Buletinul oficial al Republicii Socialiste România.

VICEPRIM-MINISTRU,

MINISTRUL FINANŢELOR

(ss.) Paul Niculescu-Mizil

MINISTRUL MUNCII,

PREŞEDINTELE CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR

(ss.) Emil Bobu

MINISTRUL JUSTIŢIEI

(ss.) Ioan Ceterchi

Avizăm favorabil,

PREŞEDINTELE CURŢII SUPERIOARE DE CONTROL FINANCIAR

(ss.) Gheorghe Rădulescu

PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI SUPREM

(ss.) Ioan Sălăjan

p. PREŞEDINTELE CONSILIULUI LEGISLATIV

ss. (indescifrabil)

21 X 1980

Nr. 609 P.M.M.                        S.G.C.M.

21 X 1980                                Nr. 1152   22 X [1]980

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

DECRET

cu privire la modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Art. 1. În cazul când prin hotărâre definitivă a unui organ de jurisdicţie se constată că paguba ce urmează a se recupera în condiţiile Codului Muncii, este mai mare decât aceea imputată, ori că răspunderea s-a stabilit în sarcina altei persoane decât cea care a produs paguba, organul competent potrivit legii va lua măsuri de recuperare a pagubei reale de la persoana care a provocat prejudiciul, prin emiterea unei decizii de imputare, în termen de 60 zile de la data când a luat cunoştinţă de hotărârea definitivă, dar nu mai târziu de 6 luni de la data pronunţării acesteia.

După expirarea acestui termen, prejudiciul se impută celui vinovat de neluarea măsurii de imputare.

Art. 2. Decizia de imputare poate fi emisă în condiţiile articolului 1 alineatul 1 numai o singură dată.

Art. 3. Dispoziţiile prezentului decret se întregesc cu dispoziţiile din legislaţia muncii şi Legea nr. 2/1973 privind Curtea Superioară de Control Financiar.

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

21 X 1980

  • A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1980, f. 68-71.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. „Reglementarea” asta este ceea ce numeau „averi obtinute ilicit” sau este o „imbunatatire”?
    Aveam un coleg, parca „asesor popular” numit, care mergea la diferite persoane cu un judecator/procuror, si le faceau evaluarea averilor.

    • Din păcate, nu există alte detalii în dosarul respectiv.
      Iniţial, m-am gîndit că ar putea fi vorba despre provocarea unor pagube: distrugeri, sustrageri sau dobândirea în mod ilicit a unor bunuri şi/sau sume de bani (şi aici, se pare, ne gândim la aceeaşi lege a „ilicitului”). Evoluţia rapidă a evenimentelor politice din România din ultimele trei săptămâni nu mi-a permis o lărgire a ariei de cercetare şi am încercat să ofer rapid o idee despre modul de rezolvarea a problemei respective în anul 1980, plecând de la o declaraţie a
      unui magistrat român despre jurisdicţia din perioada comunistă.
      Am să caut nişte elemente suplimentare în volumele de memorii ale lui Silviu Curticeanu, deşi acesta nu ştia că va veni un Liviu Dragnea, care să încerce scoaterea din închisoare a unor condamnaţi. Recuperarea sumelor datorate de aceştia este o problemă foarte complicată.

  2. Este vorba de Decretul 63/1981 care se poate găsi şi cu google.
    Nu e vorba de recuperarea prejudiciilor în sensul în care se discută astăzi ci de cele create de salariaţi la locul de muncă, e vorba de raporturi de muncă, de Codul Muncii nu de Codul Penal. Dealtfel, şi astăzi problema e reglementată în Codul Muncii şi Codul Civil (angajatorul nu poate recupera forţat astăzi, dacă nu cade de acord cu angajatul trebuie să apeleze la instanţă, cu excepţia administraţiei publice unde se emit în continuare decizii de imputare).
    Recuperarea creanţelor din infracţiuni, ca şi punerea în aplicare a măsurii confiscării o făceau, culmea, executorii judecătoreşti potrivit art. 7 din Decizia 221/1960! Pe vremea aia se adoptase o soluţie mai liberală decât în ziua de azi şi mai eficientă.
    Aceste acte normative au fost abrogate prin O.G. nr. 11/1996.
    Nu ştiu de ce ulterior nu s-a optat pentru această soluţie, toată lumea inclusiv lumea bună reformistă a marşat pe ideea unei noi agenţii care eventual să apeleze la executori sau la ANAF în loc să se apeleze direct la executori şi numai la ei.

  3. Nu incetez sa ma minunez cat de departe putea merge idiotenia… Care va sa zica primul punct pe ordinea de zi a CEPEX (centrul de facto al conducerii tarii) era aprobarea pretului unui aparat radio pentru automobile :P Oare tot asa se aprobau si modele noi de pioneze si cuie?! Mai e de mirare ca sistemul a ajuns la colaps?!

    Nu-i vorba ca si la asta rusii ne-o luasera cu mult inainte. Nu mai retin unde citisem despre o decizie a Prezidiului sovietic (echivalentul CEPEX din Romania) prin care primul cosmonaut, Iuri Gagarin primea cateva cearsafuri, perne, plapumi si batiste de suflat mucii :P Un alt decret al prezidiului ii acorda lui Gagarin trei seturi de uniforme, chipie si caciuli peste ratie normala a unui maior. Un al treilea ukaz adoptat intr-o sedinta ulterioara ii acorda chiar si un automobil Volga nou. Modelul de masina (Volga sau Moskvici) ce urma sa-i fie daruit lui Gagarin ar fi tinut capul de afis al dezbaterilor din presidium mai bine de o ora :D Dupa atata revarsare de darnicie probabil ca maica Rusie trebuia sa puna niscai biruri noi peste mujici :D

    • Discuţia despre aparatul de radio este foarte interesantă. Nu ştiu cum o voi folosi. O să încerc, probabil, să plec de la ideea dumneavoastră. Acei oameni se ocupau de orice şi puteau stabili inclusiv preţul unor navete spaţiale folosite de marţieni.

  4. Hmmmm….

    Azi e 26 ianuarie. Dacă nu ar fi plumbuit temeinic de camarazii de la Regimentul 64 Parașutisti Boteni, Pingelica împlinea azi 99 de primăveri. Nici un articolaș nimic acolo?! :P

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petre Opris
Petre Opris
A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete „Ioan Vodă” (Sibiu, 1990) şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997). Doctor în istorie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008) şi locotenent-colonel (în rezervă). A lucrat în Ministerul Apărării Naţionale (1990-2002) şi Serviciul de Protecţie şi Pază (2002-2009). Cercetător asociat în cadrul proiectului internaţional „Relations between India and the Soviet Bloc: New Evidence from the Eastern European Archives”, coordonator: prof.dr. Vojtech Mastny, The Parallel History Project on Cooperative Security (PHP), Zürich, 2007-2010. Cercetător în domeniul istoriei Războiului Rece la „Woodrow Wilson International Center for Scholars” (Washington, D.C.), în cadrul Programului de Burse de Cercetare pe Termen Scurt iniţiat de Institutul Cultural Român (România) şi Woodrow Wilson International Center for Scholars (S.U.A.), martie – iunie 2012. Lucrări publicate: „Industria românească de apărare. Documente (1950-1989)” (Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2007), „Criza poloneză de la începutul anilor ’80. Reacţia conducerii Partidului Comunist Român” (Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2008) şi „România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia (1955-1991)” (Editura Militară, Bucureşti, 2008). Co-autor, împreună cu dr. Gavriil Preda, al celor două volume ale lucrării „România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia. Documente (1954-1968)” (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2008 şi 2009). Fundaţia Culturală „Magazin Istoric” i-a acordat Premiul „Florin Constantiniu” pentru lucrarea „Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România (1946-1989)” (Editura Militară, Bucureşti, 2018), în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Banca Naţională a României (Bucureşti, 24 mai 2019). Apariţii editoriale recente: „Aspecte ale economiei româneşti în timpul Războiului Rece (1946-1991)” (Editura Trei, Bucureşti, 2019) şi „Armată, spionaj şi economie în România (1945-1991)” (Editura Trei, Bucureşti, 2021). În prezent, îndeplineşte funcţia de director adjunct al Institutului Cultural Român de la Varşovia. Opiniile exprimate pe Contributors.ro aparţin autorului şi nu reprezintă poziţia Institutului Cultural Român.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro