duminică, mai 19, 2024

Consultarea Consiliului fiscal, un moft

Vad ca a devenit un obicei al Guvernului sa simuleze consultarea (care este nu numai legala, ci si obligatorie) specialistilor din Consiliul fiscal. Cum poti sa trimiti un set de documente extrem de importante ( raportul pe situatia economica in primul semestru, proiectul si notele de fundamenare la rectificarea bugetara) in data de 29.07.2013 ora 10.22 , si sa ai programata aprobarea lor in sedinta de a doua zi, 30.07.2013? Cum poti sa te gandesti ca doar in cateva ore vei primi observatiile argumentate, analiza pe cifre ( la care “ai tai” au lucrat saptamani) la probleme macro vitale, care au impact direct asupra vietii noastre, a tuturor – basca, sa mai si tii cont de ele, sa faci eventualele modificari sugerate, unele chiar de natura legala, pentru ca, nu-i asa, observatiile primite trebuie apoi analizate si tinut seama de ele in elaborarea rectificarii bugetare. Pare, si este de fapt, o consultare de forma, sa fie acolo…daca asa “zice” legea, noa, le trimitem actele cu cateva ore inainte, ca oricum ni se rupe-n paispe de ce zic “pacalicii” aia.

Sa analizam un pic ce e consiliul acesta si cu ce sa mananca, cine  – si de ce – este numit sa faca parte din el, care-i sunt “drepturile si indatoririle”… de ce nu este bagat in seama.

Legea 60 din 2010 ne spune la “Capitolul X- Consililul fiscal” ca avem de-a face cu o autoritate independenta, compusa din 5 membri cu experienta in domeniul politicilor macro si bugetare. Ei sunt numiti de Parlament dintre persoane nominalizate de Academia Romana, Banca Nationala, ASE Bucuresti, Institutul Bancar Roman si Asociatia Romana a Bancilor, avand mandat pe 9 ani. Presedintele Consiliului este ales prin vot secret chiar de catre membrii Consiliului. Nu avem de-a face cu functii onorifice, ei sunt platiti cu salarii corespunzatoare unui secretar de stat (presedintele), subsecretar (vicele) si 90% din salariul vicelui restul. Au un buget propriu (in cadrul bugetului Academiei Romane) si dispun de un secretariat tehnic, organizat tot in cadrul Academiei.

Vedem dara ca discutam despre o institutie in toata regula, patronata practic de Academia Romana, o institutie respectabila si cu staif.

Articolul 28 din lege zice:

“Art. 28
Evaluarile executiei bugetare trimestriale si masurile avute in vedere pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei si evaluarii de catre Consiliul fiscal.“

Iar in art 40 (Sectiunea 1-Responsabilitati si competente), alin d, avem:

“d) analiza si elaborarea de opinii si recomandari, atat inainte de aprobarea de catre Guvern, cat si inainte de transmiterea catre Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificarilor bugetare, cat si asupra altor initiative legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare, precum si evaluarea conformitatii acestora cu principiile si regulile fiscale prevazute de prezenta lege;“

Carevasazica nu e un “favor”, Guvernul chiar trebuie sa trimita spre analiza ceea ce face, ce-a facut si ce vrea sa faca, “aia” avand ca sarcina sa evalueze daca e OK atat macro, cat si legal. Chestia naspa din lege e ca nu detaliaza (doar diavolul sta in detalii) adica, niste “banalitati” de genul: cu cate zile inainte de sedinta de Guvern este musai sa trimita pachetul de documente spre analiza, daca trebuie sa tina cont sau nu de evaluare, ba, nici macar daca trebuie sa raspunda cumva diverselor observatii sau recomandari. Altfel spus este ca o frectie cu apa sfintita.

Consiliul reactioneaza si publica raspunsul.

Din raspuns vedem ca “graba” era justificata, proiectul de rectificare are multe bube, ba chiar si incalcari de lege… Asa, pe scurt:

a) Modificarea defictului bugetar de la 13,394 lei la 14,7 …neconforma cu legea 4/2013 si nersepectand legea 69/2010..care zice ca nu poti modifica soldul sau soldul primar al bugetului general consolidate, bla, bla…daca iese din cadrul fiscal bugetar aprobat de Parlament.

b) Nu se respecta (iarasi) legea 69/2010 art 6 litera c) – referitor la depasirea cheltuileior

c) Nu se respecta legea 69/2013 art 16…care zice ca se pot depasi cheltuielile doar pentru plata datoriei publice sau a unor eventual e contributii la UE…ceea ce nu e cazul.

In final Consiliul zice:

“În opinia Consiliului fiscal, încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscalbugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce privește nerespectarea țintei de deficit bugetar, în cazul căreia recursul la derogare reprezintă o premieră (revizuirea de anul trecut a țintei de deficit bugetar a fost acoperită de clauzele derogatorii ale legii 69/2010).

Parca acum se explica “graba”, se incalca legi cu buna stiinta…daca exista o dezbatere mai lunga poate ca cineva”chiraia” prea tare. Una e sa discuti pe politici macro unde poti sa o aburesti cum vrei, alta pe respectarea legii.

Mai trec cateva zile si apare si raspunsul pe fond, publicat in 12.08.2013

In mod normal acest raspuns ar fi trebuit sa fie luat in seama la rectificarea bugetara, sedinta de aprobare in guvern sa se tina dupa ce era primit raspunsul de la Consiliu, discutandu-se concret ce trebuie asimilat sau ce nu din “Opinia” Consiliului. Ba,  MF ar fi trebuit sa raspunda, macar de politete, punct cu punct, tuturor observatiilor din evaluarea perfect legala a specialistilor platiti sa faca treaba asta.

Pe scurt observatiile sunt:

  • Raportul are bube… “nu identifică tendinţele şi schimbările semnificative faţă de situaţia estimată la finalizarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum solicită Legea 69/2010.”
  • “nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra ţintelor bugetare pentru anul în curs şi pe termen mediu şi nu oferă detalii privind măsurile care vor fi adoptate, aşa cum prevede Legea 69/2010 la art 30 lit. b).”

Apoi se face o analiza macro, pe venituri programate, detaliate, cheltuieli… avem si un grafic extrem de interesant pe TVA colectat si returnat, salarii, fluxuri finaciare…ce mai, oamenii isi fac treaba si explica argumenat cum vad ei problema.

Unele chestiuni sunt atat de clare, incat au fost vazute si de habarnamisti ca mine, intr-un articol anterior… nu ca as fi io vreun “stiut”, dar sarea in ochi “optimismul din pix”.

“În opinia Consiliului fiscal, raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară nu oferă explicaţii suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizării semnificative a previziunilor de venituri pe primele 6 luni şi nu detaliază măsurile deja adoptate, şi în mod special pe cele planificate pentru îmbunătăţirea colectării în semestrul II.”

Apoi Consiliul atrage atentia asupra relaxarii angajarii de bugetari , incepand cu octombrie 2012 (celebra regula de 7 la 1) mai ales ca deja o fost depasita media lunara de 1.187.000 de bugetari (pe primele 6 luni am avut o medie mai mare cu 2.197)

“În contextul acestor evoluţii, Consiliul fiscal recomandă o abordare prudentă în trecerea de la regula 7 la 1 la cea de 1 la 1 şi o monitorizare foarte atentă a cheltuielilor de personal lunare, pentru a evita o depăşire a plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru 2013, ceea ce ar consemna o nouă încălcare a Legii responsabilităţii fiscale nr 69/2010.”

Alta incalcare de lege, mai conteaza?

Se trece apoi la “chestii” grele, absorbtia de fonduri europene realizata doar in proportie de 68,2%, cu impact direct asupra investitiilor, implicit asupra dezvoltarii economice ( a PIB potential, as complete eu)

“În bugetul iniţial pentru 2013 se intenţiona o creştere a ponderii absorbţiei fondurilor UE în total cheltuieli de investiţii, o abordare corectă şi binevenită în opinia Consiliului fiscal, însă, execuţia bugetară pe primele 6 luni arată un eşec din acest punct de vedere. În acest context, Consiliul fiscal recomandă implementarea urgentă în legislaţie a unor criterii clare de prioritizare a investiţiilor publice care să favorizeze şi o trecere de la finanţare din surse proprii la una din fonduri europene, dublată de o bugetare a acestora pe baze multianuale.”

“În concluzie, sub-performanţa semnificativă pe partea de venituri bugetare a fost compensate în primele 6 luni ale anului 2013 în principal prin reducerea cheltuielilor de investiţii, prin menţinerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la un nivel mult sub nivelul programat, prin cheltuieli cu dobânzile sub programul semestrial şi prin cheltuieli cu asistenţa socială mult sub aşteptări.”

Analiza continua cu arieratele si se ajunge la datoria publica.

“Consiliul fiscal apreciază ca adecvată strategia pe care a adoptat-o Ministerul de Finanţe în prima parte a anului, aceasta reuşind să conducă la consolidarea rezervei de lichiditate şi să îmbunătăţească profilul de maturităţi al datoriei publice.”

Da, media maturitatii la titlurile de stat a crescut, au scazut dobanzile sau cupoanele..dar ele sunt totusi mari, chiar daca au scazut, sunt peste dobanda de politica monetara (alea pe termen mediu)

http://www.bnro.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

In paranteza fie spus este de apreciat BNR-ul, cu ultima scadere a dobanzii de referinta cu 0.5 %… au majorat “pasul” de 0.25 la o,5 .

In finalul “Opiniei” se considera ca realista estimarea de 2% crestere a PIB real, cu mentiunea ca acest lucru nu se va vedea direct proportional si in veniturile bugetare. Explicatia este ca agricultura-i slab fiscalizata. Eu as completa si faptul ca recoltele bune au facut ca pretul produselor sa scada procentual chiar mai mult vs surplusul de recolta, se vor ieftini multe produse pe lantul painii (deja preturile au scazut cu 20-30%, chiar si fara TVA micsorat)… ori in PIB se ia valoarea produsului sau seviciului final, nu cate kg de cucuruz sau sau floare s-a produs la hectar. S-ar putea sa avem surprize notabile, productia mare agro nu insemana si valoare mare (daca pretul scade semnificativ, asa cum s-a si intamplat, si nu creste consumul )

“Consiliul fiscal își manifestă rezervele semnificative în legătură cu proiecția anumitor categorii de venituri bugetare, având în vedere datele disponibile privind execuția la șase luni precum și evoluția parametrilor macroeconomici relevanți.”

Vechea problema, dinamica la 6 luni nu confirma optimismul de la inceput de an, da, avem unele cresteri, dar mult sub estimari. Asta e, cand vii din opozitie, cu promisiuni multe, chiar crezi ca orice zboara se mananca. Cand ajungi la butoane e altfel. Nu-i ceva nou, dar parca au trecut niste luni, ar trebui sa priceapa cum e cu “economia reala”.

“De asemenea, în opinia Consiliului fiscal, există riscuri relevante în ceea ce privește încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluției sub așteptări a consumului privat.”

Adica, dupa ce se colecteaza putin (sau se returneaza prea mult…aici este foarte interesant graficul de la inceput, mediile mobile arata un ecart care nu s-a majorat, semn ca avem aceleasi probleme in zona TVA ca acum cativa ani); deci, dupa ce ca se colecteaza ca dracu`, mai si scade consumul .

Cat priveste crestera absorbtiei, aici e de tot rasul:

“atingerea țintelor în ceea ce privește atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, tintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% față de sumele atrase în 2012, iar execuția la 6 luni relevo diminuare de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut.”

Stiti cum se spune in previzionare : daca nu creste, scade…noa, asta e, a scazut, ce sa-i facem.

Concluzia finala zice:

“În concluzie, în opinia Consiliului fiscal, atingerea noii ținte de deficit bugetar pe anul în curs pare a fi dependentă în mare măsură de realizarea veniturilor bugetare, acestea părând a fi optimiste, riscurile fiind înclinate pe partea negativă, respectiv încasări mai reduse decât cele preconizate prin proiectul de rectificare bugetară care trebuie compensate printr-un control foarte strict al cheltuielilor, precum și prin întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare.”

Altfel spus optimismul din pix nu s-a terminat.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Consiliul fiscal inseamna profesionisti intr-ale eeconomiei iar deciziile guvernului (guvernelor, de fapt) sunt politice, adica n-au treaba cu realitatile economice !!!!

  2. Obiectivul actualei puteri de a ajunge sa detina puterea cu adevarat este evident si in acest domeniu. Se vede ca nu precupetesc niciun efort, nicio ocazie, principiul calauzitor fiind scopul scuza mijloacele, chiar daca pixul este folosit excesiv. Electoratul a raspuns, in masura in care a raspuns, in mod democratic promisiunilor pentru o viata mai buna, iar acum ne alegem cu totii cu pixul!

    • pana si tata Marx spunea ca „politicul este expresia concentrata a economicului”. Pana si la asta a plagiat Ponta care crede exact pe dos, cum ca guvernul poate dirija economia.

      • Se pare ca in conceptia/probabil si filosofia sa existentiala a fi la putere echivaleaza cu omnipotenta. In privinta potentei probabil prezentandu-se onorabil admit manifestarea prelungirii unor frustrari din adolescenta sub forma conflictului intern dintre dorinta si putinta de a si-o satisface. Aici ar fi sanse de a gasi indicii care ar explica tendiintele sale de dominatie si dirijare inspre propriile interese. Cred ca este un domeniu inca neexplorat, lansez celor care dispun de mijloacele necesare indemnul de a-l studia.

  3. Pe bune acum, vi se pare mic procentul de 68% al absorbtiei fondurilor europene? Si apoi observatia despre productia de cucuruz e chiar exagerata, adica poate fi nasol ca avem productie mare, pai noi nu putem sa exportam sau ce? Dar totusi probleme sint cu modul asta de abordare a relatiilor dintre Institutii. De fapt Consiliul ar fi trebuit sa inceapa „Opinia” cu o critica la adresa guvernului si sa spuna exact ce spuneti dvs. Pai ce faceti, tovarasi, ne trimiteti spre analiza chestii ca pe vremea lui Ceausescu cu cateva minute inainte de data limita pentru depunerea rezultatului? Dar si prin Consiliul ala colcaie de conflicte de interese, eu nu cred in independenta de care vorbeati dvs la inceputul articolului. Iar despre observatia cu frectia cu apa sfintita ce sa spun, intreceti orice masura :) de parca nu ati stii ca acest gen de frectie merge inca foarte bine in RO chiar daca mai putin bine decat acum cativa ani.

    • Dvs ati citit documentul? E vorba de 68% din programul semestrial, adica 68% din ce ai avut tu proiectat sa cheltuiesti, nu din cat iti dau aia la UE… Ca la rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune stam cel mai prost din UE: 26% (pag 6). Pana si Bulgaria are 40%…
      Daca veti citi documentul (pag. 9), veti vedea ca cheltuielile pentru investitii au scazut foarte mult peste tot, ceea ce nu e de bun augur…
      Si da, porumbul se exporta, dar daca si Rusia si Ucraina au recolte bune (si au, din cate stiu eu – dar s-ar putea sa gresesc), pretul la bursa scade si te trezesti ca abia daca faci profit… Daca ati citit Morometii, gasiti acolo o descriere buna a acestui fenomen de scadere masiva a preturilor la cereale si efectele sale, nu stiu insa cat de istoric exacta…

      • salut gogu. Lasa-i pe marxisti in pace. La ei:
        1. daca vinzi grau romanesc cu 200 USD pe tona si importi grau argentinian (?) cu 195 USD e blasfemie (se mai adauga si ceva acefali cu legitimatie de presa care zbiara ca RO importa grau)
        2. daca importi la Constanta banane de 5 mil. si exporti catre Austria de 3 mil (si cu profit) e o minciuna : „cum sa exporte RO banane?”
        3. daca vinzi cartofi catre ….. si importi din EGipt la jumatate pret e distrugerea economiei nationale.

        PS. se pare ca RUsia NU are recolta ff buna la cereale anul acesta.

        Filosofia economica a USL e limitata la Lenin: capitalism monopolist de stat, asa ca la ei daca nu e de stat si nu e monopolist se termina competenta de management.

        • S-ar putea sa aveti dreptate cu recolta din Rusia; agricultura nu-i deloc punctul meu forte… Imi amintesc insa ca am citit, cu ceva vreme in urma, ca si Rusia si Ucraina vor avea recolte bune, insa n-am mai prea urmarit subiectul.
          Oricum o fi cu recolta lor, dl Modan ne informeaza ca pretul graului la bursa din Chicago a scazut semnificativ – 23% nu e chiar de colo… Nu stiu ce procent din recolta romaneasca de grau poate fi depozitata in silozuri (d-alea adevarate, nu magazii) pentru a putea astepta un pret mai bun. Au trecut 80 de ani de-atunci dar problema pare ca ramane actuala in continuare: „Păi poate cineva să păstreze grâul până la iarnă, domnule?”
          Si ca tot veni vorba de Morometii, cand citesc articolele dlui Modan mereu imi zboara gandul la Badea lui Modan (sper sa nu se supere pe mine):
          „Nu ştiu ce să facem noi, că toată dimineaţa m-am gândit mereu la alde Badea lui Modan, începe omul misterios”. Badea lui Modan, continuă omul, ar trebui să-l pună pe Bărăgan să sune cu goarna înainte de secere şi să cheme pe toată lumea la primărie. Eu i-am spus odată să facă treaba asta: bă, Modane, să-l… care te minte dacă nu-ţi spui drept! Strânge, mă, oamenii la primărie cu câteva zile înainte de secere!” „Nu, zice, cine are nevoie n-are decât să vie la mine acasă.” „Păi nu prea ştiu oamenii, mă, de! De unde să ştie ei că unul ca tine nu se mai găseşte prin satele astea”, îi spun eu. „Cine are nevoie află”, răspunde el”…

          • Daca nu avem silozuri pentru grau, de ce sa nu facem posmagi, ca ar fi mai ieftin? Si am deveni lideri modiali, poate am ajunge cu pesmetii si in Guiness Book! Neaparat sa fie cu TVA redus, stimulentele/conditiile sunt prielnice, am fi si mai macrostabilizati, am cleveti mai putin caci am fi ocupati cu rumegarea posmagilor. Am fi mai sanatosi, deci cheltuiala statului care ne ocroteste sanatatea ar fi mai mica, am cheltui mai putin caci posmagi-s mai ieftini decat pita, prin urmare am avea disponibilitati de a contribui cu mai multi bani la buget, incasarile acestiua s-ar revigora pe baza unui spatiu fiscal sporit in mod natural.

          • Nu ma supar, dimpotriva…sunt onorat. Cat priveste pretul la cereale aici problema este una de fond. Nu exista piata reglementata (bursa) pentru asa ceva. Si atunci pretul vine in cap la recoltare, mult sub pretul pe bursele consacrate (Chicago, Paris,Londra) O scadere de 15-20% procente era de asteptat( fata de aceeasi perioada anului trecut, dtd)…si acest lucru s-a si intamplat. Ori la noi a scazut cu 40%, mult sub pretul de pe bursele mentionate.
            La Chicago 640 centi/bushel se traduce prin 235$ tona, sau 176 euro tona.La Londra 153 pounds, 238 dolari, sau 178 euro…deci avem valori foartea propiate, este perfect normal, arbitrajorii isi fac treaba.Preturile sunt FOB (free on board) deci in port . LA noi se vinde cu 550lei tona, adica 123 euro/ tona, la furnizaor.functie de distanta fata deport cumparatorul mai plateste si transpoprtul,pe medie inca 2o euro ( la noi in Banat este chiar mai mult, pentru ca suntem mai departe de Constanta..de aia e si graul mai ieftin , la producator). Ajungem astfel la un 145-150 euro pe tona FOB, mult sub pretul de pe bursa.
            Solutia reeala pentru a elimina volatilitatea excesiva nu este interventia statuui, asa cum o cer multe organizatii profesionale, ci creeara unei burse de marfuri, la fel cum sunt cele de afara. Este mai complicat,dar oportunitatea este imensa..graul din zona marii negre (Rusia, Ukraina si Romania) face cam 25% din exportul mondial…si nu exista o piata zonala reglementata. Daca am reusi sa o organizam la noi ar fi ceva extraordinar. Dar astea sunt vise…

    • V-a raspuns GB, asa e, …sa faci 68% din ce-ti propui nu e tocmai cuser. Plus ca ai absorbit cu 5% mai putin chiar fata de anul trecut..darmite cu jde protante mai mult. Pe o problema recunoscuta ca majora, unde se presupune ca ti-ai dat toata silinta…Apoi scadera investitiilor ataca la radacina PIB potential, ala care „trage” dupa el si PIB real, in veci nu vom ajunge sa avem salarii decente daca nu ajungem la un PIB /capita (in valoare nominala, nu PPS) macar la jumatate ca-n UE.
      Cat priveste zona agro ganditi-va logic. In PIB intra consumul final efectiv (populatie+guvern), formarea bruta de capital (investitiile) ,diferenta (export-import).
      Consumul intern este deja in scadere, in general, iar pe zona agro va scadea si mai mult datorita scaderii preturilor la produsul final. Anul trecut graul (produs intermediar) se vindea cu 0.9-1 leu…acum cu 0.65-0.55 lei( o scadere de cca 40%). Aceasta scadere de pret deja se reflecta in pretul painii, de la 1,6 lei -painea de 500g ascazut la 1.3 lei (pret de producator, la mine in zona). Geaba creste productia, asta nu custule nimic la PIB, este productie intermediara (in cazul consumului intern)…putem presupune o scadere a consumului final-valoric- de produse cerealiere undeva cu 15-20% . Scadera ar trebui sa apara si la produse de carne, zootehnia va aveea costuri cu furajele semnificativ mai mici( exista un delay de cateva luni,pana se simte in pretul carnii, dar este posibil sa prinda ultimul trimestru). Aceste scaderi valorice vor fi compensata de productia exportata, mai mare ca anul trecut cantitativ, dar la preturi mai mici. Pretul la bursa din Chicago, de ex, este acum in zona lui 640 (centi/bushell) la contractele scadente in sept2013..de la 830 cat era in aug anul trecut.
      http://www.cmegroup.com/trading/agricultural/grain-and-oilseed/wheat.html
      Avem o scadere cu 23%…evident ca trebuie sa exportam cu 23% mai mult pentru atinge macar valoara de anul trecut. Pretul este in crestere la scadente mai mari, dar trebuie depozitat pana atunci, alta belea.
      Asa ca nu m-as entuziasma foarte tare de aportul valoric al agriculturii in PIB. Va trebui sa exportam probabil dublu ca anul trecut…ramane de vazut daca si vom avea unde.

    • @dan bruma. eleganta „maskirovkai” schimba sensul frazelor? A se vedea colocviul lui Teodorovci cu cei de la HN. Intrebat despre ceva cifre, Teodorovici a spus:
      A. total -valoare- proiecte PROPUSE la UE de la 01.01.2012 pana la 30 iulie 2013 cam 20 mld ron (adica sub 5 mld. euro)
      B. nr. de proiecte -cca 2000.
      Ergo: chiar daca tot ce s-a PROPUS se realizeaza (adica proiecte cu durata medie de un an -deci nu constructii-) valoarea DECONTATA nu ajunge la 3 mld. euro.
      Unde este cifra de absorbtie JURATA de Ponta de 50% din cele 30 mld. disponibile ?
      PS. am fost optimist, caci L.Voinea a declarat ca incaseaza efectiv cam 51-53% din valoarea proiectului (restul fiind sume nedecontabile).

      Deci dle.Bruma, va combat cu cifrele enuntate chiar de cei pe care-i proslaviti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro