luni, mai 20, 2024

Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova

Anul 2017 a perpetuat confuziile cetățenilor cu privire la direcția spre care trebuie să se miște țara, păstrând partenerii europeni într-o stare debusolată pe marginea seriozității față de reformele întreprinse. Societatea a rămas oricum segmentată, chiar dacă sondajele de la final de an au arătat o revenire la rezultatele mai pozitive din noiembrie 2013, când circa 47% din moldoveni sprijineau opțiunea de aderare la UE (IPN, 18 Decembrie 2017). Parașutarea intensă a mai multor măsuri pro-euroasiatice de către președintele Igor Dodon a asigurat procesului integraționist euroasiatic o vizibilitate minimă. Totuși, interesul pentru Uniunea Economică Eurosiatică nu a fost impulsionat, ci, din contra, s-a diminuat, chiar și pe fundalul eșecurilor repetitive ale guvernării de a promova corect și până la capăt reformele necesare pentru a democratiza cu adevărat instituțiile și societatea.

Toate prognozele proiectate pentru anul 2017 s-au adeverit (IPN, 26 Decembrie 2016). În primul rând, s-au materializat temerile legate de conflictele constante cu tentă geopolitică între tandemul guvern-parlament interesat în apropierea de UE și controlat de către PDM, și respectiv președinția pro-rusă a țării, în frunte cu Igor Dodon. Altă prognoză care s-a confirmat ține de îmbunătățirea poziționării politice a Democraților, care au exploatat resursele administrativ-instituțional-mediatice și au depășit cota de 6% în opțiunea de vot a populației. Totodată, a fost vizibilă o coagulare a forțelor pro-europene extra-parlamentare. Astfel, partidele lui Maia Sandu și Andrei Năstase au aderat la același partid pan-european (Partidul Popular European) și au o înțelegere de principiu privind crearea unui bloc electoral comun pentru alegerile din 2018. S-au materializat și prognozele legate de “geopolitizarea” masivă a discursului public și avansarea dialogului președinției cu Estul – Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică. Nu în ultimul rând, succesul electoral al forțelor pro-optimiste (Franța), pe de o parte, și sprijinirea separatismului militarizat în Donbas de către Rusia, pe de altă parte, au menținut relația Rusia-UE în impas, lucru exploatat de către partidele geopolitice de la Chișinău.

Anul 2018 se anunță a fi crucial pentru formatul actual de integrare europeană în care participă Moldova. Există premisele necesare pentru ascensiunea politică a forțelor pro-ruse, dar această perspectivă va concura cu tentativele Democraților de a forma o coaliție de guvernare, inimaginabilă pentru moment, cu opoziția extra-parlamentară. Revigorarea proiectului european prin intensificarea colaborării pe axa Paris-Berlin va coexista cu mobilizarea forțelor eurosceptice din “Noua Europă”. Cele din urma vor încerca să fortifice o poziție comună (Polonia, Ungaria) împotriva fundamentelor proiectului european – statul de drept, principiul de solidaritate, în apărarea cărora vor acționa instituțiile europene supranaționale.

Principalele zece prognoze pentru 2018

1. Materializarea asistenței macro-financiare a UE

Partidul Democrat va depune eforturi maxime pentru a dinamiza unele reforme, eliminând mai multe restanțe (de exemplu, activarea Autorității Naționale pentru Integritate). Din lista de 28 de condiții sectoriale, primele 10 condiții vor fi realizate fără probleme. Partidul de la guvernare va trebui însă să convingă Comisia Europeană și Serviciul European pentru Acțiune Externă că respectă criteriile politice. Cele din urmă sunt vagi, ceea ce permite un grad înalt de interpretare din partea UE, dar și a PDM. Dacă societatea civilă reușește să divulge devierile în funcționarea instituțiilor democratice, atunci va spori probabilitatea unui refuz a UE de a iniția prima tranșă din asistența macro-financiară. Democrații sunt însă prea puternic interesați în obținerea asistenței europene pentru a comite abateri majore noi, mai ales într-un an electoral.

2. Asistență financiară doar pe bază de condiționalitate

Se va extinde numărul partenerilor externi care vor aplica condiționalitatea în schimbul oferirii asistenței financiare. Astfel, BERD va acorda asistență autorităților moldovenești pentru dezvoltarea infrastructurii de interconectare cu condiția ca autoritățile să îndeplinească reforme în sectorul energetic, precum consolidarea reglementatorului sau adoptarea legislației energetice.

Astfel, ar putea fi accelerată atât valorificarea Pachetului Energetic III, cât și responsabilizarea cheltuielilor pentru construcția interconectării. Din cauza selectării anevoioase a companiei de construcție, dar și altor aspecte legate de privatizarea Vestmoldtransgaz, gazoductul Ungheni-Chișinău riscă să nu fie terminat până la finele lui 2018.

3. Dezunitatea post-electorală a forțelor pro-UE

Toate sondajele realizate pe parcursul lui 2017 indică asupra faptului că Partidul Socialiștilor va câștiga alegerile parlamentare din 2018, dar fără a putea guverna în singurătate. Tot acestea confirmă că forțele pro-europene pot acumula un număr de voturi suficient pentru a guverna. Pentru a juca un rol cât mai important în negocierile post-electorale, Democrații țintesc între 15-20 mandate, iar scrutinul mixt urmează să le faciliteze atingerea acestei ținte. În acest fel, Democrații împreună cu blocul PAS-PPDA ar putea însuma între 35-45% din voturi. Deocamdată, Maia Sandu, la fel ca și Andrei Năstase, au respins orice probabilitate de coalizare cu PDM. Interesul europenilor și americanilor de a media o coaliție de guvernare pro-europeană este foarte mic, dar victoria Socialiștilor ar putea schimba această atitudine. Democrații mizează în acest sens pe SUA. Însă o condiție-cheie pentru a examina o asemenea perspectivă ar putea fi separarea definitivă a PDM de Vladimir Plahotniuc, lucru pe care ultimul nu-l poate accepta, deoarece are nevoie de garanții de imunitate. Un asemenea scenariu ar fi inacceptabil pentru PAS-PPDA, care își datorează baza electorală în principal electoratului și retoricii anti-corupție-oligarhie-Plahotniuc. Soarta coaliției de guvernare post-electorale va depinde de numărul formațiunilor politice care vor accede în Parlament și dacă pe lângă Socialiști vor intra alte forțe cu inclinație pro-rusă – Partidului Nostru sau PCRM. O coaliție dintre PSRM și PDM este cel mai puțin probabilă, dar nu poate fi exclusă cu condiția că PSRM trădează unele angajamente față de Rusia, iar PDM se vede amenințat de perspectiva alegerilor anticipate.

4. Cimentarea vectorului euroasiatic

La insistența președintelui Igor Dodon, Moldova va deveni țară observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice. Chiar dacă un asemenea statut permite doar participarea limitată la activitățile din cadrul organelor Uniunii, aceasta va impacta considerabil electoratul pro-rus înainte de scrutin. Acest lucru poate juca un rol decisiv în determinarea orientării geopolitice a viitorului parlament. În orice caz, statutul dat va contribui la cimentarea vectorului euroasiatic în Moldova, chiar dacă, în virtutea circumstanțelor, forțele pro-europene reușesc să formeze o coaliție de guvernare.

5. Revenirea valorilor tradiționale în prim plan

Anul electoral va intensifica promovarea valorilor tradiționale de către președinție și PSRM, care astfel vor reanima participarea votanților din zona rurală, unde Biserica deține o autoritate morală în comunitate. Organizarea Conferinței Familiei la Chișinău, în toamna lui 2018, va crea platforma necesară pentru a discredita public valorile europene care ar reprezenta un pericol pentru familia tradițională. Acest discurs este iminent, mai ales că este parte integrantă a demersului forțelor pro-euroasiatice, care s-au activizat substanțial în primul an al mandatului lui Igor Dodon.

6. Implementarea parțială a DCFTA în regiunea transnistreană

Nivelul de realizare a principiilor DCFTA de către autoritățile separatiste va fi modest, dar UE nu se va decide să excludă exportatorii din regiune din regimul liberalizat oferit Moldovei, evitând astfel destabilizarea situației în regiune pe timpul președinției Italiei în cadrul OSCE. În schimb, va fi acordată și mai multă asistență, inclusiv prin intermediul EUBAM și controlul comun la frontiera moldo-ucraineană (Cuciurgan-Pervomaisk) la importuri și exporturi, pentru a extinde aplicabilitatea aspectelor tehnice ale DCFTA – regulile de origine a produselor, conformitatea cu condițiile tehnice, sanitare și fitosanitare. Cel mai semnificativ progres ar putea fi atins la eliminarea taxelor de import pentru produsele europene, pentru care este nevoie introducerea și funcționarea sistemului TVA în regiune.

