vineri, aprilie 26, 2024

Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I)

Acum aproape doi ani am aflat că România a căzut pe ultimul loc în clasamentul Indicele Inovării al UE și că o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale, nerespectându-se astfel prevederile Strategiei CDI 2007-2013 de alocare a granturilor, preponderent pe bază competiţională.

În articolul „Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!,  publicat de Contributors, în iulie 2015, puneam în evidență faptul că, pe lângă Academia Română, mai existau alte 4 academii „de consacrare”, respectiv Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice din România, Academia de Științe Agricole și Silvice și Academia Oamenilor de Știință din România iar membrii acestor academii primesc venituri pentru tot restul vieții (rente viagere). Cazul cel mai spectaculos şi controversat era cel al creării Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), prin Legea nr. 140/2015, lege ce transforma Academia de Științe Militare, născută încă din 2012, care ar fi trebuit inițial să se autofinanțeze.

Jurnaliști precum Emilia Şercan sau Melania Cincea și site-uri ca Hotnews și Euractiv au realizat investigații în profunzime despre  „fenomenul ASSN”.  Dar, în afară de demisia câtorva „academicieni”, sub presiunea jurnaliștilor, și publicarea unor informații, nu s-a întâmplat mare lucru de atunci. ASSN a primit anul acesta un nou buget, cu rente viagere, bine mascat în bugetul Educației, asta în timp ce puținii bani alocați cercetării se evaporă, iar cercetătorii fac apeluri disperate [i]. Două proiecte, ce propuneau stoparea finanțării ASSN au căzut în Parlament la finalul anului 2016, respectiv la începutul anului 2017. Mai mult decât atât, a fost creată Academia de Științe Juridice iar proiectul înființării unei Academii de Științe ale Managementului se află în Parlament. Țării cât mai multe academii (cu rente viagere)!

Scopul acestui articol este limitat, acela de a face o analiză a performanței ASSN.

Trebuie specificat că ASSN este considerată, conform legislaţiei şi propriilor documente programatice, o ”instituţie de interes naţional”și ”de consacrare academică.  Nu este o școală de educație și formare profesională, așa cum au înțeles unii. Conform propriei viziuni „Academia își asumă statutul de lider al platformelor de gândire strategică în domeniul securității naționale și de facilitator al abordărilor critice a temelor de securitate în plan conceptual și acțional[ii] . Practic acestea obiectivele sunt foarte ambițioase iar academicienii ”de securitate națională” ar trebui să reprezinte crema „intelligence-ului” românesc. Haideţi să vedem care este calitatea academică a resurselor umane. Cât de consacrați sunt ei din punct de vedere al producției intelectuale?

Dacă psihologii măsoară inteligenţa printr-un indicator, numit coeficient de inteligență (IQ), scientometria măsoară „consacrarea academică” prin intermediul indicelui Hirsch (h). Indicele h măsoară productivitatea științifică, pe baza numărului de lucrări ştiinţifice citate[iii]. Important este că agenţiile româneşti (CNFIS, CNCS, ARACIS sau CNATDCU) folosesc deja acest indice în realizarea unor evaluări pentru promovare sau pentru alocarea fondurilor.

Așadar, m-am gândit să calculăm acest indice h-Google Scholar al tuturor membrilor ASSN. În primul tabel de mai jos sunt cei 22 de membri ai ASSN, cu indicele h corespunzător, ordonați în ordine descrescătoare[iv]. În al doilea tabel, spre comparație, am listat câteva personalități academice internaționale, fiecare cu indicele h corespunzător, ca sa vă dați seama de discrepanță. Reamintesc că primul paragraf din Concepția de dezvoltare a ASSN spune că domeniul științific „studii de securitate” este cel pe care și-l revendică academia, iar studiile de securitate sunt un subdomeniu al relațiilor internaționale (vezi International Studies Association). De remarcat că cercetătorii internaționali nu sunt membri ai vreunei academii, ci doar simpli profesori sau cercetărori.

Membru al ASSN

(România)

Indice h

(Google

Scholar)

Cercetător internațional în domeniul RI/ studii de securitate Indice h (Google

Scholar)

Curaj Adrian 8 Paul R. Krugman 141
Bărbulescu Gheorghe 7 Richard R. Nelson 119
Maior George-Cristian 6* Guillermo Calvo 77
Pricopie Remus 5 Stephan Haggard 62
Iacob Adrian 5* Mark J Smith 62
Boaru Gheorghe 4 Barry Buzan 58
Paraschiv Gigel 4 Zbigniew Brzezinski 55*
Dîncu Vasile 4* Michael Oppenheimer 52
Calopăreanu Gheorghe 3 Andrew Moravcsik 52
Popa Gheorghe 3 Stephen Redding 50
Cavaropol Dan Victor 2* Ole Wæver 49
Iancu Niculae 2 Henry Kissinger 45*
Cîmpeanu Sorin Mihai 1 Edward Luttwak 34*
Mituleţu Ion 1 Tim Dunne 28
Popescu Cristian 1 Christopher Hill 28
Ţical George 1 C. Christine Fair 28
Neacşa Florin 1 Martha Finnemore 26
Toma Gheorghe 1 Keith Krause 26
Buţă Viorel 0 Stefano Guzzini 22
Mihalache Sorin Dan 0 Dr Rohan Gunaratna 22
Moisescu Gabriel-Florin 0 Myriam Dunn Cavelty 17
Ţăgorean Petru 0 Thomas Rid 13

Din punct de vedere scientometric sunt câteva observații spectaculoase. „Academicienii” noștri au o producție științifică insignifiantă, indicele h cumulat fiind 59, cât al unui singur cercetător internațional (Barry Buzan). Cei mai mari indici h aparțin profesorilor Adrian Curaj și Iordan Bărbulescu (care au publicat, însă, în alte domenii decât studiile de securitate clasice).

O a doua observație este că mai mult de jumătate dintre academicieni, au indice „0” sau „1”, mediana întregii academii fiind 2. Un simplu departament de științe sociale al Universității din București are o mediană de 8. Nu văd cum ar putea fi considerat „autor consacrat” cineva cu indice h egal cu „0” (cazul ambasadorului României în Marea Britanie și fost consilier prezidențial, Dan Mihalache, sau al vicepreședintelui ASSN, Florin Moisescu).

Am calculat și indicii h ai câtorva membri ai comisiei de științe sociale și economice a Academiei Române (deoarece nu există comisie de relații internaționale sau studii de securitate) și am găsit o dispersie destul de mare, de la un h 45 (sociologul Michael M. Cernea), un h 10 (Mugur Isărescu) dar și un h minim 3 (Tudorel Postolache).

Las cititorii să analizeze performanța instituțională a ASSN iar jurnaliștii și forurile competente să cerceteze dacă au fost îndeplinite condițiile de performanță individuală la selectarea fiecărui membru al ASSN. De altfel, art.7 din Legea 56 spune că ASSN reunește „personalități de o deosebită valoare științifică și profesională din domeniile cercetării științifice” iar Statutul ASSN are o anexă cu criteriile minimale clare pentru obținerea calității de membru, echivalente cu criteriile de profesor universitar în domeniile „Științe militare”, „Informații și securitate națională”, „Ordine publică și securitate națională”.

O intenție onorabilă a ASSN este aceea de a-și face propria revistă, Revista Academiei de Științe ale Securității Naționale[v]. Un prim număr de 200 de pagini a apărut, în 2016. Nu voi analiza, deocamdată, conținutul academic al fiecărui articol, ci revista ca atare. Vreau să vă dau un ”Breaking news”: am verificat acest număr al RASSN cu softul antiplagiat Turnitin și am descoperit un indice de similitudine de 14%. Similitudinea nu înseamnă, neapărat, că autorii au plagiat (pentru asta trebuie făcută o analiză a fiecărei similitudini) dar am suspiciuni rezonabile că ”academicienii” nu știu să scrie sau să citeze, conform cutumelor academice. Cea mai flagrantă similitudine se regăsește în articolul “European Union Intelligence Agency: is it a necessary institution for a European Army?” (pag. 25-34), scris de către John M. Nomikos, o mare parte din text fiind preluată dintr-un alt articol scris de același Nomikos, în 2014, cu titlul ”European Union Intelligence Analysis Centre (INTCEN): Next stop to an Agency?”, fără a se specifica acest lucru în vreo notă[vi]. La fel de contestabile sunt citarea de paragrafe întregi din legi, statut, planuri strategice sau regulamente de organizare, fiind preluate blocuri întregi de text, fără ghilimele sau trimitere bibliografică.

Am examinat și listele celor ce au depus proiecte de cercetare la competițiile recente: nu există numele nicunui ”academician” pe lista celor ce au depus proiecte de cercetare (PCE 2016 sau PCCF 2016). De ce s-ar obosi membrii acestei academii, dacă primesc un salariu tot restul vieții?

În episodul următor voi sistematiza dezvăluirile făcute de jurnaliști și voi analiza impactul financiar, legal și moral al ASSN asupra competitivității mediului academic și economiei românești. Până atunci, vă rog să estimați dumneavoastră dacă Academia de Științe ale Securității Naționale îndeplinește condițiile de ”instituţie de interes naţional” sau ”de consacrare academică”, așa cum este scris în propriile documente strategice și în legislația de înființare. Sunt mulți oameni de calitate, chiar în rândul acestor ”academicieni”, care au spirit critic și simțul ridicolului dar există și tineri din sistemul de securitate care se uită la ei ca la niște zei. Sper ca această radiografie să îi ajute să abordeze critic lucrurile și să se gândească la o societate axată pe merite și nu la o democrație controlată. Este posibil ca majoritatea acestor academicieni să fie buni ofițeri, spioni sau profesori, dar calitatea de ”academician” presupune alte calități. Considerați-vă informați, așadar!

NOTE____________________


[i] Comunitatea academică face apeluri repetate pentru respectarea angajamentelor de cercetare. Vezi apelul „Universitatea din București face apel la deblocarea finanțării proiectelor de cercetare”, disponibil la: http://infoub.unibuc.ro/2017/03/universitatea-din-bucuresti-face-apel-la-deblocarea-finantarii-proiectelor-de-cercetare/ sau petiţia „Știința Românească: între nepăsare și distrugere cu premeditare!”, disponibilă la: https://www.petitieonline.com/tiina_romaneasc_intre_nepsare_i_distrugere_cu_premeditare

[ii] Concepția de dezvoltare a Academiei de Științe ale Securității Naționale 2016 – 2020, disponibilă la: http://test.creativepr.ro/wp-content/uploads/2016/06/CONCEPTIE_ASSN_2016-2020.pdf

[iii] Vezi Hirsch, J. E. (2005). An index to quantify an individual’s scientific research output. Proceedings of the National Academy of Sciences, 102, 16569–16572 sau Anne-Wil K. Harzing,*, Ron van der Wal,  Google Scholar as a new source for citation analysis, in ETHICS IN SCIENCE AND ENVIRONMENTAL POLITICS, Vol. 8: 61–73, 2008.

[iv] Calculul indicelui Hirsch (h) a fost făcut, fie pe baza profilelor publice Google Scholar, fie cu ajutorul softului Publish or Perish 4.0. Se cuvine a preciza că numele scrise în italic sunt “civili”, al caror domeniu de cercetare și publicații nu se încadrează în domeniul clasic ”studii de securitate”. Numele care au marcat (*) în dreptul punctajului au probleme de calcul al indicelui h. Astfel, cele 3 nume din coloana din dreapta sunt personalități de notorietate internațională dar pentru care Publish and Perish nu a putut prelua toate indexările, datorită numărului prea mare de publicaţii sau citări (peste 18.000). O eroare de calcul, de alt tip, o are indicele pentru academicieni români; de exemplu, academicianul George Cristian Maior are integrate cărţi cu foarte multe citări, dar care nu îi aparţin (vezi  cartea ”Războiul tăcut”, scrisă de Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt şi tradusă în română la Polirom in 2008).

[v] Disponibila la: http://www.assn.ro/wp-content/uploads/2016/12/RASSN.pdf

[vi] Text disponibil la: http://rieas.gr/images/editorial/NomikosEUintelligence15.pdf

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Ce face Societatea Civila, ce fac Intelectualii, ce fac Studentii, ce fac Ziaristii, ce fac Cercetatorii, pentru abrogarea legilor aberante care permit unor obscure SRL-uri sau ONG-uri sa se numeasca Academii si sa primeasca indemnizatii nejustificate de la bugetul de stat pentru niste nulitati, impostori si plagiatori ?

    • Ce sa faca, dom’le, biata soțietate, face si ea academii! Avem deja citeva Academii de Biliard prin centrul vechi, precum si Academia de Tenis a lui Hanescu, Academia de Fotbal a lui Hagi, inclusiv Academia de dans Mihai Petre si Elwira Duda. E plin de academicieni si la Academia de Politie, Academia Militara sau Academia de Stiinte Economice. Chiar ar fi discriminare, adica fotbalistii, dansatorii, tenismenii si militienii sau contabilii au academii si securistii sa ramiie fara ?! Lumea evolueaza, doar nu o sa raminem la 1864 cu vechea Scoala de Poduri si Sosele frecventata de indivizi dubiosi ca Spiru Haret, Anghel Saligny, Elie Radu, Gheorghe Titeica, David Emanuel, Andrei Ioachimescu, Gheorghe Filipescu, Ion Ionescu si alti neica nimeni, niste țivili care n-au ajuns nici macar maiori. D-aia au si ramas la nivelul de „scoala”, astia cu grade tre’ sa fie musai la academicieni. Singura academie care a facut sa se vorbeasca despre Romania ramine Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport care are absolventi pomeniti si in Wiki : ” Among those who have graduated from the university include coaches, sports people and managers, including some of the most important in Romania, such as Ion Ţiriac, Ivan Patzaichin, Octavian Belu, Iolanda Balaș” (sursa:
      https://en.wikipedia.org/wiki/National_Academy_of_Physical_Education_and_Sport).
      D-aia zic, sotietatea tivila sa-si vaza de scoalele ei si melitarii, fotbalistii, securistii si dansatorii de academii ca sa fie bine si sa nu fie rau, pa cum zicea un academiciean da fotbal.

      • Sigur că vă bucurați! Au rămas mai puțini la împărțirea promenilor. Problema e că nici așa nu o să vă ajugă. Sunteți în contonuare prea mulți pentru că nu pleacă miluiții ci miluitorii :P

        Toate cele bune de la altul care se bucură că nu vă mai plătește!

        • O sa ne ajunga, stati fara grija! O sa dam pomenile mai mici, infintzecimale, ca sa ajunga la toata lumea. Romanul totdeauna s-a multumit cu putin.

          Mai trist o sa fie de dumneavoastra, cand o sa dea si hotnews/contributors.ro inevitabilul faliment. Ca ë cam trist sa scrii pe site-uri de prin alte locuri „ce bine imi pare ca am venit” sau „vai, cat de minunat e aici, n-as fi crezut”

        • Jignirile gratuite sunt semn de limitare intelectuala (ca sa fiu delicat) si nu de civilizatia in care va inchipuiti ca v-ati integrat. Generalizarea tot semn de limitare intelectuala este. :)
          Oriunde ati fi, oricare v-ar fi cetatenia actuala si oricat de frumos v-ati minti in fata oglinzii ca v-ati integrat, pentru cei de-acolo sunteti un strain… :)

  2. România a dat vreo vreo 1000 de doctori (cu tot cu Elena Ceaușescu :P ) între 1900 și 1990.Acum dă peste 4000 pe an :P. Evident că o asemenea puzderie de înțelepți & cărturri de seamă nu mai pot fi încăpuți de o singură academie. Trebuie apreciat faptul că nu numărul academicienilor a crescut mult mai lent decât numărul ălora cu doctrate. Adică e loc de o creștere robustă :D

    Fenomenul vânării sinecurelor e de neoprit. Tot așa cum producția de titluri academice degeaba e de neoprit. Mult lăudatul guvern Cioloș s-a scremut vreo-un an și a reușit cu chiu cu vai să anuleze mai puține titluri de doctori de mucava decât degetele de la mâini. Odată cu mazilirea sa s-a încheiat orice efort cât de firav în această direcție. În timp ce uzinele de titluri „academice” au continuat și continuă să duduie. Dacă aveau sânge în instalație (dar nau avut!) desființau pur și simplu tot ce înseamă universitate județeană + „academiile milițienești. Normal ar fi trebuit să rămână doar centele universitare din București, Cluj, Iași, Tinișoara, Brașov (Politehnica), Tg. Mueș (Medicina) și Constanța (Marină). Restul ura și la gară. Restul e risipă.

    Evident că toți academicienii ăștia de strânsură știu foarte bine că numărul de studenți scade constant datorită sporului demografic negativ cât și datorită faptului că tinerii români capabili fac tot posibilul să plece de la bun început la studii în afara țării… Fatalmente numărul de locuri plătite degeaba din sistemul „universitar” românesc se va reduce drastic. Deci își asigură din timp un loc călduț de unde să ronțăie fericiți oase până la adânci bătrânețe. Oricum dacă ne uităm la risipa demențială din România ăștia snt mai nimic..

  3. Aceasta „Academie de Stiinte ale Securitatii Nationale” este o gluma foarte proasta ! O porcarie oculta a baietilor destepti din SRI, care include oameni din toate structurile socio-profesionale din Romania (inclusiv oameni din sfera politica). Acesti oameni nu au nicio treaba nici cu dezvoltarea stiintifica, nici cu securitatea nationala, ei sunt ocupati de relatiile lor oculte (ca sa folosesc un termen foarte popular in randurile unor persoane publice) si afacerile murdare. Trebuie sa punem cruce acestui plan securistic de distrugere a tarii, daca ne mai dorim sa traim aici, cu familiile noastre, in liniste si armonie.

  4. Ca viziune din interior, o analiza binevenita (presupun ca autorul „a aruncat un ochi” pe studiile respective). Limitele metodelor cantitativiste sunt insa binecunoscute. In plus, uneori exista si prolificitati sterile, iar merele si perele sunt dificil de adus la un numitor comun. De aceea cred ca ar fi extrem de interesanta o analiza comparativa pe domeniul stiintelor securitatii din interiorul NATO. Stiu, va fi greu de realizat, transparenta si vizibilitatea acestui domeniu nu sunt cele comune, dar macar dam un semnal acestor baieti ca suntem cu ochii pe ei, ca, parafrazand, ii imboldim de la spate: „Cercetati baieti, numai cercetati!”.

  5. Autorul articolului uita ca acesti academicieni au daruit tarii peste 50 de strategii nationale, odata cu mii si mii de idei si solutii economice, in urma carora Romania este pe ultima pozitie (si la toate capitolele, inclusiv economice) in UE!Daca n-au realizat un amarit de ,,proiect de tara”, prin care Romania sa poata fi reindustrializata, asta nu-i vina lor, ci a UE, care iata ca in loc sa ne industrializeze, vrea sa ne arunce in viteza a treia de dezvoltare economica!De ce membrii academiilor sa nu ia un ban de pe urma inactivitatii lor, la fel ca politicii care tot nu fac nimic pentru tara, dar iau o gramada de bani?

  6. Si totusi un oligofren ca eroul nostru principal umbla liber si mandru, imbracat la patru ace, impunandu-ne inestimabilitatea propriei fiinte. Incredibil! Cat o sa mai putem suporta?

        • Mai traieste? il uitasem, scuze :D
          Justitia a lamurit dosarele Revolutiei si Mineriadelor?
          Cum sa nu fie liber si mindru, doar traim intr-o tara libera, care-si construieste o democratie originala, dupa cum grait-a :P

  7. O captura jpeg din 2014 de pe site, arata cateva pagini de doctoranzi in drept la SRI …. Executori, notari, … si altii.Ce o avea una cu alta, stiu doar ei.
    Si uite si un exemplu :”Precizia justiției nu este nicio recompunere artificială a unor situații de fapt și de drept, așa cum aceasta nu poate avea nimic de-a face cu reprezentarea intelectuală a unor texte fixate într-o limită virtuală și simplistă a unor construcții ipotetice de realități care nu există în viața adevărată. Precizia justiției ar trebui să țină mai degrabă de o mobilitate esențială a vieții și mai ales de efortul de a simți această mobilitate ca pe o continuitate a unei direcții reale”. Fraza are o constructie proustiana si un index de lizibilitate zero.

    Cei de la care a plecat articolu : Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc, se ocupa de traduceri (ceva din tarile ex Jugoslavja) „Vulnerabilitatea interacţiunii sociale în spaţiul virtualVulnerability of human interaction in the virtual space Author(s): Subject(s): Social Sciences Published by: National Institute for Intelligence Studies”;
    si „Revista Română de Studii de Intelligence (numărul 8) http://www.insi.ro/editii/RRSI–8-.pdf
    de DEI DE STUDII – ‎Articole cu conținut similar Revistă cu prestigiu ştiinţific recunoscut de Consiliul Naţional … Revista Română de Studii de Intelligence nr. 8/decembrie 2012 … . Vulnerabilitatea …”.

  8. Autorul mai uita sa mentioneze un amanunt, valabil cel putin pentru Institutele faimosilor academicieni, unii ‘pastoriti’ de Postolache, sau altii ca domnia sa: salariile cercetatorilor, mai ales ale debutantilor, sunt prohibitiv de mici. Un net cat salariul minim pe economie. Pentru un indice Hirsch, ori un ISI este nevoie de plata unor sume, incepand de la aproximativ 100-150 de euro in sus pentru a fi publicat intr-o revista cu vizibilitate. Evident, numai daca articolul este cu adevarat promitator. Mai mult, recenta marire de salarii a ‘omis’ aceeasi cercetatori ai academiei. Si stiu din sursa sigura. Insa, acelorasi academicieni, putin le pasa de cei pe care-i pastoresc, fiind asigurati pe viata cu sumusoare de zeci de mii. Cercetarea de calitate nu se poate realiza cu oameni umiliti zilnic si lipsiti de acces la surse de informare si documentare. Dar asta-i viata. Poate ar fi interesant ca autorul sa abordeze si situatia de la Academia Romana, analizand si rolul – uneori cam impropriu al unora dintre ‘nemuritorii’ actuali.

  9. Problemele arătate sunt problemele cheie de azi şi de mîine. Analiza prezentată pune accent pe una din academii. Care e de importantă majoră? Care se poate „asocia” cu patrimoniul universal în era digitală, cu știinţa la nivelul cel mai înalt?

    … „….Acum aproape doi ani am aflat că România a căzut pe ultimul loc în clasamentul Indicele Inovării al UE și că o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale… „…..

    Unde au dispărut centrele de cercetare după 1989? Ce s-a întîmplat cu cercetătorii, inginerii, asistenţii universitari tineri în acesti 27 de ani de democraţie originală? Un ranking al inovaţiilor în cei 27 de ani de libertate dezvălzuie de mult timp situaţia nesatisfăcătoare în domeniile de vîrf. Cum se poate ajunge la o salarizare adecvată a cercetătorilor, la o rasplată bună pentru cei care ani de zile „lucru bine făcut” e normalitate? Alocarea resurselor foarte limitate din budget la îndemîna caragioşilor din „academii” fantomă duce la care rezultate?

    …. „… Este posibil ca majoritatea acestor academicieni să fie buni ofițeri, spioni sau profesori, dar calitatea de ”academician” presupune alte calități…… „….

    Practicarea furtului „intelectual”, nerespectarea patentelor în NATIUNEA ceauşistă e sursa de inspiraţie pentru noua instituţie budgetară „Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN)”? Bani risipiti, arşi degeaba? De recitit: Patria mea a fost un sîmbure de măr, editura Humanitas. Securiştii şi secretarii PCR în intreprinderi au organizat „furtul” intelectual /patente străine de stat. O tradiţie de care sunt mîndri actualii „academicieni ASSN”? SRI şi ASSN azi?

    O privire peste gard poate fi de folos. In Japonia s-a ajuns în centrele de cercetare la un randament de 26% la plăcile de siliciu fotovoltaice (Christian Speicher în Neue Züricher Zeitung). Două războaie mondiale s-au dus şi pentru resursele de petrol. Azi preţul petrolului e un factor cu consecinţe în toate părţile globului (51 $ e de ajuns în desert, în Siberia sunt necesare 90 $ pe baril).

    Care inovaţie e de interes pentru cei mulţi în ţară (centrale atomice ca în Franţa)? Care instituţie/ invenţie trebuie să obţină prioritate la budget? ASSN cu vechile virtuţi moştenite în naţionalcomunismul ceauşist, deci furtul patentelor (stiu despre ce scriu, am vorbit cu ingineri…) sau centrele de cercetare unde performanţa, competitivitatea şi responsabilitatea sunt cheia succesului?

    La Roma 25.03.2017 preşedintele României a semnat declaraţia UE27. La aderarea în UE 2007 s-au semnat tratatele cu partenerii în UE. La fel în NATO, deci aderarea şi practicarea regulilor civilizaţiei occidentale. Se respectă aceste reguli? Forma fără fond pînă cînd?
    România liberă, România nouă se vede 2017 pe stradă. In minţile celor mulţi de pe stradă sunt cunostiinţele, aptitudinile de care e nevoie azi şi mîine.

    Greu de accceptat ce e demascat pe drept de autor aici. Publicaţia contibutors are rezonanţa dorită în sfera publică la dezbaterile libere necenzurate de azi, dezbateri libere care în trecutul recent au fost oprimate de „înaintaşii” ASSNului?

    Văd riscuri majore pentru tinerii de azi în hîrtiile cu care e răsplătită an de an munca prestată cinstit şi onorabil. Banii, „moneda naţională” moale, cu devalorizare în trepte/ permanentă, e un risc „naţional”? Lovitura vine din interior, mai puţin din exterior (Elveţia mică şi moneda francul elveţian forte). Cum se pot discuta în public (nu în ascuns în cercurile tovarăşilor „academicieni”) riscurile reale pentru cei mulţi în ţară? Emigrarea tinerilor, brain drain ….?
    Mişcarea identitară de azi e de extremă dreaptă/stîngă (Wilders, Front National, Jobbik) şi are influenţe pînă în mainstream, în partidele din parlamente. Aici văd un pericol. ASSN e un adept ideologic la această formă de „identitate” (Ministerul…identităţii…)? ASSN e acea curea de transmisie al ideologiei naţionalcomuniste (un fel de oglindă distorsionată a ideologiei legionare interbelice) înspre zilele noastre? Care sunt aliaţii regimului din Bucureşti 2017- 2021? Unde se formulează interesele vitale ale ţării? In organizaţiile obscure ca ASSN? Hoţii….?

    Lumea/UE27 nu stă pe loc. Decalajul. De unde vine? Cum se depăşeste? Calităţile „academicienilor” ASSN sunt problema sau soluţia?

    Pe scară mondială a ramas nerezolvată dominaţia/ prioritatea sectorului marelor finanţe (hedge fonds în zone fără impozit, speculaţiile cu derivate, de 10 ori mai mari decît BIPul national/mondial pe an) faţă de economia reală. Devizele internaţionale, $, EURO, Yen, Yuan-China, au influentă mare prin fluctuaţiile lor. Volatilitatea „banilor-hîrtie” (cine a distrus moneda naţională 1990-1996?.. tavarăşii făptaşi FSNişti au fost traşi la răspundere?.. nu sunt întrebări pînă azi??…), devalorizare permanentă în raport cu valorile materiale (terenuri, imobile, proprietăţi de acţionari la intreprinderi) sunt o cauză universală pentru decalajul între cei foarte puţini de sus şi cei foarte foarte mulţi de jos. Nemulţumirile sunt folosite, manipulate de populişti şi „identitari”din toate părţile. Vom vedea dacă izolaţionismul propagat de D. Trump va rezolva ceva în favoarea „with trash- deplorabile people”, a şomerilor de azi şi de mîine în SUA.

    Tehnologiile de vîrf, inovaţiile şi ştiinţa avansată nu se produc în academiile enumerate de autor. ASSN e problema vicoasă (..… „academicienii” 2017… identitate.. pericol… pedeapsă..?..) şi în nici un caz soluţia.

    Tinerii sunt viitorul ţării. Am încredere în ei, în aspiraţiile, aptitudinile şi soluţiile lor discutate pe stradă! E mult de făcut. Să începem azi. Fără… .. dar su stat de drept!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Zulean
Marian Zulean
Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro