MAE contra MAEu – cum putem stopa rivalitatea si incuraja cooperarea intre cele doua ministere care ne reprezinta in UE

Treaba unui think tank este de a reacționa rapid și de a prezenta idei și soluții în contextul imediat al unei decizii din zona guvernamentală, asupra unei opțiuni de politică publică în domeniul în care activează respectivul think tank. Așteptăm ca săptămâna acesta Guvernul să discute despre înființarea noului Minister al Afacerilor Europene (MAEu). Așteptăm producerea/modificare a două HG-uri, unul cu privire la înființarea MAEu și altul cu privire la activitatea de coordonare a afacerilor europene, aspect la care România nu a performat în cei aproape cinci ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Acesta fiind contextul, colegii mei de la CRPE Dragoș Dinu și Cristian Ghinea au publicat un raport care analizează opțiunile pe care le are Guvernul în coordonarea afacerilor europene, acum după apariția în peisajul instituțional a unui minister dedicat afacerilor europene.

Fiind pe contributors.ro, fiecare contribuim cu ce avem: unii cu articolele lor documentate, alții cu opiniile lor, eu astăzi voi contribui cu munca colegilor mei. Evident, o fac cu voia lor.

Pentru  a vă face o idee și a vă deschide apetitul, voi publica doar sumarul raportului. Restul îl puteți găsi pe www.crpe.ro. Este scris concis, la obiect și oferă o lectură facilă și plăcută asupra unui subiect important dar despre care cunoaștem puțin. Dacă v-am trezit interesul vă invit să dezbatem propunerile CRPE. O sa-i rog pe Dragoș Dinu și pe Cristian Ghinea să intervină cu lămuriri dacă va fi cazul.

„Mecanismul de coordonare a afacerilor europene din România este unul deficitar. Consiliul de Afaceri Europene, forul unde șeful guvernului trebuia să se vadă regulat cu miniștrii implicați în stabilirea pozițiilor de țară nu există în practică. Nivelul imediat următor, secretari de stat – directori, este permanent subreprezentat. De fapt, totul a picat pe umerii tandemului MAE – Departamentul de Afaceri Europene. Dar nici aici lucrurile nu merg bine, există dualitate și rivalitate între MAE și DAE. Până acum s-a rezolvat de facto prin faptul că MAE a ajuns să domine DAE, pentru că deține Reprezentanța României la Bruxelles, ambasadele în țările membre și pentru că are în lucru dosare mai sensibile politic. Apariția unui Minister al Afacerilor Europene riscă să complice lucrurile mai mult decât să le simplifice. Premierul Emil Boc a promis ca viitorul minister să se ocupe coordonarea afacerilor europene. Dar de fapt noul minister doar preia vechiul DAE (plus instituția care se ocupă de fonduri europene) și nu pare a primi pârghii suplimentare. Întâietatea MAE nu va mai fi totuși ușor acceptabilă pentru noua instituție, deci riscăm să accentuăm rivalitatea și fricțiunile de până acum. CRPE face o analiză a sistemului de coordonare a afacerilor europene și propune câteva soluții pentru a-l eficientiza.”

Raportul intreg poate fi descarcat de aici.

Disfunctionalitatile si riscurile sunt analizate pe larg in raportul CRPE. In plus, cei doi autori propun cateva solutii simple:

• Delimitarea mai clara a ariilor de competenta;
• Acces direct si control partial al MAEu asupra Reprezentantei de la Bruxelles, si, similar, asupra diplomatilor care se ocupa de afacerile europene in ambasadele Romaniei din statele membre UE;
• Stabilirea unei cutume clare intre MAE si MAEu conform careia ultimul cuvant in stabilirea pozitiei de tara il are MAEu, iar in situatia in care MAE are nevoie sa schimbe aceste pozitii pentru a face ”tranzactii” cu alte capitale europene (functie legitima si de mare importanta politica a MAE), atunci MAE ar trebui sa argumenteze in prealabil in cadrul unor reuniuni comune si ulterior sa informeze amanuntit MAEu privind rezultatele;
• Fundamentarea mai buna a pozitiilor de tara prin analize si studii de impact. MAEu ar trebui sa supervizeze bugetele de cercetare si analiza ale ministerelor de linie implicate in zona afacerilor europene. Acesti bani raman nefolositi desi e mare nevoie de astfel de analize. Cea mai buna solutie este externalizarea cercetarii. Institutul European din Romania (institutie care se ocupa tot de cercetare in domeniu) ar trebui restructurat, flexibilizat si ar trebui sa functioneze ca o platforma de contractat cercetare, adaptata rapid la nevoile de formulare a pozitiilor de tara.