7. Contradicții reînnoite pe axa Chișinău-Comrat

Dezbinarea între centru și autonomia găgăuză va căpăta o nouă dimensiune legată de lupta cu propaganda rusă, anunțată de către partidul de la guvernare la finele lui 2017. SUA și UE au recomandat focusarea pe adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului și asigurarea pluralismului media. Dar PDM folosește antagonismele cu Rusia din motive electorale, ceea ce face practic imposibilă abandonarea ideii de a ținti produsele informaționale rusești. Aceasta va pune Comratul pe baricade geopolitice, fiind deja antrenat într-o diplomație economico-politică activă în direcția estică, împreună cu președintele Igor Dodon.

8. Vecinătate și mai instabilă și imprevizibilă

Situația politică din România va rămâne una dificilă din cauza protestelor împotriva încercărilor guvernării de a diminua pârghiile instituționale și legale pentru lupta împotriva corupției. Aceasta poate afecta sprijinul politic din cadrul UE de a oferi României accesul la zona Schengen, pentru care condițiile tehnice deja au fost îndeplinite. Totodată, se va amplifica oboseala UE vizavi de pseudo-reformele și lupta controversată cu corupția în Ucraina. Contracararea Rusiei în Donbas și Crimeea riscă să devină unul din puținele puncte de interes major al UE față de Ucraina, dacă clasa politică ucraineană nu își retează simțitor pofta pentru rentă din bani publici. Frânarea reformelor în Ucraina creează o tendință negativă în toată regiunea, reprezentând un anti-model atractiv pentru alte elite oligarhice din vecinătate, inclusiv din Moldova.

9. Consolidarea viziunilor eurosceptice în Centrul și Estul UE

Forțele politice eurosceptice din Polonia și Ungaria își vor fortifica pozițiile, majorându-și capitalul politic din amplificarea contradicțiilor cu UE pe marginea interpretării distincte a statului de drept și a principiului de solidaritate. Deși UE poate aplica sancțiuni față de țările date, aceasta o poate diviza și mai mult pe criteriul Vest-Est. Avansarea Brexitului în 2018 va accentua discuțiile despre accesul la fondurile structurale în funcție de respectarea valorilor europene de statele membre, în particular în condițiile reducerii inevitabile a bugetului UE după plecarea Marii Britanii. Orice relație conflictuală între Bruxelles și capitalele europene alimentează retorica anti-europeană din exteriorul UE, inclusiv în vecinătatea europeană estică.

10. Activizarea factorului rusesc

Acțiunile Rusiei în raport cu Ucraina se vor activiza odată ce aceasta va negocia un armistițiu favorabil pentru a putea înceta acțiunile militare din Siria. Războiul informațional și discreditarea Occidentului vor rămâne în topul priorităților Rusiei, mixată cu preocupări față de problemele social-economice interne și asigurarea ordinii publice interne, pentru ca victoria previzibilă a lui Vladimir Putin la prezidențiale în 2018 să fie cât mai legitimă (cel puțin 80% din voturi). Din cauza neimplementării Acordurilor Minsk II se vor menține sancțiunile economice ale UE, la care se vor adăuga sancțiuni noi din partea SUA, atât la nivel de țară cât și individuale, pentru amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

În loc de concluzii…

Alegerile parlamentare vor domina agenda publică a țării pe parcursul lui 2018, influențând enorm comportamentul elitelor, indiferent de orientarea lor geopolitică.

Durabilitatea vectorului european va rezulta din capacitatea clasei politice de a crea o senzație colectivă potrivit căreia apropierea de UE reprezintă o necesitate obiectivă pentru transformarea țării, dar nu o replică geopolitică contra Rusiei. Însă consecințele alegerilor parlamentare vor testa fezabilitatea vectorului european.

Discreditarea valorilor europene de către țările membre și lărgirea discrepanțelor interne din UE, la fel ca și revenirea în forță a Rusiei în Ucraina, vor suplimenta setul de riscuri pentru Moldova, în care instituțiile democratice și respectiv orientarea europeană sunt sensibile la fluctuațiile geopolitice din regiune.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Pariez că 2018 va fi anul intrării Moldovei în NATO. Apoi va urma chestia cu UE, etc. Unirea nu este o prioritate pentru nimeni, nici măcar pentru România. Eu sunt optimist în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei pe Frontul de Est.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro