luni, iunie 17, 2024

„Ferma animalelor”

21 decembrie 2017, zi importantă a evenimentelor care, în 1989, au dus la sfârșitului dictaturii ceaușiste din România. Parlamentul României, București: într-un gest simbolic, aflat în legătură cu evenimentele politice ale ultimei săptămâni, parlamentarii USR fac cadou parlamentarilor Puterii volumul lui Orwell, Ferma animalelor. Dintre aceștia, un fost rector și ministru al învățământului se ferește de carte și o aruncă pe jos, altul se uită îngrozit (pe copertă e desenat un porc!), altul, de-un grobianism care-l descalifică în primul rând ca om, o înjură pe deputata care-i oferea cartea, în râsetele celorlalți. Oare de ce? Ce e de înțeles din aceste scene, petrecute în Parlamentul României?

George Orwell începe să scrie Ferma animalelor către sfârșitul lui 1943 (o va termina în februarie 1944), îngrozit, o spun anumite surse documentare, de popularitatea lui Stalin în Anglia și America (pentru Churchill și Roosevelt, dar și pentru marele public însetat de știri bune de pe front, Stalin devenise, după episodul Stalingrad, simpaticul „Uncle Joe”). Uluirea lui Orwell, socialistul militant care mersese să lupte pentru republicani în Războiul civil spaniol, avea legătură cu experiențele sale din timpul șederii în Spania. Acolo observase în mod direct războiul fratricid dintre sectele „socialiste” și importarea de către facțiunea stalinistă a practicilor totalitare dezvoltate în URSS. Scăpat la limită din haosul politic spaniol, Orwell trăiește o mare deziluzie în raport cu utopia comunistă. Prima verbalizare a acestei deziluzii va fi cartea din 1938, Omagiu Cataloniei, relatarea autobiografică a experiențelor sale spaniole. Ulterior, această deziluzie va fi transcrisă în tonalități din ce în ce mai sumbre, în Ferma animalelor (1945) și 1984 (1949). În Ferma animalelor Orwell spune de fapt povestea Revoluției (loviturii de stat) bolșevice ca poveste a deturnării idealului socialist, ca poveste a utopiei care devine distopie. Dar în același timp surprinde, în mod paradigmatic, progresia totalitară în dinamica ei abstractă. Nu întâmplător, pentru a spune această poveste Orwell alege formula alegorică. Alegoria narativizează simboluri ușor de înțeles, al căror sens se raportează atât la situația istorică reprezentată (progresia totalitară a Uniunii Sovietice), cât și la posibilele situații istorice de același fel. Avantajul alegoriei (o știm încă de mici, citind fabule) este acela că reușește să decupeze, prin intermediul narațiunii, semnificații emblematice care pot să se raporteze la situații reale (istorice) specifice. Povestea din Ferma animalelor e o poveste „reală” (pentru că s-a întâmplat) și posibilă (pentru că se poate întâmpla oricând), în același timp. E povestea insinuării tiraniei. Astfel, gestul parlamentarilor USR de a oferi celorlalți (adică acelora care au schimbat regulile în timpul jocului, acelora care au închis microfoanele și au refuzat dezbaterea, acelora care clamează binele națiunii în timp ce-i fac răul, adică o lipsesc de dreptate, acelora care „spun” prin acțiunile lor explicite că unii oameni sunt mai egali ca alții etc.) această carte e un gest lăudabil, elegant, dens și, aparent, inutil. Zic inutil pentru că logica totalitară care se întrevede în politica zilelor noastre e ca un narcotic puternic pentru „majoritarii” de azi. În interacțiunea „contondentă” din Parlamentul României un astfel de gest simbolic e de neînțeles mai ales pentru că parlamentarii Puterii au un proiect simplu: să „scape” (de ce vor fi făcut) și să poată continua acest proces de metamorfoză distopică a țării. Parlamentul României a devenit o „fermă a animalelor” (în sens alegoric, bineînțeles) și e pe cale să-și impună modelul întregii țări. Dar cărțile au virtuțile lor. Una dintre ele este aceea de a fi capabile, atunci când lumea o ia razna, să ne comunice peste timp memoria unei anumite experiențe a răului.  Să recitim, așadar, Ferma animalelor!

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Asa este! Aveti dreptate, Parlamentul Romaniei, o ferma cu multe, foarte multe animale, … , unde este foarte greu de deosebit (ceea ce presupune o incadrare exacta), a cosett-ilor, de serbaninicolae, … etc.

    • Cred ca se poate face o diferentiere clara intre Serban Nicolae si Cosette Chichirău. Primul este un agramat rudimentar, din categoria celor ilustrati pe coperta cartii pe care a primit-o cadou, iar daomna Chichirău are un doctorat la Univ. of Massachusetts si s-a intors in Romania ca sa dechida capul unora care scriu pe Contributors si nu vad, sau nu vor sa vada, diferenta.

      • Sincer? Parlamantara indicata de dvs. (total straian pt. mine pana acu cateva zile; nu ca acum m-ar preocupa prea mult), nu arata nimic din ceea ce afirmati.Imi pare rau (pt. dvs., nu pt. parlamentar), dar pt. faptele afirmate de dvs. exista „absence of evidence”; care in cazul sau (dar niciodata astfel), este acelasi lucru cu „evidence of absence” acestor fapte … . Nu trebuie sa ne fortati sa mancm aceeasi mancare. Oricum, pt. mine brailor, sermaninicolae, cetetti, .. e acelasi lucru. Cu parere de rau, daca v-am dezamagit …

  2. Buna Dimineata
    Gestul Grobian al Tovarashei ecaterina andronescu arata, subliniaza ceea ce au Simtit Cei care au ales calea Pribegiei in Lume, probabil ca in situatia Emigrarii in URSS acesti Oameni Deznadajnuiti ar fi fost considerati Eroi ai Muncii Socialiste P$D.
    Inserarea Proclamatiei de la Timisoara este Obligatia Morala a Romanilor pentru a indeplini dezinfectia in politica damboviteana!

  3. Felicitari celor care au avut o idee excelenta si in context il citez pe scriitorul si filozoful Petre Tutea cat si pe poetul Vasile Voiculescu :

    Petre Tutea In stilul lui Nietsche si foarte scurt : Cu comunistii nu trebuie discutat decat cu codul penal pe masa si cu catusele la indemana pentruca : „A te opune comunismului înseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca hotii de buzunare, ca tîlharii, ca violatorii de dame…Comunismul e o crima continua” (juridic s-ar spune:in forma continuata)

    Vasile Voiculescu: pe patul de moarte, înainte de a -și da duhul, scriitorul martirizat i-a zis fiului său mai mic: „Ionică, eu mor! M-au omorât! Ai grijă că sînt mai perverși decât crezi tu.”

  4. Da…trist spectacol, acest Parlament al Romaniei…
    Da…stiam ca majoritatea nu exceleaza prin respect, educatie, cultura sau civism…
    Recunosc, insa, ca ieri m-au surprins! Nu credeam ca, stiindu-se filmati, vor da totusi dovada de atata ignoranta, agresivitate si ghiobanie. Si de aceasta data, deci, realitatea depaseste previziunile.
    Desigur, ei desconsidera intr-atat poporul incat, sunt convinsi ca oamenii le-au aplaudat gestul de a arunca o carte pe jos, pentru ca, neavand habar de continut, s-au oprit, ca si ei, de-amboulea, la titlul care i-a ofensat, tot de-amboulea…cum altfel?
    Reactia lor de tipul „piei, satana!”, atat de populara printre unii romani, s-ar putea totusi, sa nu fi fost atat de unanim aplaudata, asa cred…
    Astazi, la 28 de ani de la Revolutie, s-ar putea ca romanilor sa le vina ideea ca nu asta vroiau sa aiba : dispret, hartoape, aroganta, mediocritate, hotie, minciuna, amatorism, incultura…
    Dar asta au. Deci…?

  5. A mai existat un vajnic reprezentant al puterii care a aruncat cu cartea în cel care i-a dăruit-o. L-a și lovit, noroc că doar în cot.
    Avem, deci o gamă largă de personaje dintre care să alegem pe cel/cea care reprezintă chintesența puterii politice azi: de la sexy-deputata-cântăreață, la violentul-infractor-deputat-mitralieră, de la grobianul-lăcătuș-senator-anal la fariseic-mincinoasa-senatoare-fost-rector-fost ministru (care vrea să arunce vina cărții cu pricina asupra colegei parlamentar care a încercat să i-o dea). Sper ca mulți compatrioți să deschidă ochii să vadă prostia, fariseismul,nesimțirea, impostura și apetitul pentru minciună al ciumei roșii căreia i s-au alăturat scursorile cripto-securist-penale care s-au aciuit în așa-zisul partid ALDE.
    Personajele porcine din „Ferma Animalelor” par copii de trupă pe lângă personajele puterii din Parlamentul României. Poate, ca în cartea lui Orwell, se va ivi vreun purceluș curajos care să le vină de hac.

  6. ” și e pe cale să-și impună modelul întregii țări”

    am senzatia ca nu aveti originea temporala corecta. modelul a fost impus dupa ’89, cand societatea practic a fost o conglomeratie de baroniade; s-a mai indepartat in ultimii ani. si se pare ca nu intelegeti exact semnificatia cartii lui orwell, reluati sabloanele arhicunoscute. daca aparenta legatura intre marasmul sovietelor a fost mai clara si subliniata de la inceput ca ceva evident, orwell e de fapt mai subtil si are sageti la societate in general, mai putin diferentiata de oranduire. ptr ca stratificarea aparuta in randul animalelor nu e exclusiva sistemului ‘comunist’ nici pe departe.

  7. Există o asemănare în Ferma Animalelor cu ceea ce vor PSD-iştii în parlamenta. Şi porcii din Ferma Animalelor au început cu o „mică modificare” constituţională. Şi anume, articolulului constituţional „Toate animalele sunt egale” i s-a adus o mică modificare astfel: „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale ca altele”. Şi de aici a început dictatura porcilor.
    Gestul USR a fost remarcabil ca semnificaţie şi o atenţionare asupra unei posibile dictaturi a porcilor în România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Tucan
Dumitru Tucanhttp://contributors
Conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Departamentul de studii românești. Titular, printre altele, al cursului de Literatura traumei (literatura spațiilor concentraționare).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro