Cine cunoaște cât de cât istoria comunismului românesc din perioada ceaușistă își amintește că Nicolae Ceaușescu a folosit primii ani ai lungii sale domnii pentru a face curățenie mare. Adică pe a-i înlătura pe cei cunoscuți sub eticheta baronii lui Dej.
Metodele erau cum nu se poate mai felurite. Pe unii dintre baroni îi acuza de greșeli de neiertat, această sintagmă putând însemna chiar și crime comise la ordinele predecesorului la șefia partidului bolșevic din România (cazul Alexandru Drăghici), altora le găsea utilizări simbolice pe la Sindicate (cazul Gheorghe Apostol), alții se retrăgeau invocând motive de sănătate (Alexandru Bârlădeanu), o altă categorie de vechi aparatciki plecau fiindcă erau amenințați că vor fi făcute publice inconvenabile istorioare de moravuri din biografia personală (Chivu Stoica).
Nimeni, nici atunci, nici după 1971, când Ceaușescu și-a văzut consolidată puterea, nici măcar cei care trecuseră o dată examenul fidelității, nu avea siguranța că ar putea scăpa de ceea ce se numea până în decembrie 1989 rotația cadrelor. Ori de ceea ce cu atâta jale disidentul retroactiv Ion Iliescu a numit trimiterea la meserie. Aceasta însemnând că cine știe care până la un moment dat mare tovarăs se putea vedea peste noapte trimis șef la nu știu care IAS uitat de lume (cazul Virgil Trofin).
Se mai putea întâmpla și ca cineva care jucase până atunci rolul de prim sfetnic, adică de prim-ministru, să dispară invocând misterioase motive de sănătate pentru ca mai încolo, pe neașteptate, să se facă dintr-o dată bine și să primească însărcinări extrem de însemnate. Acesta a fost cazul arhicunoscutului zis academician Manea Mănescu.
Am avut parte din 1989 încoace de o revoluție, de o schimbare de regim, de o nebuloasă tranziție și, iată, povestea rotirii cadrelor, reveniri spectaculoase după perioade de penitență par să reintre în cutuma vieții politice bucureștene. Odată cu intenția de a i se da o slujbuliță bine plătită la șefia unei agenții guvernamentale și celui care în iunie nu mai prididea să îi aducă nenumărate acuze mai-marelui PSD, dl. Liviu Dragnea. Nimeni altul decât cel care l-a pus și apoi voia să îl vadă schimbat din motive la fel de obscure din nemeritatul post de prim-ministru.
A jucat el, domnul Sorin Grindeanu marea scenă a răzvrătirii, a rezistenței, a apărării înaltelor idealuri ale PSD, întinate de transferații din fostul PD al lui Traian Băsescu (Liviu Dragnea și Darius Vâlcov) ori din pe veci (sper!) trecutul în neființă PRM (Codrin Ștefănescu și Lia Olguța Vasilescu).
A păcălit dl. Grindeanu pretinși mari analiști politici care i-au preamărit bărbăția și noua alură de mare om de stat în devenire pentru ca mai apoi, după o perioadă de penitență, să aibă o întrevedere cu Daddy Dragnea. Care i-a vorbit ca un tată, după cum ne-a înștiințat însuși bărbatul căruia a început să-i placă rolul de fiu rătăcitor dornic să obțină iertarea. Circula deja pe surse vestea că d-lui Sorin Grindeanu i s-a găsit o funcție în diplomație. Șeful PSD a confirmat întâlnirea, dar a adăugat că dl. Sorin Grindeanu trebuie totuși să mai aștepte. Că mai e nevoie de un pic de penitență.
Iată că acum d-lui Grindeanu i se face cadou de către premierul Mihai Tudose funcția de președinte al ANCOM. Nu știm dacă astfel prim-ministrul vrea să îi mai dea o lecție șefului PSD și să îi mai pună încă o dată la încercare nervii. Să ii arate că nu este tocmai o păpușă. Ori dacă nu cumva avem astfel o nouă dovadă că PSD, partid de natură comunistoidă, nu poate pentru nimic în lume să se despartă de practicile politice și de promovare a cadrelor din vremea ceaușismului în floare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nici o cearta intre politicienii condamnati, anchetati sau inca neprinsi care se rotesc pe scena sub nume temporare de „partide” nu sint reale. Perdele de fum menite sa-i oboseasca si sa-i abureasca pe platitorii de taxe care sapa minim 40 de ore pe saptamina. Deficitul e depasit, minciunil electorale la lumina. Strada se pregateste si ei se tem (a se vedea tupeul de a da jandarmilor puteri sporite). Sa vedem care pe care!
Asta se cheama cumparare de loialitate. Si sa-l aiba sub ochi. Mai bine sa-i dai de lucru (pe bani buni in acelasi timp) decat sa-l lasi somer si sa se tina de prostii. Mai ales ca in Banat se cocea de o dizidenta fata de centru.
Disidenta in Banat? Glumiti domnul meu. Politicienii banateni sunt printre cei mai supusi cen
trului.
Din punctul meu de vedere avem 3 aspecte:
1. Partidul care este in toate, in cele ce mandru rad in soare, nu mai are rezerve de cadre de mare nadejde si angajament si atunci recircula resursele.
2. P$D-ul este partidul unei gasti bine organizate.
Sloganul intern care poate sa fie citit pe buzele tuturor este: fura, dar fura bine si nu te incurca in maruntisuri… De aceea isi alege partidul – prin maretul sau conducator – cu mare grija personajele care urca pe scena publica – in marea lor majoritate sunt persoane care oarecum poarta dosare penale, oarecum se numesc infractori, si/sau oarecum sunt usor de controlat politic ca urmare a slabiciunilor lor…
3. Partidul care este in toate nu tolereaza abateri de la linia cu consecventa aratata – vezi sloganul intern de mai sus.
SG, un razvratit, acum de graba a fost chemat sa se repopeasca .
Spectacol este facut public ca sa se inteleaga odata pentru totdeauna si foarte limpede ca linia partidului are o marja relativ stransa de tolerare a abaterilor dar si ca acorda iertare pacatosilor lor ce revin sa sprijine cu elan revolutionar constructia mareata a partidului ce mandru rade in soare.
Chestiunea este insa extrem de simpla in ceea ce priveste viitorul acestui partid –
Nu mai are lumina la gubernare pentru ca ioc – sau canci – banutzi in buzunar…Obrazul subtire al luminatului P$D cu drag a rezistat nu mai mult de 6 luni dupa care a crapat sub imensa incarcatura de fard strident – a se citi pomeni electorale frumos inserate intr-un maret proiect-program de gubernare –
Ce este mult prea mult se strica/ rateaza extrem de repede – ca asa este in tenis!
in clanul hotilor nu exista indivizi buni si indivizi rai, ci doar pradatori, stratificati dupa marimea caninilor. scosi din haita n au nici o valoare. cine plateste o jigodie inepta cu 10 000 de euro intr un mediu meritocratic ? in primele zile ca prim ministru a bifat primul succes : si a curatat fata de negi. acum, c o leafa mult mai mare poate visa la limuzina si casa cu piscina.
Istoria asta cu Dragnea si Grindeanu imi aduce aminte de o poveste despre Napoleon Bonaparte.
Se zice ca unul din generalii lui nu agrea intotdeauna tactica si strategia acestuia..
Tuterii din camarilla imparatului tot insistau pe langa el sa renunte la general si nu intelegeau de ce acesta nu o face.
Intro zi Napoleon le-a raspuns ,folosind o parabola,ca decat sa-l dea afara din cort si sa-l determine asfel sa scuipe in cort mai bine il tine in cort si-l pune sa scuipe inafara.
Cred ca in modul asta ar trebui interpretata si pozitia lui Dragnea fata de Grindeanu.