Ce a făcut Opoziția politică din România în cursul anului 2018?

Cred că, în primul rând, trebuie spus că Opoziția a încercat să-și facă auzit glasul. Lucru din ce în ce mai dificil în condițiile precarității tot mai evidente și dramatice a presei independente.
Din ce în ce mai multe televiziuni sunt aservite puterii, vârfurile de lance ale acesteia, Antena 3 și România tv, nu mai depun demult nici cel mai mic efort măcar de a mima echidistanța. Invită, doar de formă și o fac cu parcimonie, câte un reprezentant din partea Opoziției. Căruia moderatorii, bine instruiți de patronat și de managementul postului, fie nu-i dau cuvântul, fie îi anihilează spusele prin vorbele în cascadă scoase șuierat și amenințător pe gură de vectorii de imagine ai puterii ori de așa-numiții analiști și oameni de presă despre care nu mai departe decât zilele trecute revista Newsweek România a dezvăluit că sunt en gros furajați din banii PSD. Nimeni nu mai înțelege ce hram poartă postul b1tv, iar Realitatea tv a intrat de vreo două luni pe un tobogan periculos. Acolo e din ce în ce mai clar că nimic nu mai mișcă fără să fie controlat de patronul postului, Cozmin Gușă, și de ambițiilor politice ale acestuia.
Am scris de atâtea ori despre ceea ce se întâmplă la TVR 1, în emisiunea România 9, un loc unde unde confidențial plătitul Ionuț Cristache, apărat precum o cloșcă disperată de pdg-ul Doina Gradea, un fel de casieră principală în raport cu oamenii Puterii recompensați generos de ghișeul de plăți din Calea Dorobanți nr. 191, este ajutat în operațiunea lui anti-opoziție de aceiași Cristoi, Chirieaci, Savaliuci, Bușci și, hélas, Mircea Dinescu. De multă vreme trecuți cu arme și bagaje, mulți dintre ei pe bani grei, de partea PSD. Pe la TVR mai apare și câte un parlamentar al Opoziției și câte un analist care nu face parte din clubul agreaților de Anca Alexandrescu, adică de Liviu Dragnea, numai că respectivul trebuie să se mulțumească cu rolul de om cvasi-mut pe care i-l rezervă sus-numitul moderator școlit la Antenele voiculesciene. De unde a transferat toate năravurile, defectele și ticăloșiile aferente.
Singurul post de televiziune la care glasul Opoziției se aude limpede rămâne Digi 24. Așa se explică acțiunile concertate de compromitere exercitate asupra acestuia, acuzele că ar fi controlat de Servicii, că ar fi tribuna de expresie a invenției numite Statul paralel.
În același an 2018, Opoziția a depus două moțiuni de cenzură. La sfârșitul sesiunilor parlamentare. Adică în iunie și în decembrie. Ambele prost scrise, lamentabil susținute, care, atunci când au fost supuse votului, nu au avut de partea lor nici măcar un număr de bile egal cu cel al parlamentarilor ce și-au pus semnăturile pe ele.
E evident că președintele PNL, dl. Ludovic Orban, nu controlează așa cum se cuvine partidul, că în interiorul acestuia se duc lupte de orgolii între vechii peneliști și pedeliștii care vor în continuare să fie ei cei ce au dreptul exclusiv de a alege muzica. În PNL sunt mai mulți centri de putere, cel al d-lui Orban fiind contracarat de cel al d-nei Gorghiu ori de cel controlat de d-na Raluca Turcan. Avem de-a face cu tot atâtea mișcări centrifuge.
Un sondaj IMAS, dat publicității zilele trecute, arată că, chiar și așa, PNL ar fi reușit să depășească PSD în opțiunile electoratului. Numai că tot zilele trecute s-a aflat că dl. Orban nu se împacă defel cu încercarea de revenire în prim-plan a d-lui Crin Antonescu. Politicianul care și-a uitat, ca tot românul, jurămintele și se vrea primul pe lista candidaților partidului la Europarlamentarele din primăvară. Sincer, nu înțeleg de ce se bucură dl. Antonescu de atâta respect și admirație din partea presei care pare a fi uitat că, înainte de a-i fi fost tras preșul de sub picioare de dl. Victor Ponta, a fost tovarăș de ticăloșii cu președintele de atunci al PSD. Dacă zvonurile privind intențiile d-lui Orban de a pune capăt visurilor de revenire în politică ale d-lui Antonescu se adeveresc, e foarte posibil ca PNL să fie măcinat în viitor de noi dezordini. Care se vor înregistra pozitiv în contul PSD.
PNL nu izbutește să se impună drept lider al Opoziției și pentru că nici d-lui Dan Barna și colegilor săi din conducerea USR, nici d-lui Băsescu, care încă mai are de spus ceva în PMP, chiar dacă a pus de o retragere strategică (în sondajul IMAS, PMP de abia dacă mai are un jigărit de 2, 5%), nici d-lui Dacian Cioloș nu le este defel agreabil dl. Orban. Care nu renunță la ambiția lui deșartă de a se vedea prim-ministru.
Până la urmă, cea mai coerentă opoziție la abuzurile tot mai nerușinate ale PSD o face președintele Klaus Iohannis. Cu toate contradicțiile, cu toată moliciunea care îl caracterizează. Numai că, din păcate, acțiunile Cotroceniului nu ajung. Întăririi acestora trebuie să li se asocieze întărirea acțiunilor partidelor parlamentare.