duminică, mai 19, 2024

Cu drona la festival: SIMFEST 2017

Este aproape un miracol ca un festival dedicat televiziunilor regionale, locale și producătorilor independenți să reziste paisprezece ani, să nu dispară din lipsă de finanțare, din lipsă de producții sau din dezinteresul publicului. Corina și Ionuț Ceaușescu n-au clacat și au organizat din nou laTârgu-Mureș, între 14 și 20 august 2017, festivalul SIMFEST la care au concurat 84 de producții din zece țări. Pe parcursul anilor, festivalul s-a internaționalizat și a devenit un eveniment cultural extins de la competiția de televiziune, la dezbateri, proiecții de film, expoziții, lansări de carte. Festivalul a adăugat o componentă instructivă, Școala de vară pentru jurnaliști. Anul acesta au ținut cursuri despre sunet, scenariu, muzică de film, mobil video și scriere creativă Horea Murgu, Copel Moscu, Mircea Florian, Péter Keresztes și Bogdan Hrib.”Simfest este el însuși o școală nonformală. Aici înveți văzând și discutând. Despre profesie, despre filme, despre tehnologii. Nu în ultimul rând despre pasiunea de a face ceva. Din 2007 i-am adăugat și o componentă la modă: workshop-urile, numite mai nou masterclass, susținute de profesioniști din țară și din străinătate. Am căutat mereu să abordăm teme de actualitate  pentru jurnaliști, mai ales pentru cei de televiziune, dar și să suplinim absența unor calificări profesionale la care mulți nu au acces”, declară organizatorii. Dezbaterea Minte presa. Ce spun jurnaliștii?Ce spune publicul?, organizată de Asociația Ziariștilor Independenți AZIR, secția românească a AEJ, cu participarea Angelei Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a provocat discuții polemice în căutarea unor soluții de igienă etică în presă.

Juriul festivalului, din care am făcut parte, a remarcat cât de flexibili sunt producătorii și realizatorii de televiziune, cel puțin în privința adoptării mijloacelor noi de producție TV: 2017 este anul dronelor, sau, cum parafraza hâtru Geo Tuică, director de imagine, membru al juriului”nicio masă fără dronă”. Au existat și excese, taxate de juriul format din Dorin Ilie (France Télévision), Ion Stavre (SNSPA), Codruț Pînzariu (producător independent), Lucian Ionică, președintele juriului, dar imagini prodigioase au fost captate cu drona în filme documentare care au meritat un premiu, ca Biserici de lemn din România realizat de Kiki Vasilescu. Comparativ cu anii anteriori, se poate spune că televiziunile locale au trimis mai puține producții în competiție, simptom al crizei de finanțare de care presa locală suferă de peste opt ani, ducând la dispariția presei tipărite și a numeroase studiouri locale. Sondajul Obiceiurile de informare și consumul de presă scrisă al românilor realizat de IRES în perioada 5-7 iulie 2017 arată că, dacă pentru informațiile despre evenimente din țară și din lume publicul apelează la televiziunea generalistă în proporție de peste 80%, pentru informații locale apelează la televiziune doar în proporție de 50%. Tot ca o particularitate a ediției 2017: producțiile înscrise din Republica Moldova au fost numeroase și au excelat.

Un festival vine și trece, triumful câștigătorilor este efemer dar reprezintă totuși un îndemn de a nu renunța la o profesiile captivante din jurul televiziunii și filmului. De aceea laureații trebuie menționați și cunoscuți: Marele Premiu (1000 de euro), Nicu Ioniță, un supraviețuitor al experimentului Pitești, realizat de Gabriela Baiardi,TVR Iași; Premiul Special al Juriului 100 de movile de Max Ciorbă, OWH Studio Chișinău; Premiul Reprezentanței Comisiei Europene la București (1000 euro, a unei călătorii de studii la Bruxelles), Povești din Armenopolis de Diana Deleanu, TVR; Premiul pentru jurnalism european acordat de Asociația Ziariștilor Independenți din România, AZIR/AEJ (2000 lei):10:34 to Belgrade de Ioana Grigore; Premiul pentru film documentar , Operațiunea Zimbrul de Dan Curean și Dan Păvăloiu, TVR Cluj; Premiul pentru film documentar Facebookistan de Jakob Gottschau, Express TV Produktion, Danemarca; Premiul pentru film anchetă Agonia ultimului combinat de utilaj greu, Fortus de Maria Florea, Margareta Andreescu și Cristi Donose, TVR Iași; Premiul pentru docuficțiune The Applauseman de Ruben Vermeersch, producție independentă, Belgia; Premiul pentru știri de televiziune Povestea unei stațiuni părăsite, Soveja de Cătălin Bălan, Digi 24 TV; Premiul pentru imagine Cine iubește și lasă de Victor Gălușcă, ADOF Chișinău; Premiul pentru montaj Rucodelie de la Savatie de Stas Ciorescu, CIOFILM Chișinău; Premiul pentru producție minorități etnice Khozyain de Mircea Sorin Albuțiu, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj; Premiul pentru film turistic Biserici de lemn din România de Kiki Vasilescu,East Movies din București; Premiul pentru creație New Media Crooked deTudor Botezatu; Premiul pentru videoclip Cangurul de Natalia Bujor, Ciofilm Chișinău.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro