Home » Cultura »Dezbatere »Global / Europa »Politica & Doctrine »Sinteze »Societate/Life »marginali » Citesti:

Blestemul politicii. Piratii haiducesc www.Germania

Alex Todericiu aprilie 30, 2012 Cultura, Dezbatere, Global / Europa, Politica & Doctrine, Sinteze, Societate/Life, marginali
8 comentarii 2,434 Vizualizari

„Avanti Dilettanti“

Sansa i-a zambit pe 18 septembrie 2011 unui oarecare Martin Delius, 27 ani, de profesie dezvoltator de software. 15 pirati, incluzandu-l pe acest Delius, cucereau Berlinul. La alegerile locale, Partidul Piratilor (Piratenpartei Deutschland www.piratenpartei.de), infiintat in 2006, cucerea 8,9 % din voturile exprimate de locuitorii capitalei germane. Senzatie! Sapte luni mai tarziu, Martin Delius (twitter: martindelius), liderul grupului piratilor din Parlamentul landului Berlin este citat de prestigioasa revista „Der Spiegel“: „cresterea partidului piratilor se desfasoara atat de razant precum NSDAP (partidul national-socialist al muncitorilor germani) intre 1928 si 1933“. Dezaprobare! Derapajul de extrema dreapta al piratului nu a trecut neobservat, Delius renuntand la candidatura pentru conducerea partidului la congresul incheiat in 29.04.2012 la Neumünster. „Der Spiegel“ isi provoaca cititorii in nr. 17/ 23.04.2012 cu un titlu amuzant: „Avanti Dilettanti. Cum incearca piratii (sa faca) politica“. Redactia nu doreste sa-si jigneasca cititorii si precizeaza: „diletantii nu erau, in trecut, considerati perdanti. Erau oameni care se implicau   d i n   p l a c e r e   la fel cum o fac si astazi multi membrii ai partidului piratilor“.

Imaginea de pe coperta revistei „Der Spiegel“ arata un… pirat modern: corpolent, imbracat cu un tricou rosu peste o camasa in carouri, cu tricorn pe cap, stand neglijent la o masa si tinand in mana dreapta ridicata un fel de buletin de vot, de culoare rosie, pe care se poate citi „nu“! In spatele personajului emblematic se observa o serie de lume stand la mese, aplecata peste laptop-uri, cabluri si alte ustensile din domeniul IT-ului.

„Piratii cu un nou echipaj, spre noi tarmuri“

Ca si cum o stafie ar bantui prin Europa, nu doar Germania, Austria…, se confrunta cu… lipsa de incredere in establishment-ul politic consacrat si asteptarile dezamagite ale oamenilor de rand, in primul rand ale tinerilor. Astfel apare interesul fata de partidul piratilor, ce reprezinta speranta multora pentru mai multa democratie participativa si transparenta decizionala.

La congresul partidului, desfasurat in aceste zile la Neumünster (landul Schleswig – Holstein), Bernd Schlömer (twitter: bubernd), nascut in 1976, referent si director in Ministerul federal al Apararii, responsabil pentru administrarea academiilor militare federale, din Berlin, a fost ales presedinte al Piratenpartei Deutschland cu 922 voturi, respectiv 66,62 %, fostul presedinte Sebastian Nerz (twitter: tirsales) primeste 945 voturi si devine vicepresedinte cu 73,77 %. Bernd Schlömer, a studiat criminologia, a devenit pirat in 2009, este catolic convins (dupa propriile afirmatii), locuieste la Hamburg, este casatorit si are doi copii. Schlömer cat si cei aprox. 1500 de participanti la congresul de la Neumünster au adoptat, practic in unanimitate, o declaratie in care piratii s-au distantat de extremismul de dreapta: „Holocaust-ul este o parte de netagaduit a istoriei. A-l nega sau relativa sub pretextul libertatii de exprimare, contravine principiilor partidului“. (www.spiegel.de)

Johannes Ponader (twitter: johannesPonader), nascut 1977 la München, locuieste la Berlin, specialist in pedagogie teatrala, fost activist Occupy, a devenit la Neumünster administrator (secretar) politic al partidului, o pozitie vizibila si foarte influenta, urmandu-i in aceasta functie carismaticei Marina Weisband (twitter: afelia), tanara studenta din Münster, nascuta in 1987 la Kiev si care a intruchipat pentru multi „placerea de a fi pirat“ in Germania. (www.marinaslied.de). Marina Weisband s-a retras din conducerea piratilor, pentru a-si termina studiile dar va reveni probabil in prim plan, odata cu alegerile federale programate pentru 2012. Ea s-a adresat congresului de la Neumünster cu o intrebare retorica: „Incotro merge partidul piratilor? Nu cunosc raspunsul si nimeni din cei prezenti nu-l stie!“

„Piratii cu un nou echipaj, spre noi tarmuri“, scrie „Handelsblatt“ in editia electronica din 29.04.2012. Ziarul il citeaza pe Schlömer care nu exclude o participare la guvernare a piratilor dupa alegerile pentru Bundestag (parlamentul federal german) din 2013. „Structura in locul glumei“ e titlul unui comentariu al „Frankfurter Allgemeine“ in editia din 29.04.2012 consacrata congresului. Cu un an inaintea alegerilor federale, piratii vor putere de organizare si nu doar fantezie politica.

Angela Merkel: „Ei sunt o aparitie interesanta“

Uniunea federala a Industriei Germane (BDI), prin vocea presedintelui ei Peter Keitel: „daca exista intra-adevar intrebari pe care acest partid doreste sa le puna economiei, ii stam la dispozitie“. Partidul social-democrat german ii considera pe pirati ca fiind „noii, mai bunii liberali“ (Thomas Opermann, SPD) si-si poate imagina in anumite conditii chiar o colaborare politica. Ministrul federal al sanatatii Daniel Bahr (partidul liberal, FDP) si-a indemnat partidul sa ia drept exemplu transparenta politica si formele de dialog ale piratilor pe internet. Cancelarul Angela Merkel (presedinta partidului crestin-democrat, de guvernamant, CDU) a declarat pentru cotidianul „Leipziger Volkszeitung“: „Piratii sunt un partid relativ nou care contribuie la diversitatea spectrului politic. Ei sunt o aparitie interesanta despre care inca nu stim cum vor continua“.

„Blestemul piratilor“

Politologul austriac Peter Filzmaier, citat de „Format“, in 20.04.2012 „piratii sustin tot ce se indreapta impotriva partidelor consacrate“. Titlul din saptamanalul austriac „Format“ e sugestiv: „Blestemul piratilor“. Presedintele partidului social-democrat german SPD, Sigmar Gabriel: „alegatorii piratilor ne ingrijoreaza. Ei sunt fie debutanti la urne, fie alegatori, care de fapt ne-ar apartine“. Noul presedinte federal al Germaniei, Joachim Gauck i-a felicitat pe pirati in timpul unei vizite efectuate in martie 2012 in Parlamentul orasului Berlin, declarand: „ma impresioneaza dorinta lor (a piratilor) de a se implica si a-si asuma responsabilitati“.

Apetitul germanilor pentru libertate e impresionant. Mai intai isi voteaza „apostolul libertatii“ drept presedinte federal, apoi ii crediteaza cu peste 10% din intentia de vot pe pirati. Nu acelasi lucru se poate afirma despre austrieci, care au alta relatie cu autoritatea publica. Gustul libertatii e deci diferit, ceea ce se resimte si in identificarea mai retinuta cu fenomenul piratilor. Cotidianul german „Handelsblatt“ din 01.04.2012 dedica acestui subiect un interesant editorial, intitulat „Noul sentiment al libertatii“, semnat de Torsten Riecke. Utopia „comunicarii fara de conducator“ (Jürgen Habermas, 1981) trezeste nostalgia piratilor pentru libertate intr-un spatiu virtual, infinit si incontrolabil. Libertatea piratilor este astfel diferita de cea legata de asumarea responsabilitatii, conform Presedintelui Joachim Gauck. Niciun parlamentar nu-si va mai permite insa, dupa aparitia piratilor, sa ignore mesajul primit din partea „global village“. Sfatul presedintelui federal e insa urmat si de pirati: „Vorbiti deschis si clar. Atunci increderea pierduta poate fi recastigata“.

Odiseea suedeza

Odiseea piratilor a inceput la 1 ianuarie 2006 cand suedezul Rick Falkvinge (twitter: rickFalkvinge), nascut in 1972 la Göteborg, fost angajat la Microsoft, a postat pe internet pentru prima data pagina piratilor. In scurt timp pagina a inregistrat aproape un milion de accesari. La inceput au fost 70 de pirati fondatori (astazi sunt peste 45.000 de membri ai partidului). Surpiza alegerilor pentru parlamentul European in 2009 a venit din Suedia unde, cu 7,1% din voturi a fost ales un pirat – MEP. A urmat un al doilea pirat, Amelia Andersdotter, la 24 ani, fiind cea mai tanara deputata in Parlamentul european. Un an mai tarziu, piratii suedezi inregistrau primul lor mare esec, ratand intrarea in parlamentul de la Stockholm.

„Telurile politice ale piratilor“

Piratii germani par a fi inteles din greseala colegilor suedezi si nu au uitat nici de ratarea alegerilor federale din 2009. Incearca sa-si creioneze un program politic concret si pentru „offline“-eri sau chiar pentru internauti care se mai preocupa si de altceva decat de libertatea spatiului virtual. „Telurile politice ale piratilor“ este titlul unei analize publicata de saptamanalul „Der Stern“ din Hamburg, in editia electronica din 28.04.2012. Telurile politice ale piratilor:

a. Reforma dreptului de autor. Desfiintarea legislatiei brevetelor, sub lozinca accesibilitatii pieselor muzicale, filmelor si continutului cartilor in spatiul virtual, pe baza unei asa-zise taxe, numita „Kulturflatrate“. Piratii considera ca legislatia brevetelor se opune progresului societatii in domenii inovative precum cercetarea genetica, in domeniile farmaciei si biotehnologiei.

b. Piratii se implica pentru o societate digitala si transparenta in care deciziile politice si contractele intre sectorul privat si cel public sa devina accesibile tuturor. Transparenta totala? Da! Piratii si-ar dori o forma utopica de „open government“. Life-stream-urile de pe site-urile piratilor sunt un mijloc de a deroba politicianul de vre-o urma de incredere.

c. Deoarece piratii considera ca folosirea totala a fortei de munca (somaj zero) e imposibila, piratii se angajeaza pentru existenta unui „venit minim neconditionat“ pentru toti cetatenii Germaniei, incepand de la nastere. In cazul alegerii piratilor in parlamentul federal din Berlin in 2013, acestia vor initia o comisie pentru calculul modelelor prin care statul ar urma sa asigure fiecarui german un cuantum care sa-i asigure nevoile in paralel cu restrangerea drastica a ajutoarelor sociale. Conceptul venitului minim neconditionat ii preocupa si pe ecologisti sau pe liberali (FDP) care propun si ei o varianta, numita „bani pentru cetateni“ (Bürgergeld).

d. In domeniul politicilor energetice, piratii sustin inchiderea centralelor atomo-electrice si energiile regenerabile.

e. Piratii sustin introducerea gratuitatii transportului in comun (autobuze si trenuri).

f. Prin asa-zisa „politica lipsita de represiune“ in domeniul narcoticelor, piratii adopta o pozitie radicala in problema folosirii libere in scop personal a cannabis-ului si cocainei.

g. Piratii sustin invatamantul gratuit, de la gradinita pana la facultate.

h. Despre politica europeana, piratii critica „pierderea democratiei“ la nivelul UE.

Numiti si „individualisti digitali“ (Bertram Barth), in jur de 15% din electoratul german si austriac, in majoritate tineri se identifica in prezent cu personajul lui Johnny Depp din „Blestemul din Caraibe“! In aprilie 2012, piratii austrieci cuceresc primul lor loc intr-un parlament regional. La alegerile din Innsbruck (landul Tirol) inregistreaza 3,8% din voturile exprimate si astfel Alexander Ofer, 38 de ani, de profesie bucatar devine primul mandatar – pirat din Austria. Ultimul sondaj al Institutului GALLUP din Austria ii plaseaza pe pirati la 7%. Piratii germani au ajuns deja la 11%, din intentia de vot la nivel federal, conform EMNID si chiar la 12%, conform institutului de sondaj FORSA. Adica dublul procentelor partidului liberal (FDP), al fostului ministru de externe si vicecancelar german, intre 1974-1992, Hans-Dietrich Genscher.

„Partid fara plan“

Sunt piratii salvatorii democratiei occidentale europene? Renasc piratii interesul multora pentru implicarea in politica? Revista pentru cultura politica lunara „Cicero“, apartinand grupului de presa Ringier, le consacra o vasta analiza si (bineinteles) coperta sub titlul: „Partid fara plan. Piratii“. Pe fond negru se poate vedea desenat un craniu alb cu doua sabii incrucisate la baza, casti audio legate la un i-phone, cu apps-uri (aplicatii) colorate pe ecran. Craniul, caruia i se vede si un dinte lipsa „fumeaza“ neglijent (probabil) un joint. Fara comentarii!

Fundatia Konrad Adenauer a publicat 2002 un studiu despre profilul alegatorului miscarii populiste a lui Ronald Schill din Hamburg, care obtinuse 19,4% la alegerile comunale din 2001 in portul hanseatic. Profilul alegatorul protestar din 2001 este similar cu cel din 2012, in cazul piratilor, este de parere universitarul Michael Lühmann de la Göttingen fiind „in majoritate masculin, in campul muncii si lipsit de dorinta de a participa la vot“.

Novici in ale politicii, exotici pirati ai zilelor noastre „invita“ astfel presa sa-i bage in seama. Ceea ce se si intampla! Iata titlurile unor relatari recente de presa despre pirati: „Principii in locul eficientei“ („The European“, 04.04.2012), „Noii verzi“ („Die Zeit“, 04.04.2012), O atitudine vaga in loc de curaj“ („Süddeutsche Zeitung“, 04.12.2011), „Ce intelege partidul piratilor prin cultura“ („Frankfurter Rundschau“, 07.04.2012), „A venit vremea piratilor“ („Sächsische Zeitung“, 01.04.2012)

„Noii verzi“

Ceea ce ecologistii (Bündnis 90/ Die Grünen) au insemnat in politica, cu potentialul lor protestatar din anii `80, ideologizat de lupta pentru pace, cu muzica si frunze uscate de cannabis, au inceput sa insemne piratii astazi, prin mijloace virtuale. Piratii au reusit in Germania in cinci ani sa ajunga intr-un parlament de land, verzii fiind insa ceva mai rapizi. In 1983, la trei ani de la infiintarea partidului la nivel federal, ecologistii erau reprezentati in 6 din cele 11 parlamente de land. La fel ca si verzii in 1980, piratii germani au ratat primele lor alegeri pentru Bundestag in 2009. Jürgen Trittin, ministrul federal al mediului intre 1998 si 2005, ii considera astazi pe pirati drept „cea mai semnificativa problema structurala a partidului ecologist“.

„Liquid Democracy“

Partidul piratilor poate fi analizat (si) din perspectiva uneltelor (tools) din spatiul virtual. Cred ca piratii sunt prima formatiune politica din istorie care si-a castigat electoratul (doar) prin propunerea unor unelte (mijloace) si mai putin sau chiar de loc prin sugestia unor solutii tematice. Aceasta reusita este cu atat mai spectaculoasa cu cat aprox. 40% din populatia Germaniei traieste (aproape) fara internet! Discutand despre WLAN, ACTA, etc., avand cotidianul dominat de Twitter, Mumble (un soi de Skype), PiratenWiki pentru pirati (o Wikipedia a informatiilor despre si pentru membrii), PiratenPad (programul de prelucrare life a textelelor) si Liquid Feadback/ Democracy (platforma participativa ce permite feadback-ul democratic facultativ, dar nu in totalitate anonim, fata de deciziile conducerii partidului ), piratii puncteaza in inima tineretului de astazi. Lexicul lor in interiorul partidului e inca tributar limbii engleze si bineinteles abrevierilor tipice www-ului. Daca unui pirat nu-i este inca clar ce-si doreste si mai ales de ce-si doreste ceva, apeleaza la un soi de… „compas politic“! Soft-ul „Compasul politic“ serveste piratilor pentru auto – educarea politica!

Cu adevarat semnificativ imi pare insa asa-zisul tool numit „Liquid Feadback“. Folosit in prezent doar cam de o treime dintre pirati, conform celor scrise de „Cicero“. Daca, metodologic vorbind, piratii promoveaza valorile democratiei, aceasta se intampla, de regula in spatiul virtual, prin acest software care le permite membrilor sa se implice si sa-si controleze mandatarii. Numit astfel si „Liquid Democracy“, conceptul incearca sa imbine democratia directa cu cea indirecta. Fiecare participant poate sa decida in ce masura se implica direct sau permite altuia sa-i reprezinte interesele prin vot dat unor mandatari sau pentru un anume continut.(proxy-voting) Liquid democracy permite ca piratii sa delege voturile lor altor membrii pe care-i considera competenti intr-un anumit domeniu.

Sustinatorii conceptelor clasice ale democratiei de referinta (Basisdemokratie), atrag atentia asupra aparitiei unor asa-zisi „supra-delegati“ doar pe baza uneltelor permise de web 2.0 (Daniel Leisegang, Blätter für deutsche und internationale Politik, „Partidul piratilor: de la sistemul de operare la programul partidului“, martie 2012)

Inovatia soft-ului „Liquid feedback“ consta din segmentarea tematica a votului/ mandatului care permite, cel putin teoretic, o mai nuantata legatura cu realitatea in exercitarea vointei electorale. Fiecare pirat poate si sa-si retraga in orice moment si nu doar la termenul fixat pentru alegeri, mandatul dat unui reprezentant. (delegated votes) Astfel apare un soi de „curgere“ permanenta a mandatelor. Ca si cum Jean-Jacques Rousseau („poporul isi pastreaza suveranitatea absoluta asupra vointei sale“) si-ar da mana cu John Locke sau Charles de Montesquieu („libertatea mandatului“ asigura independenta fata de alegatori si fata de partid). Trebuie insa precizat ca cel putin in prezent, piratii nu sunt obligati sa foloseasca „Liquid Feadback“. Ei pot participa direct la intalnirile partidului la orice nivel, neexistand „delegati“, precum in cazul unor partide „clasice“. La congresul de la Neumünster nu au existat delegati. Propunerile pentru ordinea de zi se „culeg“ din sala sau prin soft-ul mentionat. „Liquid Feadback“ este astfel un soi de barometru de opinie pentru pirati.

„Haotici sau vizionari?“

Lumea analoga, cea a meselor lungi si inguste, numite Stammtisch-uri, din birturile germane unde piratii se vad, beau o bere si discuta, are insa de suferit. „Spiegel“ publica pe 29.04.2012 in editia on-line un interviu cu proaspat-alesul pirat – sef Schlömel. „Anonimitatea opiniilor este un drept fundamental digital“. „(…) Trebuie neaparat ca toate partidele sa-si exprime pozitii hotarate despre toate subiectele politice?“ Fara accesul la internet, fara pseudonime (vezi numele liderilor piratilor pe twitter) dar si cu foarte putine solutii, piratii se vor intalni cel tarziu in septembrie 2013 fata in fata cu electoratul si vor fi confruntati cu realitatea dura a vietii de zi cu zi. Pana atunci ii mai asteapta alegeri importante de land in Schleswig-Holstein (06.05.2012), Nordrhein-Westfalen (13.05.2012), Niedersachsen (20.01.2013). Sansele piratilor stau bine si observatorii se asteapta ca ei sa reuseasca sa cucereeasca noi redute parlamentare.

„Haotici sau vizionari?“ se intreba pe 08.04. 2012 Hannah Beitzer in paginile cotidianului „Süddeutsche Zeitung“. Piratii diferentiaza in cazul aplicarii „liquid democracy“ intre spatiul public si cel asa-zis intern (daca exista asa ceva la pirati…), de partid. La nivel public s-ar putea astfel ajunge chiar… la desfiintarea Parlamentului. O forma utopica, radicala, a democratiei directe! Nemaiexistand reprezentanti, pana si „volonté generale“ ar deveni inutila. „Mobilizandu-si sustinatorii impotriva Parlamentelor, piratii pun umarul la consolidarea puterii executive“ („Frankfurter Allgemeine Zeitung“, Björn Böhning, 23.04.2012).

„Piratii desfiinteaza increderea“

„Piratii desfiinteaza increderea“, e de parere Thomas Wachtendorf intr-un articol din 05.04.2012 din revista „Cicero“. Intr-o democratie pe deplin transparenta, aparuta dupa modelul piratilor, politicienii de profesie nu vor mai putea fi trasi la raspundere, pentru ca decizia formala nu le mai apartine lor, ci ea este a tuturor celor implicati prin intermediul Liquid feadback. Si asa se ajunge doar la „domnia celor mai bine informati“. Wachtendorf il citeaza pe informaticianul si autorul US-american Jaron Lainer dupa cum urmeaza: „interconectarea mondiala a inteligentei nu produce super-inteligenta ci banalitate“. Vezi cele peste 150.000 de pagini de texte de pe Wikipedia informatiilor despre si pentru pirati, „shit-storm“-urile, etc. Hannah Beitzer prezinta in cotidianul münchenez Süddeutesche Zeitung cinci motive pentru care e de parere ca piratii ar merita sa fie votati si cinci motive care vorbesc impotriva lor. Argumentele, bineinteles subiective, in favoarea piratilor ar fi: 1. posibilitatea implicarii directe sau virtuale in viata politica, 2. piratii sunt vizionari, 3. piratii provoaca partidele consacrate, 4. piratii nu sunt politicieni de cariera, 5. piratii sunt autentici si se poarta firesc. Impotriva piratiilor: 1. piratii cocheteaza mereu cu incompetenta, 2. piratii se cearta ca la gradinita, 3. piratii sunt in permanenta implicati in scandaluri prin afirmatii provocatoare ale membrilor, asa-zise „#gate“-uri, 4. piratii practica o politica de tip gender dezechilibrata, 5. piratii au putina intelegere pentru „offline“-eri (www.sueddeutsche.de).

Cotizatia

Cotizatia piratiilor reprezinta Euro 48,– anual, adica Euro 4,– pe luna cat si recomandarea facultativa catre membrii partidului, conform statutului federal de a-si dona 1% din venituri. Cotizatia lunara la social-democrati (SPD) este de minimum Euro 5,– la liberali (FDP) Euro 8,– iar la ecologistii germani de 1% din veniturile proprii anuale. Exista la toate partidele reduceri pentru pensionari, studenti si persoane paupere.

„Progresiv? Da! Postgender? Nu prea!“

Un interes aparte merita aratat politicii gender a piratilor, mai bine zis, absentei acesteia. „Progresiv? Da! Postgender? Nu prea!“ titreaza cotidianul berlinez „Tageszeitung“ din 08.03.2012. O patrime din piratii femei, se plang intr-un sondaj intern ca au fost victime sau au fost prejudiciate prin afirmatii discriminatorii, sexiste. „Shit-storms“ le deranjeaza in primul rand pe femei. Piratii nu sustin o politica gender activa pentru a nu-i discrimina pe transsexuali si intersexuali. Numarul piratilor femei, membrii de partid nu e cunoscut. Femeile si barbatii pirati folosesc in egala masura celebrele tools, atat de importante pentru pirati. „Cicero“ citeaza cazul piratului berlinez Julia Schramm (twitter: laprintemps), 26 de ani, absolventa de stiinte politice, aleasa in prezidiul federal al partidului la Neumünster, care si-a anuntat logodna prin Twitter, luptand pentru „post-privacy“, considerand ca starea primara, naturala a spatiului virtual este cea „fara sfera privata“ si s-a declarat intr-un interviu impotriva protejarii datelor. Hackerii au atacat site-ul Juliei, iar ea a devenit astfel victima unui asa-zis „Shit-storm“ virtual… plin de invective si reprosuri.

„Zensursula“

Inceputul succes-story –ului piratilor germani a inceput in septembrie 2006 in clubul berlinez C-Base. Printre sticle de bere, laptop-uri, cabluri se nastea un program. In timp de fratii pirati din Suedia protestau fata de inchiderea platformei ilegale de down-load-uri „The Pirate Bay“, nemtii – mai pragmatici – si-au indreptat de la inceput varful floretei impotriva unui „dusman“ concret, este vorba despre ministrul familiei, din partea partidului conservator CDU, Ursula von der Leyen. Aceasta ameninta cu inchiderea unor site-uri cu pronografie infantila. Piratii atrageau atentia asupra pericolului general al cenzurii. „Zensursula“ devine sloganul miscarii digitale de protest. Un succes! In septembrie 2011, partidul inregistreaza primul triumf in alegerile locale si insumeaza deja 21.000 de membrii. Partidul social-democrat si ecologistii cer chiar in seara anuntarii votului WLAN liber pentru capitala federala germana!

Politologul german Christoph Bieber din Duisburg, considerat un specialist in analiza „piratilor“ e de parere ca „ (…) lumea digitala nu e formata doar din pirati, exista si alte forte, oculte, in parte apolitice, de la Occupy pana la Anonymus. Altfel spus, revolutia agrara a fost generata nu doar de prima sadire a cartofului!“

„Transparenta este doar moartea“

Ideologia piratilor, in masura in care ea exista, ar putea fi doar reluarea strigatului de lupta al unei vechi generatii, golit insa (din pacate) de vre-un continut real: „Avanti… Dilettanti alla riscossa (inainte, diletanti la contraatac)“/ Bandiera rossa, Bandiera rossa (steagul rosu)/ Avanti o Dilettanti alla riscossa,/ Bandiera rossa trionferà (steagul rosu va triumfa)“, parafrazand bineinteles versurile lui Carlo Tuzzi (1908). Idealurile care au inaripat cunoscutul cantec (muncitoresc) italian, pe o veche melodie din Lombardia, nu se regasesc in lumea dezumanizata a „statului transparent“ dominat de neincredere sub… steagul portocaliu, purtand efigia inconfundabila a piratilor. Mirajul puterii pentru arivistii naivi, inarmati cu laptop, care fac astfel sau cred ca pot face… diferenta intre drepturile cetatenesti „online si offline“ va duce doar la intinarea simbolului initial. Piratii exista deja din secolul VI inainte de Christos. Libertatea marilor si oceanelor pentru care luptau vikingii, s-a transformat in cazul piratilor germani de astazi in… iluzia libertatii absolute a spatiului virtual dar si a libertatii politicii, facuta „pe genunchi“ de ultraliberalii pirati, ce se vor a fi sociali (vezi propunerea asa-zisului „venit minim neconditionat“). Ei sunt naivi, sunt simpatici fiind abordabili, se poarta firesc si – precum un om de rand - nu-si cenzureaza opiniile in public. Piratii-si doresc insa puterea! „Transparenta este doar moartea“ e de parere eseistul Byung-Chul Han, profesor la facultatea din Karlsruhe, intr-un articol depre pirati publicat pe 12.01.2012 in editia online a cotidianului german „Die Zeit“. A orbi cu lumina ceva sau pe cineva, prin obligatia sistemica la transparenta absoluta, nu e un imperativ etic (lupta impotriva coruptiei) sau politic (respectul vointei populare) ci unul economic. Inseamna doar… a exploata! Politica, blestemata de multi, diferentiata semantic prin cele trei expresii anglo-americane polity (forma structurala, formala si institutionala a dimensiunii politice), policy (continut), politics (arta guvernarii politice) nu e imaginabila fara posibilitatea exercitarii increderii reciproce intre oameni, vezi expresia „intuitu personae“, dupa cum spuneau romanii. Si tocmai asta nu-si doresc sau nu reusesc piratii din politica zilelor noastre!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , ,



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Un material elaborat, solid, documentat.
    Publicul românesc merita o asemenea informare de calitate despre un fenomen politic foarte interesant si actual.
    Învatamintele pentru România le trage fiecare, cum îi va fi voia.

  2. Osterhase spune:

    Nepriceputi, facand politica pe genunchi, astea sunt etichete menite sa ascunda un fapt dureros: politica traditionala, politica de meserie, a esuat si esueaza in mod consistent in a-si indeplini mandatul. Piratii poate ca nu au un viitor – pentru ca se adreseaza unei singure probleme de crunta actualitate: omul de rand NU este multumit cu modul in care este servit de alesii sai, si nu omul de rand este cel vinovat. Aceasta nu este problema unui partid anume ci este o problema a intregului sistem. Sunt sigur ca in momentul in care partidele (vechi sau noi) vor ajunge sa inteleaga si rezolve problema reprezentarii intereselor celor care i-au ales, atunci si piratii vor disparea ca si entitate politica. Pana atunci insa salut existenta lor ca si o nuia de mult necesara pentru spatele prea trufas al politicianului de meserie.

    Cat despre critica folosirii online-ului: mediul online este o conditie esentiala pentru existenta unor structuri fara finantari exterioare si pare sa functioneze foarte bine, oricat de tare i-ar deranja asta pe politicienii traditionalisti care normal se straduiesc sa mentina spuza pe turta lor.

  3. sheandonovan spune:

    Un articol lung, prea lung, o revista a presei germane a ultimilor ani, intercalata cu “platforma program” a piratilor, citate din filosofi contemporani … un ghiveci balcanic cu ingrediente germane :) Dincolo de descrierea prin text a unor caricaturi si de multe alte detalii, asteptam de la autor (amuzant, preluand modelul german, autorul se semneaza Dr. (!!) Todericiu Alex, atentie la inversarea numelui de familiei si a prenumelui :) ) si o sinteza si o concluzie personala. Poate in articolele viitoare, trag nadejde, pentru ca documentarea este foarte bine realizata.

    • Stimate Sheandonovan!
      Ma bucur ca apreciati documentarea care a stat la baza acestui material. Este o revista a presei germane si austriece (!), deci o sinteza a zeci de articole din ziare si reviste de specialitate despre tema aleasa. Metoda este una analitica si descriptiva. Capitologia este adaptata site-ului, fiind formata din citarea neintamplatoare a titlurilor unora dintre sursele de presa. Concluzia articolului, pe care Dumneavoastra o doriti “personala”, se poate baza doar pe informatia existenta in mass-media, programul partidului, comentariile piratilor si ale altor politicieni, date semnificative despre actorii politici pirati. Acestea sunt sursele primare si secundare pe care Dumneavoastra le numiti: “ghiveci balcanic cu ingrediente germane”. Pana in prezent nu cunosc nici un studiu aprofundat, aparut in spatiul de limba germana si consacrat acestui subiect. Sunt insa oricand dispus sa-l citesc (daca exista) si astept informatii de la Dumneavoastra despre omisiunea vre-unei surse de referinta, pentru a putea completa materialul. Recititi sfaristul si veti intelege si parerea mea, chiar foarte personala despre tema propusa dezbaterii. Spre informarea Dumneavoastra sunt cetatean austriac si nu german! Inversarea la care faceti amuzat referire este neintentionata si se datoreaza administratorului acestui site. Am studiat stiintele politice la Viena. De aici si titlul academic de doctor. In speranta ca astfel am contribuit la mai buna Dumneavoastra informare, ma bucur sa va recitesc in curand!

  4. alex spune:

    se ridea acum citiva ani de ciudatii care foloseau Linux, considerati utopici, imposibil sa te coordonezi pentru o dezvoltare serioasa, nu poti concura cu firme ca si Microsoftul etc.
    azi, 98% din servere sunt Linux. Sper sa se intimple asa si in politica.

    • MaiGlocke spune:

      Domnule dr. Todericiu la noi, Marele Cirmaci exista deja, iar partidul si lingusitorii sai au pierdut puterea; deci avem toate conditiile pentru aparitia si in Romania a unui partid al piratilor… Incredere nu prea avem in nimeni si nimic. Ne intereseaza forma mai mult decat continutul. Criticam folosirea unor termeni in limba engleza, deoarece nu-i intelegem nici in limba romana. Ignoranta ne caracterizeaza! Aveti dreptate atunci cand scrieti ca politica e blestemata! Blestemul piratilor? Da, e blestemul politicii postmoderne. A renuntarii la dictatul umanist als increderii. Triumful diletantilor care se ascund dupa pseudonime. Placerea ignorantilor de detesta valoarea. Mester carmaciul, bravi sunt urmasii… Va felicit pentru aceasta “revista a presei” interesanta, informativa si echilibrat redactata! Este pana in prezent singura sursa semnificativa de presa, redactata in limba romana, despre fenomenul piratilor. Sper sa va vedeti si cu Marina Weisband si sa publicati volumul la timp, inainte de Bundestagwahl din 2013.

  5. Gabriel Cornilescu gigimargot spune:

    Autorul este vorbitor de limbi germanice insa incepator la engleza:
    liquid feadback
    down-load
    life stream, prelucrare life

    Chiar si sensul termenilor policy/politics/polity este inexact, probabil tradus din germana. Mentionarea lor in context era oricum fortata, stufoasa, inutila.

  6. Sergiu Simion spune:

    Un articol impecabil care respecta valorilor sociale si politice democratice si in acelasi timp permite cititorilor sa-si formeze si propria lor opinie. Prin raportare la acest mod clar si responsabil de a scrie un material , se poate realiza usor cat de toxic este in realitate universul mass-media de la noi in care de foarte multe ori opiniile, parerile , aprecierile emotionale, calificativele, sau chiar invectivele, deturneaza calitatea comunicarii si sensul ei , ca sa nu mai amintim de nesfarsitele atacuri ( anonime) la persoana , respectiv agresivitatea verbala si vulgaritatea din unele comentarii, forumuri sau chiar “din prima linie” a unor lideri de opinie.
    Pe de alta parte, o problema de principiu definita in finalul articolului arata cat de departe suntem ca societate fata de normele rationalitatii sociale si politice :

    „Politica, blestemata de multi, diferentiata semantic prin cele trei expresii anglo-americane polity (forma structurala, formala si institutionala a dimensiunii politice), policy (continut), politics (arta guvernarii politice) nu e imaginabila fara posibilitatea exercitarii increderii reciproce intre oameni, vezi expresia „intuitu personae“, dupa cum spuneau romanii.”

    Din pacate, este si imaginabila , si reala . Mai exact, si de mai mult de doua decenii, politica ( si implicit comunicarea publica de la noi ) nu este la noi construita „prin posibilitatea exercitarii incredere reciproce intre oameni”, ci pe exact contrariul ei .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dr. Todericiu Alex


Alex Todericiu

Analist politic Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)