România a înregistrat în anul 2017 o creștere economică record, care s-a bazat, însă, cu precădere pe consum. Contribuția investițiilor a devenit pozitivă, însă factorul investițional este încă redus, ceea ce ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung. Contextul macroeconomic actual este unul al contrastelor, împletite în spirala creștere economică record – deficite bugetare înalte, în condițiile în care deficitul bugetar s-a încadrat totuși în ținta de 3% din PIB, prin sacrificarea programului de investiții publice și prin măsuri corective. Creșterea economică suplimentară realizată în anul 2017 nu s-a reflectat, în mod corespunzător, și în creșterea veniturilor fiscale, fapt ce indică, totuși, performanțe reduse în planul colectării și administrării fiscale.
Prezentare – Economia României 2017 în grafice: performanțe, riscuri, provocări – descarca intreaga prezentare in format pdf
Evolutii-macroeconomice-2017.-Cosmin-Marinescu1.mp4
Ocuparea forței de muncă este în continuă creștere, rata șomajului consemnând un minim istoric, însă piața muncii este tensionată pe fondul unui deficit acutizat de resurse umane calificate. Pe fondul avansului consistent al importurilor, deficitul comercial s-a intensificat, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului în balanța de plăți. În contextul unui grad sporit de volatilitate financiară, reflectată în dinamicile cursului de schimb și ale ratelor dobânzii, intensificarea presiunilor inflaționiste indică necesitatea unei ajustări de traiectorie în planul politicilor economice.
Acesta este contextul în care se resimte nevoia unei reorientări a politicilor economice dintre consum spre investiții. Esențială este îmbunătățirea calității investițiilor publice prin atragerea fondurilor europene, în special în domeniul infrastructurii de transport. Totodată, pentru susținerea inițiativei private și a mediului de afaceri, este vital să se asigure predictibilitatea economică și perspectiva sustenabilității, puternic afectate în ultima perioadă prin inițiative fiscale insuficient fundamentate în planul oportunității și al impactului economic. Consolidarea performanțelor economice reclamă priorități clare în planul politicilor structurale, inclusiv prin întărirea disciplinei financiare în economie și îmbunătățirea guvernanței corporatiste în sectorul companiilor de stat.
- Articol aparut pe blogul autorului
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Pe undeva nu arata chiar rau, cu exceptia dobinzilor din 2018… 20% mi se pare enorm, tocmai azi cind dobinzile sunt extrem de scazute.
Ma intreb insa cum se explica faptul ca-n 2017 dobinzile erau doar 1% ca mai apoi sa sara la 20?
Ca sa nu mai spun ca-n 2015 erau minus (?) 6. Ceva nu-nteleg…
Industria 4.0
Jeffrey Sachs/SUA a recomandat la București 2018 investiții și orientare spre produse performante. Industria 4.0 e puternic conectată pe tot continentul nostru. Nu se desfăsoară într-un singur loc, într-un singur oraș, într-o singură regiune, într-o singură țară. Produsul finit vine din multe locuri.
…. „… Esențială este îmbunătățirea calității investițiilor publice prin atragerea fondurilor europene, în special în domeniul infrastructurii de transport. Totodată, pentru susținerea inițiativei private și a mediului de afaceri, este vital să se asigure predictibilitatea economică și perspectiva sustenabilității,… „….
Nu lipsesc cunoștințe. E cunoscut ce trebuie schimbat în țară. Fără stat de drept consolidat, o administrație eficienta și credibilă (jecmănitorii din ministerele dâmbovițene sunt cel mai mare pericol) investitorii ocolesc România lui Dragnea/PSD.
In UE investițiile în idustria 4.0 nu se fac în zone riscante juridic cu infrastructură mizerabilă (fără autostrazi, cu căi ferate ruinate). Investițiile mari de peste 100.000 de Euro pe loc de muncă nu se fac în est, în momentul când „statul de drept“ este atacat în statele aderate 2004/2007 la UE. România are un handicap de 80 de ani 1938- 1989- 2018 din cauza unui stat de drept volatil, neconsolidat. România are un handicap din cauza celor 50 de ani de dictatură 1939- 1989, cu perturbații masive în economie. Mentalitatea ramâne o problemă?
E. Macron 2017-2027 nu ține cont de distanțarea estului de Bruessel/UE. Unde se va situa Bucureștiul în noua structură ZE/UE mai puternic intergrată? La periferia UE ca ceilalți din est? ZE mai puternic integrată are țeluri economice, va avea în conceptul francez un budget ZE propriu pentru investiții în tehnologii avansate.
Bucureștiul are de ales între „pensii speciale“ (cazul Grecia falimentară) deja fixate prin lege și investiții strategice cum cere autorul.
Care concept e în favoarea tinerilor? Care e contrariul?