Home » Cultura »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

E posibilă o ideologie politică creștină adusă la zi ?

Virgil Iordache decembrie 30, 2016 Cultura, Opinie, Politica & Doctrine
50 comentarii 2,042 Vizualizari

E posibilă o ideologie politică creștină  adusă la zi ?

Situația din Parlament și primele acțiuni politice după alegeri evidențiază cât de puțin se reflectă valorile creștine în viața politică actuală, fie prin delimitare explicită de ele, fie prin asumare de fațadă, neacoperită de fapte.

A aplica o ideologie conservatoare clasică, pe linia Burke și a unor autori contemporani care derivă explicit din acel mod de gândire mi se pare nerealist. Distrugerea structurii sociale în ultimele două sute și ceva de ani din foarte multe țări e ireversibilă. Avem o situație foarte heterogenă spațial de amestec între structuri vechi și noi, între mentalități foarte diverse, cu defazaje istorice în spațiu la diferite scări.

Pe de altă parte, e destul de limpede că ceva nu funcționează în viața politică, lipsesc niște metanorme asumate de toată lumea, ale bunului simț, ale responsabilității față de aproape. A lăsa această problemă doar pe seama sistemului de educație și a organizațiilor religioase nu cred că este o soluție, e nevoie și de o prezență politică a acestor valori, în statul laic așa cum este el. Fără o astfel de prezență dezbaterile nu capătă un caracter general, asociat unui interes public viu, sunt capturate instituțional.

Provocarea ideologica a zilei ar putea fi conturarea unei ideologii conservatoare (dacă vom folosi acest nume) realiste și aduse la zi conceptual, fără iz de vechi, dar susținând valorile vechi consacrate într-o lume în care valoarea noutății prin transfer nu neapărat legitim din zona științei e un loc comun al mentalităților.

În continuare am să relatez o fabulă, iar apoi am să reformulez fabula în termeni ideologici. În final o să fac câteva referiri la operaționalizarea unui astfel de demers.

Fabula

Erau niște plăntuțe ciugulite mereu de niște gâze și de aceea foarte supărate pe ele. Ah, ce frumoasă aș fi fără gâzele asta, spunea plăntuța dimineața privind la găurile din frunze. Toată lumea m-ar admira. Se grăbea să facă flori și semințe așa nemulțumită și mergea din generație în generație cu acest of.

Gâzelor nu le păsa de plăntuțe, dar erau foarte nemulțumite de mirosul și aspectul plăntuțelor moarte toamna. Ce împuțiciune ! Uite cum se acoperă de micelii, se înnegresc de ți se face silă. Ce viață am avea noi fără microorganismele astea descompunătoare. Am ronțăi liniștite frunze, am duce-o ca în rai.

Microorganismele la rândul era nemulțumit din cauza gâzelor, pentru că li se părea că au prea puțin de mâncare. Ce trai am avea noi fără găuritoarele astea, câtă mâncare ar fi la dispoziție, am putea merge în vacanță în Caraibe din economii, ne-am lua mașină nouă !

Plantele au pus gând rău gâzelor în alianță cu ciupercile și au făcut rost de niște insecticide, iar gâzele au pus gând rău microorganismelor și au făcut rost de niște antibiotice și fungicide. Încă nu porniseră războiul, s-au acumulat stocuri de arme, Au început să strângă cureaua și să facă datorii la bancă returnabile din producția anului viitor. Asta a durat o bună bucată de vreme, întinzîndu-le nervii la maximum.

La un moment dat prin vot universal s-a creat o alianță dominantă în parlament și gâzele au fost exterminate de pe fața pământului. O iarbă mare și grasă s-a instalat, a atras atenția unei turme de vite înfometate din preajmă care abia avea ce ronțăi pe sponci din frunzele găurite ici și colo. De buluceală totul a fost călcat în picioare, cam ca la Căderea Constantinopolului.

Morala: când nu ști ce servicii neintenționate fac cei care te deranjează cu ceva, e mai bine să îți vezi de viața ta. Altfel de va mânca vaca, sau ursul de la răsărit.

Actorii: plăntuțele, gâzele și microorganismele sunt omul creștin tradițional, omul modern și cel post-modern cu instituțiile lor. Nu neapărat împerecheate astfel. Puteți așeza dumneavoastră în ce ordine doriți.

Reformularea fabulei

Ce ar putea propune să se conserve o ideologie politică creștină adusă la zi ?

Structurile de putere distribuită policentric de care depinde civilizația europeană, înțelegând prin putere capacitatea de a influența oamenii atât în privința formulării scopurilor, cât și prin furnizarea de resurse necesare atingerii lor, adică putere economică, spirituală, a creației culturale, politică. Există multiple rețele suprapuse spațial în care spațiul vestic și estic stau mai bine în diferite privințe la scară europeană, așa cum sunt diferențe geografice și la scara României.

Aceste rețele fac posibilă derularea proiectelor caracteristice tipului civilizațional, cu toate subproiectele sale actuale exprimate prin diferite tipuri umane. Tipul uman modern și post-modern sunt sub-tipuri ale celui caracteristic civilizației creștine alături de cel creștin clasic. “Ecosistemul” cultural european în forma actuală funcționează optim în prezența unor populații consistente din toate aceste tipuri co-evoluate. Valoarea diversității vine din relațiile dintre oamenii cu diferite mentalități, din limitările reciproce pe care și le aduc prin dialog în spațiul public și care, pe de o parte, previn derapajele instituțiilor care reflectă preponderent un anumit tip existențial și, pe de altă parte, permit manifestarea creativității, a talanților, construind opere și proiecte de viață cu materie primă din cele mai diferite domenii.

Diferența majoră dintre ce e la est de noi și ce e în spațiul european e tocmai structura “ecosistemului” socio-cultural, sau în termeni hayekieni caracteristicile ordinii grupului aflat în proces de competiție cu alte grupuri. Complexitatea ordinii europene căreia îi aparținem e mult mai mare decât cea a ordinii de tip rusesc. O ideologie conservatoare la zi ar putea să ia act de diversitatea, complexitatea rezultată prin evoluție culturală și să își propună conservarea condițiilor care fac posibil întregul „ecosistem”, nu doar una sau alta din ramurile culturale. Cu asta s-ar putea face și o delimitare netă ideologică de abordările holiste caracteristice spațiului estic, un tip de organizare diferit de cel caracteristic actualului moment de dezvoltare istorică a civilizației europene.

În acest moment pe piața ideologiilor politice toată lumea pare interesată doar în victoria ramurii lor. Creștin democrații sau cum vrem să le spunem ar putea fi interesați într-o abordare care să permită dezvoltarea tuturor în limitele unui spațiu comun. Ca să fie consistenți cu propriile valori creștinii nu cred că pot fi interesați doar în victoria lor politică, nu pot trata chestiunea ca pe un război intern al civilizației europene. Ei vor fi stimulați din est să abordeze așa pentru că cei din est nu vor să se dezvolte tipuri noi de om în societatea lor. Ori la noi deja există în masă, e nu doar nerealist să-și propună cineva revenirea la o structură mai simplă a societății, dar și necreștinește cumva. Dacă pot fi câștigați către alte valori e mai degrabă o chestiune de demers spiritual, nu politic.

Despre operaționalizare

Avem patru ani ca cetățeni să punem pe picioare o stângă reală și un partid creștin-democrat / conservator sau cum dorim să îl numim, după gusturi și preferințe. Dacă vom reuși asta vom ieși din starea de minorat politic. Dacă nu, vom mai avea patru ani la dispoziție, ș.a.m.d., dacă nu apare vreun eveniment extern perturbator.

Reideologizarea politicii ține de un proces de maturizare socială. Nemulțumirea actuală față de un control accentuat din partea unor instituții asupra statului e ca nemulțumirea unui copil că nu e lăsat să facă tot ce vrea.

Nu ne oprește nimeni ca cetățeni să ne comportăm matur, adică să votăm, în primul rând, și să votăm cu un calcul rațional strategic, nu mergând după fente emoționale.

Să avem spor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "50 comments" on this Article:

  1. Consonant spune:

    Domnule Iordache, daca inteleg eu bine mesajul dumneavoastra, va referiti la alianta politica
    PSD-ALDE actuala si spuneti ca aceasta n-ar fi crestina? Dar acestia sunt exact cei care se pretind cei mai crestin-ortodocsi si cei mai conservatori dintre toti, ei au grija de cei saraci si napastuiti, ei dau un dreapta si in stanga de pomana in spirit crestinesc. Este ceva in neregula fundamental in demersul acesta!

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Vă mulțumesc pentru comentariu. Evanghelia zilei:

      “În vremea aceea, învăţa Iisus în una din sinagogi sâmbăta. Şi iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă şi era gârbovă şi nu putea nicidecum să se ridice. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, dezlegată eşti tu de neputinţa ta!“ Şi Şi-a pus mâinile pe ea, şi ea îndată s’a îndreptat şi-L slăvea pe Dumnezeu. Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulţime: „Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; aşadar, în ele veniţi şi vă vindecaţi, dar nu în ziua sâmbetei!…“. Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Făţarnicilor! Fiecare din voi oare nu-şi dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle şi-l duce de-l adapă? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“ Şi zicând El acestea, toţi cei care-I stăteau împotrivă se ruşinau; şi toată mulţimea se bucura de toate slăvitele fapte săvârşite de El.”

      Viața creștină nu are nici o legătură directă cu prioritățile economice. Corelarea lor e un produs contemporan contingent, al momentului istoric, datorat unor particularități ale post-comunismului românesc. Va stinge odată cu micșorarea sărăciei.

      Gânduri bune,

      • Consonant spune:

        Nu stiu de unde ati tras concluzia ca eu m-as referi la economic. Este vorba despre politic. Ma vad nevoit sa revin cu explicatii: o privire mai atenta ar pune in evidenta faptul ca la noi mai toti politicienii se considera urmand preceptele crestin ortodoxe iar daca discutati cu preoti de parohie sau chiar din cei din ierarhia superioara a Bisericii Ortodoxe Romane veti observa ce impletitura exista deja intre politic si religie. Eu sunt foarte curios sa vad o astfel de intreprindere: o ideologie politica bazata pe crestinism ortodox insa sunt si foarte sceptic in privinta ei. Am impresia ca dumneavoastra tratati lucrurile astea foarte general si, as spune, la modul ideal, parca rupt de realitate.

        Pe de alta parte, ce este crestin-democratia, la urma urmei? Nu este aceasta o ideologie politica bazata pe crestinism?

  2. Vlad spune:

    Ecumenismul este o ideologie politica la care au aderat catolicii si semnatarii de la Sinodul din Creta.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Mulțumesc pentru comentariu.

      Dialogul social n-are nici o treabă cu ecumenismul.

      Iar trolii n-au nici o treabă cu democrația.

      gânduri bune,

      • Vlad spune:

        Comunicarea intre oameni nu trebuie sa se supuna unor formalisme.

        Iar comunicarea intre oameni nu este o stire care sa faca obiectul categorisirii ei.

        Categorisirea ca forma de excluziune sau argumentele ad hominem promovate ca metode ale “dialogului social” indica spre o ideologie politica cu reflexe totalitare in care propaganda e folosita ca mjiloc de manipulare si control. Cei care nu adera la ideologie sunt expediati si etichetati folosind psihologie inversa.

        • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

          Ați interpretat abuziv mesajul meu, domnule comentator.

          Interpretarea abuzivă a mesajului meu ca ad-hominem fără nici o bază în conținutul lui indică fie superficialitate, fie faptul că vă interesează să transmiteți doar un mesaj unilateral, oricare dintre ele sugerând un fals interes în dialog, iar ca efect net involuntar sau voluntar doar perturbarea discuției și a deturna atenția de la problematica textului. Q.E.D.

          gânduri bune,

          • Vlad spune:

            Pai dumnevoastra vorbiti de troli incercati sa formalizati interactiunea sa ma includeti in niste tipare din care multumesc dar nu doresc sa fac parte. Cu alte cuvinte cei care nu se incadreaza in parametrii formali stabiliti de dumnevoastra sunt troli ?

            • Dedalus spune:

              “Suntem prea putini aici/ sa ne-omoare mina/ mai bine ne-am strange toti/ si-am pleca in China”
              (Ada Milea, autorul nu il stiu)

              ====

              E mai greu sa te faci inteles in scris, pentru ca e greu sa sugerezi si emotii, tonuri etc,

              E pacat sa va contrati asa, mai ales ca discutia despre impactul ecumenismului asupra ideologiilor politice cred ca ar fi meritat.

              Poate un partid conservator sa isi fundamenteze doctrina pe o morala religioasa ecumenical?

              Adica, oricum nu se refera la o credinta anuime de fapt, Dar nu stiu in ce masura ecumenismul ar fi echivalent cu universalitatea principiilor religioase preluate intr-o idelologie conservatoire a unui partid din Romania.

  3. luci spune:

    O ideologie politica crestina , in lipsa altor precizari , poate fi ceva foarte problematic . Se poate intelege un anumit exclusivism , o discriminare politica intre crestini si necrestini si un amestec intre religios si secular , punerea in discutie a libertatii religioase etc. Tot ceea ce poate face o politica este sa asigure aceasta libertate , problema nu e cu regulile si legile existente , ci cu respectarea acestora , nu cred ca e neaparat nevoie de ¨ideologii¨ noi . De ce nu sint oamenii credinciosi sau virtuosi , iata o intrebare care nu poate avea o solutie ¨stiintifica¨ , virtutea nu poate fi reglementata prin lege , nu poate fi nici macar favorizata prin mecanica social-politica , institutionala , de plida , prin constructia de biserici etc. , tine exclusiv de ¨liberul-arbitru¨. Pe de alta parte , amestecul de scientism si religie poate fi foarte daunator , ex. socialismul romantic , saint-simonismul si fourierismul . E. Voegelin explica foarte bine problemele acestea . Comunitatea umana nu poate fi tratata ( doar ) ca un ecosistem sau ca un sistem biologic , asa cum omul nu e un vietuitor oarecare . Se poate ajunge la demiurgice proiecte de inginerie sociala , asa cum se stie , ideologiile totalitare se considerau foarte ¨pozitive¨ , de la dialectica materialismului stiintific si pina la biologism si eugenie . La fel , ¨tip uman¨ sugereaza un oarecare esentialism , terminologia biologica si evolutionista nu e prea potrivita in chestiunile sociale si antropologice . Vreau sa spun ca acestea sint o parte din riscurile unei ¨ideologii politice religioase¨ , in lipsa unor precizari necesare , simpla alaturare a ideologiei , politicii si religiei provoaca neliniste . Altminteri , o democratie-crestina clasica e in regula si verificata .
    La multi ani !

  4. George Gafencu spune:

    Domnule Iordache,

    Observ ca intrați pe un teren extrem de minat.

    În civilizația vestică și într-o anumită măsură și în România creștinismul e în scădere. Dacă ar fi să ne bazăm pe valorile originale creștine, democrația nu ar arăta prea bine, pentru că Isus nu a propăvăduit niciodată despre creștere economică, echilibru social și alte cele.

    Dacă vreți să vedeți partide bazate puternic pe principii religioase, uitați-va ce propun conservatorii americani.

    O să vă dau un singur exemplu de dihotomie ca să înțelegeți ce spun.

    Acești conservatori vor să taie sărăcirea de la orice fel de beneficii primite de la stat.

    În schimb promovează din plin caritatea privată după principii biblice. Asta pare un pic egoist, pentru că de fapt nu fac altceva decât să aducă sărăcirea la mâna lor.

    Soluția cu adevărat spirituală ar fi să aducă sărăcimea la un nivel la care să nu aibă nevoie de suport material, însă e mai comod de trăit după principii biblice și să nu îți pese de fapt de cel de lângă tine altfel decât aruncându-i o ciosvârtă de la masa ta, așa când îți vine cheful.

    O să vă dau un exemplu din propria viață ca să înțelegeți și mai bine ce spun.

    O instructoare de yoga americană era foarte fericita un număr de ani în urmă că dona ceva bani la o bancă de alimente. Considera gestul foarte spiritual.

    Am întrebat-o dacă donarea banilor respectivi o afecta vreun fel financiar. Mi-a spus că nu, suma fiind destul de mică.

    Atunci i-am putut spune că gestul ei de fapt chiar ar putea pare egoist, deoarece nu avea nimic de pierdut la afacerea asta. Dacă vroia să facă un gest pur spiritual trebuia să doneze ceva de care îi pasă, cum ar fi timp lucrat la banca de mâncare.

    Asta e dimensiunea christică a acțiunii care cred că s-a pierdut de-a lungul timpului. Hristos propovăduia o viață simplă și plină de sacrificii, nu una în care să arunci ceea ce nu-ți trebuie altora și să te numești filantrop.

    Nu cred eu că un partid sau altul ar putea reprezenta astfel de valori.

    • Cinicul spune:

      Mi-a placut comentariul dvs. Nu cred ca exista in lumea occidentala partide politice care sa aplice principii crestine. Ideea de a-i lega pe defavorizati de donatii caritabile este intr-adevar rebarbativa, pentru ca nu le ofera nici o siguranta si le rapeste pana si demnintatea.
      Pardoxal in lumea islamica exista modele economice si politice care se apropie mai mult de valorile crestine decat cele pe care le-ati descris dvs mai sus. Spun asta tocmai pentru ca stiu ca-i va infuria pe multi talibani crestini din Romania sau de aiurea.
      In majoritatea tarilor islamice se practica zakat, un fel de donatie sau taxa pentru caritate care se preleveaza de la persoanele mai avute. In unele tari zakatul este obligatoriu si este o proportie fixa (~2.5%) din venitul acestor persoane, cam la fel cu zeciuiala parcticata de unele secte neoprotestante din Romania si USA, cu diferenta ca nu se ia de la toti credinciosii. Acesti bani se impart in special celor nevoiasi.
      Bancile islamice nu au voie sa practice dobanzi spoliatorii si isi asuma riscurile afacerilor la care fac imprumuturi. Trebuie spus ca in Coran este intrezisa dobanda si multa vreme ea nu s-a practicat dar in ultimul secol s-au gasit niste clerici care sa dea interpretari mai permisibile. Bineinteles ca exista si clerici corupti care dau autorizatie unor banci bazate pe principii neislamice.

      • George Gafencu spune:

        @Cinicul,

        Eu nu o sa fiu dintre cei care arunca o piatra la spusele Dv.

        Cele mai mari religii umane au acest principiu comun, al sacrificiului pentru cei defavorizați, al umilinței, al serviciului public voluntar, al iubirii fata de aproape. Chiar și Islamul are valorile astea.

        Chiar și Iisus, un tâmplar sărac evreu, a propovăduit dragostea pentru aproape. El nu a spus iubește-ți aproapele cu condiția sa nu fie sărac, străin, negru, galben sau orb.

        Toate Învățăturile astea au fost pervertite și reinterpretate de-a lungul timpului și așa s-a născut rasismul, sau mai degrabă s-a perpetuat, pentru ca exista și pe vremea lui Iisus.

        • Dedalus spune:

          Dar, dar nici o religie a lumii nu spune ca oamenii care nu vor sa munceasca trebuie sa fie intretinuti de cei care muncesc.

          Mila fata de aproape se refera la cineva aflat in nevoie, intr-un necaz sau o situatie dificila pe care nu si-o doreste. Nu se refera in nici un caz la persoane care motzaie in situatii dificile doar pentru ca ajutorul de la stat le e de ajuns pentru a trai.

          Desigur, putem ajunge usor in discutii teologice, dar nu cred ca ne-ar ajuta prea mult.

          Ajutoarele sociale isi creeaza beneficiarii, nu ii reduc. :-)

          Stiu ca suna cinic, dar mila fata de aproape nu este un instrument prin care omul aduce Raiul pe Pamant. Raiul ramane acolo unde e…

          ===

          Uite o abordare alternativa la ajutoarele acordate parintilor pentru ca sa nu ajunga ai lor copiii la abandon scolar: angajarea parintilor la unitatile scolare pentru diverse activitati necesare acestora, de la after-school la reparatii curente.

          Astfel, ajutorul consta in oferta de munca, nu in bani adusi de postas.

          Veti spune ca s-ar putea sa nu vrea. As raspunde ca statul nu e responsabil pentru deciziile individului. Daca nu vrea, nu primeste si gata. Trebuie sa acceptam si pierderile, altfel ajungem ca de dragul obiectivului pierderi zero sa generam asistati sociali din ce in ce mai multi.

          Sim pana la urma “banii altora se termina”….

          • George Gafencu spune:

            Domnule Dedalus,

            Sunt de acrod ca lenesii nu trebuie sprijiniti.

            Insa nu asta se vede in SUA. Veniturile celor defavorizati pe bune sunt mult mai joase decat si decat salariul minim pe economia americana.

            Va dau un exemplu sa va edificati singur.

            Walmart plateste cea mai mare parte a salariatilor sai salariul minim pe economia americana.

            Pentru ca oamenii astia au familii de intretinut, salariul minim ii plaseaza sub pragul de saracie american.

            In consecinta, guvernul american plateste angajatilor Walmart tichete de mancare in valoare de 7 miliarde de dolari anual. Ati auzit bine, 7 miliarde.

            Vi se pare normal ca statul american sa subventioneze un gigant economic care plateste salarii de mizerie lucratorilor sai?

            Si hopa vin republicanii care vor sa le taie si sprijinul asta, desi oamenii astia muncesc cel putin 40 de ore pe saptamana.

            • Dedalus spune:

              Tocmai sprijinul oferit de stat favorizeaza oferirea de salarii mici.

              Daca nu ar exista acel sprijin salariile ar fi mai mari sau numarul de angajati ar scadea.

              Sprijinul face jocul corporatiei respective, adica o ajuta sa plateasca salarii mai mici.

              Sprijinul impiedica si salariatii respectivi sa caute de lucru mai bine platiti sau sa-si deschida propria afacere sau sa faca orice altceva.

              Pe scurt, sprijinul ajuta corporatia, nu lucratorii respectivi. Nu este nicidecum expresia unei solidaritati sociale ci o “mana de ajutor” acordata corporatiei, o interventie ce sporeste profitul acesteia pe seama contributiei statuilui, fara ca profitul respectiv sa se regaseasca in vreun plus de perfomanta economica.

              El vine si impotriva libertatii individuale, pentru ca leaga lucratorul de locul unde primeste sprijinul respectiv si il face mult mai putin dispus sa lupte pentru un venit mai bun.

              Banii economisiti prin desfiintarea sprijinuluii ar putea merge spre exemplu in vouchere pentru educatia copiilor. Sau in orice altceva, inclusiv in diminuarea deficitului.

            • George Gafencu spune:

              @Dedalus,

              Credeti ca salariatii Walmart muncind cu program intreg si pe salariul minim fac munca asta doar de placere si recurg la tichetele de mancare pentru ca nu nimic mai bun de facut?

              Nu va suparati, insa asta e o atitudine foarte cinica.

              Cunosc destui care muncesc pe salarii mici in SUA, chiar la salariul minim, pentru ca joburile care platesc mult mai bine sunt chiar absente sau inaccesibile pentru ei.

              Trump nu a castigat din senin alegerile. Joburile de nivel mijlociu au disparut in SUA fie datorita tehnologizarii si automatizarii ori mutarii in locuri cu forta de munca mai ieftina. Si pentru cele care au ramas e o competitie teribila. Am vazut statistici de resurse umane prin care fiecare slujba care plateste binisor are o gramada de aplicanti.

              Mai prin mijlocul Americii sunt zone intregi devastate economic, in care oamenii ori accepta sa plece in alte parti, ori singurele joburi disponibile sunt cele la salariul minim. Mutatul de multe ori nu e o optiune, pentru ca de obicei proprietatile imobiliare sunt la pret mic in astfel de locuri si nu se gasesc nici cumparatori usor.

              Ce faceti cu oamenii astia, ii lipsiti si de ultimul sprijin posibil si de demnitate? Ei l-au votat pe Trump care le-a promis ca le aduce joburi bine platite inapoi, Mai ramane de vazut daca si este in stare sa le dea ce le-a promis.

    • Dedalus spune:

      “Acești conservatori vor să taie sărăcirea de la orice fel de beneficii primite de la stat.

      În schimb promovează din plin caritatea privată după principii biblice. Asta pare un pic egoist, pentru că de fapt nu fac altceva decât să aducă sărăcirea la mâna lor.”

      Nu e nici o contradictie dupa mine. Beneficii acordate de stat nu au scos pe nimeni din saracie. Dimpotriva, au creat si mentiut saracia si au condus la o formarea unei atitudini de abandon, de lipsa a stimei de sine. PEntru ca or fi bneffiicile bune sa nu mori de foame, dar nu inlocuiesc munca.

      Pe de alta parte, caritatea private este o expresie a milei crestine (in cazul SUA cred ca e asa, la romani e alta treaba… :-) . Adica e un act individual, pentru o situatie punctuala si trecatoare.

      Sigur ca nu toata lumea sta sa despice firul de par in patru, dar practice vorbind initativa private creaza nu doar venituri si locuri de munca ci si sanse, perspective si incredere. In cazul opus, ajutoarele sociale perpetuate nu fac decat sa mentina saracia.

  5. AT spune:

    Ideologia politica crestina adusa la zi este religia de jure si de facto a lumii occidentale. Liderii sunt intruchipati de papa Francisc si crestin-democrata Angela Merkel. Mila crestina adusa la zi s-a metamorfozat in imigrationism, socialism, multiculturalism, relativism religios, feminism, LGBTism, rasism (intelegand prin asta obsesia pentru rasa ca pocainta pentru pacatele rasiale ale crestinilor), individualism (drepturile individuale primeaza intotdeauna in fata intereselor comunitare, cu exceptia problemelor economice, unde e exact invers) si teoria drepturilor pozitive duse pana la absurd. Dumnezeul lui Israel a fost si el adus la zi, adica a fost inlocuit de dumnezeul sexului, dupa cum se poate vedea din temele cele mai disputate in lume si in biserica: avort, contraceptie, homosexualitate, transgenderism, divort. Cine adopta o pozitie conservatoare pe aceste subiecte este imediat denuntat eretic anti-crestin de crestinii la zi.

  6. ion adrian spune:

    Vintila Horia a anticipat acestea si in memoriile sale scrie referitor la constatarile facute imediat dupa cel de al doilea razboi mondial si in continuare, si citez:
    “…o Europa distrusa in mare parte, mizerabila, cu patriile corupte de guverne supuse unor legi scoase din uzul traditional si devenite fagasuri legale pentru o schimbare care se numea democratie, insa care, in Est, nu era decat o sinistra si ucigatoare teroare oficiala , iar in Vest un drum catre buna stare materiala si decadenta morala. Amandoua tehnicile politice isi propuneau , in mod din ce in ce mai vizibil, distrugerea persoanei umane, convertirea ei la o tinuta animalica, vaduvita de rezistente, transformarea ei in ceva satisfacut si nerezistent, un fel de bou legat in fata unei iesle pline sau a unui jgheab fara apa , deo parte si de alta a asa numitei “cortine de fier”.Popoarele formau asa cum aveam sa inteleg cu timpul, un timp si un spatiu pentru Apocalips. Daca as fi gnostic, as fi crezut ca omenirea incapuse pe mana unui demiurg rautacios care izgonise pe Dumnezeu sau il indepartase de oameni, si conducea cosmosul sau cel putin planeta Terra catre un sfarsit pagubos”

  7. Herodot spune:

    E foarte bine că aţi ridicat această problemă. Să sperăm că va avea un viitor în dezbaterile publice. Aţi omis următoarele aspecte : dispariţia din discursul politic şi public (din sfera intelectualilor) a rolului formator al FILOSOFIEI (de la antici la iluminişti) ; dispariţia din viaţa noastră, la toate nivelurile a existenţei CONŞTIINŢEI MORALE (cea în faţa căreia se extazia Kant) şi dispariţia din viaţa noastră la toate nivelele a IUBIRII HRISTICE , a definiţiei şi a ceea ce a însemnat ea în istorie de la apariţia creştinismului. De asemenea -o analiză sau măcar o trecere în revistă a abuzurilor inimaginabile şi criminale ale ierarhiei care au dus la criza de astăzi.
    De asemenea ar fi de consemnat că excluderea acestor aspecte din ideologia non-marrxistă (care nici măcar nu ştim dacă mai există , înghiţită fiind de marxismul bolşevic,distrugător şi neo-marxismul corectitudinii politice – a dus la pesimismul apocaliptic care domină “spiritualitatea” contemporană.
    Oricum, sincere felicitări pentru acest demers.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Vă mulțumesc pentru comentariu și bună credință.

      Într-adevăr, filosofia e unul dintre partenerii importanți în dialogul social. În acest text nu am atins problema, dar îi recunosc importanța și susțin rezolvarea ei în sensul creșterii rolului filosofiei în spațiul public, inclusiv în conceperea ideologiilor politice.

      gânduri bune,

    • Felician spune:

      Multumiri pentru comentariu!
      Aveti recomandari de repere bibliografice/ site-uri pentru a informa despre conceptele acestea fundamentale (Constiinta morala si Iubire Hristica) si a le face accesibile unei mase critice de nespecialisti?.
      Sarbatori fericite si un 2017 grozav de bun!

      • Herodot spune:

        Răspuns pentru Felician :
        Pentru început vă recomand din clasici (care de altfel au şi stat la baza tuturor celor care fac pe deştepţii azi, fără a-i cita însă) pe Kant cu “Criticile” sale . Să ştiţi că se citesc cu multă plăcere şi chiar uşurinţă în ziua de azi. Voi reveni, dacă vă interesează acest nivel care a fost asimilat, dar nu şi popularizat.

  8. Mircea Modan MirceaM spune:

    Nu stiu daca e posibil, desi exista prin unele parti si astazi :P
    Gurile rele spun, insa, ca este fezabila doar in zona catolica, la ortodocsi dand chix ( a se vedea, la noi, defunctul PNTCD)
    Pe de alta parte cati stiu ce e de fapt crestin-democratia? Versus conservatorism, de ex.
    Cam toti atatia cati stiu ce e ala liberalism vs libertarianism :P Sau numai una (doctrina, logica, principii…cum vreti dvs) Poate e doar o chestiune de perceptie, da bine sa bagi si “crestin”?
    Eu unul am incercat sa ma lamuresc, daca la liberalism am mai citit cate ceva, la cd am o oarescare prejudecata, considerand ca religia nu are ce cauta in politica.
    In fond de ce n-ar fi suficient conservatorismul, de ce trebuie sa amestecam in ciorba politica si ghiveciul religiilor crestine, care si asa au problemele lor de interpretare, dovada fiind in multele “aripi” ale produsului de baza.
    Bun, nu stiu prea multe asa ca dau o cautare si aterizez pe un site care se foloseste de numele lui Corneliu Coposu, emblema CD de la noi as zice
    Gasesc o lucrare scrisa de Valentin Ionescu, n-am auzit de el, dar sfantul net e aici sa ne ajute, nu?
    Hopa…cel care ne explica cum e cu cd, cu toata logica moralei crestine aplicata pe biata politichie, s-a dovedit a fi un palgiator din Pierre Latamendia. Un tip care a trecut apoi la PNL…n-am mai cautat istoricul si, evident, n-am mai citit nici “lucrarea”
    Am ramas la fel de “bou” in privinta cd ca la-nceput.
    Asa ca va intreb, ce-ati recomanda ca lucrare de capatai, scrisa “mai incoace”, ca sa ne dumirim cum e cu cd asta de fapt?
    Pentru ca daca nu stim (clar) ceva fundamente si istoric nu ne putem face o parere. Nu stim ce “servicii” ne aduce si daca, in lipsa ei (Lui?), ne paste vaca :P
    Fabula ca fabula, dar de ce conservatorismul ala la zi ar trebui altoit si cu crestinism? Ca sa fie la zi… Poate cu un crestinism la zi? De ce nu e suficient fara componenta religioasa, doar cu cea umana, morala, etica? N-are priza fara un catalizator mistic? De ce religia insasi nu este suficienta si ar trebui altoita pe politica? (Bun, n-am “pretentia” sa lamuriti toate intrebarile, cam multe si de profan, poate cateva tuse ar fi suficiente)
    Nu stiu, pare cumva ilogic sa aduci la zi ceva conservator :P pe care sa-l impanezi si cu ceva mistic, care numai la zi nu poate fi.
    P.S. Bun, intrebarea de profan ramane: de ce la nemti a avut succes CDU? Au adus la zi ceva? Vorbim de cultura, de religie (neortodoxa), de conjunctura?

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Vă mulțumesc pentru comentariu. Un text recent direct conexat cu acest articol e aici, v-ar putea interesa:

      http://virgiliordache.blogspot.ro/2016/12/restaurarea-cetatii-romaniei-o-analiza.html

      gânduri bune,

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Si eu va multumesc pentru raspuns si link.
        Sincer, nu-mi place abordarea din cartea cu pricina, fiind si politehnist si taran (neproletarizat, adevarat), ..deci vulnerabil :P

    • Dedalus spune:

      Nici eu nu cred ca e posibil un partid crestin-democrat in Romania. Oricum, nu vad ce avantaj ar avea sa incepi sedintle de partid cu rugaciuni si sa inchei protocoale cu BOR.

      Legionarii au facut asa ceva, dar erau cu totul si cu totul alte conditii.

      Un conservatorim modern e mai usor de elaborat, e solid, clar si verificat.

      Nu vad de ce ar fi greu de facut intr-o tara ortodoxa (fata de una catolica sau protestanta). Daca vorbim de valorile crestine ele sunt la fel in ambele denominatiuni.

      OK, putem spune ca etica protestanta a stat la baza capitalismului si putem discuta mult despre asta. Si poate ca am ajunge si la concluzia ca intr-o tara protestanta capitasimul e la el acasa, in timp ce intr-o tara ortodoxa el trebuie aclimatizat (si poate si altoit (:-) ).

      Dar ar fi probabil mult mai efficient daca elita cu viziuni conservatoire a Romaniei ar iesi din zona fantasmelor si ar fundamenta conservatorsmul roman, practice, concret si care sa fie temelia unui partid conservator, oricare ar fi si oricum s-ar numi.

      Am mai spus-s si eu, vad ca o spune raspicat si autorul: e timpul ideologizarii partidelor in ROmania. In Romania, cu intelectuali romani si explicit pentru un partid politic romanesc.

  9. Lucifer spune:

    Cred că este o mică contradicţie între titlu şi text(cel puţin aşa îmi pare mie).Am mai citit asemenea idei chiar pe Contributors,dar ceva mai concrete,mai la obiect.Este bine că se caută noi soluţii social-politice.

    Da,este necesară o “dreaptă” de tip conservator,dar ea trebuie definită/gândită de nişte elite competente,bine intenţionate şi reponsabile;ceea ce nu prea există.

    Deci,problema unei “ideologii politice creştine”(?) ar trebui să pornească de la câteva premize/principii ca:
    -sensul dorit/necesar al dezvoltării individuale şi sociale pe termen mediu
    -un set de valori sociale definite şi acceptate de elite dar şi de majoritate.
    -raportul libertate individuală/libertate socială.
    -structura de stat
    -structura culturală şi civilizaţională,etc

    Dar pentru asta ar fi nevoie de o altă filozofie.

  10. S.D. spune:

    Excelenta tema,excelent articol! Pe astfel de idei (enuntate deja si de alti autori) se poate reconstruie ceva de viitor,atit pentru Romania cit si pentru Europa (care geografic se intinde de la Atlantic la Urali) dar si pentru restul lumii crestine si,poate cine stie….?

  11. Ela spune:

    “E posibilă o ideologie politică creștină adusă la zi ?” – Desigur! Totul este posibil.
    Este insa si o idee constructiva, progresista, adaptata sec. al XXI lea in Europa? – …nu cred…si ma explic :
    1.Crestinii nu au o aceeasi viziune, nici religioasa si nici ideologica.
    In Europa, ca si pe continentul american, abordarile sunt complet diferite intre N si S, respectiv intre protestanti si catolici.
    2. Tarile cele mai civilizate din lume sunt laice. In contextul actual, al globalizarii si al mixitatii sociale, laicitatea este singura garanteaza libertatea tuturor culturilor religioase, fara discriminare si fara ierarhizare, ceea ce permite fiecaruia sa participe, liber si decomplexat, la prosperitatea lui si a societatii unde traieste, din totdeauna, sau la un moment dat.
    Imi imaginez deci, ca, daca morala religioasa ar fi fost compatibila cu democratia si progresul, aceleasi state puternice ar fi renuntat de mult la laicitate…
    Nu e cazul, si nu e nici in proiect, nici macar in confruntarea cu flagelul actual, Islamul politizat si transformat in doctrina politica, adica islamismul.

    Referitor doar la România, ce ar insemna, efectiv, ridicarea ortodoxiei la rang de politica de stat?
    Având in vedere nivelul de educatie sau, mai general spus, de civilizatie al poporului, s-ar putea sa fie mai rau ca acum, când nu este bine…
    Avem deja o idee despre coruptie si manipulare, cum credeti ca va evolua societatea cu religia care, daca nu inlocuieste legile, le dicteaza…?
    Scapa cine poate!

    • Dedalus spune:

      Nu se pune problema de-laicizarii statului. Nici macar a “amprentarii” religioase a statului.

      Societatea e condusa de partidele politice, ele sunt cele care trebuie sa isi defineasca o pozitie clara fata de valorile moral-religioase. Nu fata de religie, pentru ca asta e treaba bisericilor, cultelor, organizatiilor religioase in general.

      O ideologie de dreapta este adesea bazata pe (si) morala religioasa. Nu m-as hazarda sa spun ca asa trebuie sa fie, ci doar ca este de asteptat sa fie asa.

      Dreapta conservatoire isi leaga sistemul de valori de libertatea individuala. Ori, libertatea individuala nu poate fi fara limite (din motive evidente). Morala religioasa este una dintre limitele pe care libertatea individuala le considera.

      Sunt de accord cu autorul, sau macar cu ceea ce banuiesc eu ca ar vrea sa spuna (:-)) : ca un partid de dreapta este in mod necesar condus de o idelologie ce cuprinde valorile moral-religioase.

      Evit sa spun valori “crestine” – desi Tea Party s-ar uita dezaprobator la mine, dar asta-i viata, Romania nu poate risca sa coaguleze ideologii pe o singura credinta – in speta ortodoxia – fara a cadea in nationalism primitiv. Sau cel putin asta e parerea mea, am spus de ce cred asta.

      Stanga a incercat mereu sa inlocuiasca religia cu un corpus de valori rezultat din suprematia binelui si libertatii collective asupra libertatii individului. OK, nu e un adevar universal in ce priveste stanga, dar este de asteptat sa mearga in aceasta directive.

      Dimpotriva, acceptarea libertatii individului ca o garantie a libertatii collective impune creionarea sa intr-un univers de valori mult mai sofisticat decat organizarea stangista. REferentialul acestei libertati cere si acceptarea valorilor religioase, a unei conduit individuale “corecte social” in absenta unui directionari directe de catre Stat.

      Eh, de asta e vorba de fapt- de superioritatea unei doctrine conservatoire ce include valori religioase in nucleul sau fata de una ce le trimite in planul doi, acolo unde (vrand-nevrand) si stanga le pune.

      Pe scurt, vorbim de fapt despre o dreapta religioasa, nu despre un stat religios. Si aceasta cu precautia de rigoare, Romania nu s-a format prin “God and Guns” si nici nu are nevoie de recursul la Traditie pe aceasta coordonta religioasa – pentru ca Traitia Romaniei o include deja, nu luptam pentru de demonstra ce e evident – rolul ortodoxiei in foramrea poporului roman (oarecum si in formarea natiunii, dar aici e I discutie separate as indrazni sa spun).

      ====

      Da, dreapta romaneasca ar avea avantaje din accentuarea religiei in doctrina sa. Dar repet: doctrina asta trebuie elaborata, partidele trebuie sa o accepte si ea trebuie sa stea la baza programelor politice de la alegerile viitoare.

      Asta a cerut electoratul care nu s-a prezentat la vot: “Vrem un partid de dreapta pe care sa il votam. Daca nu ni-l dati, nu venim. Orice ar fi. Pentru ca numai asa va putem face sa intelegeti ca asta vrem.”

      ===
      Pentru a pune si un pic de nedumerire in postare, spun ca si stanga romaneasca trebuie sa faca acelasi lucru. Dar este greu sa convingi niste oameni care au castigat alegerile ca de fapt nu au avut nici un merit in asta….

  12. Cititor spune:

    Faceți o paralela interesanta intre ecosistemul natural si cel sociocultural. Așa cum in natura fiecare vietate își are locul si rostul ei (fiind utila întregului prin existenta ei specifica), la fel si in societate fiecare individ, grup, tara, partid politic ar trebui sa aibă propriul loc, rol si rost in alcătuirea marelui ecosistem social – ceea ce nu se întâmpla acum nici la noi, nici in lume. Pentru ca, exact ca in fabula, fiecare e nemulțumit de celalalt si se simte dator si îndreptățit sa facă alianțe ciudate, sa cheltuie enorm ca sa-i desființeze pe cei considerați dușmani sau vinovați de o anume realitate neconvenabila. Fiecare (plante, gaze, microorganisme) se lupta unul împotriva altuia ignorând pericolul vacilor înfometate.
    Sunt de părere ca pentru a ne maturiza social si politic, pentru a crea o stânga curata si un partid creștin democrat ar fi trebuit sa dam pe la scoal, pe la orele de biologie, sa conștientizam echilibrul si valoarea ecosistemului natural si felul in care întregul valorizează fiecare din ramurile sale fara sa le antagonizeze, ceea ce deocamdată nu e cazul.
    Acea ideologie croita pe măsurile noi ale lumii de azi care sa readucă in centru vechile valori de care vorbiți (bun-simț, respect, grija pentru aproapele) nu poate sa apăra intr-o lume dominata de ignoranta majoritatii si lupta pentru putere a celor putini, nici ei foarte învățați. Nici chiar așa categoric n-ar trebui sa sune verdictul pentru ca stim :”ceea ce omului ii este imposibil ….”

  13. MariS spune:

    Ideia unui partid conservator, la noi, cred că ar fi binevenită. L-aş propune ca şi patron spiritual chiar pe marele poet, Mihai Eminescu. Iată o mostră de gândire eminesciană, de impresionantă adâncime, ce ar putea constitui un punct de plecare în definirea platformei conservatoare:

    “Bine, mare şi frumos natura nu îl dă individului x sau y ca pe-un lucru ce l-ar găsi din întâmplare pe uliţa sau în cafeneaua Procope; din contra, individul dat e un rezultat al principiului conservator al moştenirii; el moşteneşte calităţile acelea care au asigurat în lume existenţa şi
    puterea strămoşilor săi. Aceste calităţi constituie caracterul individului; ele corespund c-un complex de idei abituale cu cari el măsură, coordonează, judecă cursul pururea nestatornic al împrejurărilor şi al lucrurilor. Oriunde am sta, cerul ne pare o boltă deasupra, o jumătate dinlăuntrul unui glob, dar bolta pare a se învârti împrejurul pământului de la răsărit spre apus; unele stele descriu împrejurul Lui cercuri mari, altele cercuri mici; numai două locuri ale cerului par a sta în nemişcare, două puncte: cele două poluri ale globului sideral. Împrejurul osiei
    statornice dintre aceste două poluri statornice se ‘nvârte în mişcare aparentă universul (motus communis ) şi după aceste puncte stabile putem număra curgerea veacurilor cu exactitate matematică.
    Astfel şi în universul intelectual şi moral al fiecăruia trebuie să existe poluri, idei dominante împrejurul axei cărora să se opereze mişcarea celorlalte gândiri. Aceste idei sunt vertebrele caracterului individual şi, când ele aparţin unui popor întreg, ele constituie caracterul naţional. Însă aceste idei dominante nu sunt invenţiuni a priori, nu sunt culese de prin gazete franţuzeşti şi parastisite ca marfă nouă pe malurile Dâmboviţei. Ele cată să răsară din elemente statornice ca şi dânsele, din natura pământului de sub picioare, a cerului de deasupra, a statornicilor datini şi gândiri ale rasei naţionale demprejur. Aceste idei se moştenesc în bunul simţ comun al poporului, în aptitudini şi înclinări de caracter pe cari le lasă părinţii din părinţi strănepoţilor lor; ele sunt însă lucruri pe cari străinii nu le pot înţelege chiar dac’ ar vorbi cu sunete româneşti.” (Eminescu, Opere, vol. XIII).

    • Dedalus spune:

      Bine, in esenta trimiteti la Traditie.

      Sunt de accord cu asa ceva, dar trebuie sa se concretizeze intr-o doctrina politica, pentru un partid politic ce sa propuna un program politic concret bazat pe aceasta, la urmataorele alegeri.

  14. Dedalus spune:

    Eu am mai spus-o pe aici (incepe sa imi placa sa incep cu “eu”… ;-) ): elita intelectuala de dreapta are obligatia de a contura o oferta politica de tip conservator, adaptata Romaniei si care sa include un program politic concret si clar.

    O astrfel de oferta include cu necessitate valorile religioase, ca una din piesele -nucleu. Nu as spune “crestine”, pentru ca nu as merge la racordarea la dogma, ci la incluziunea valorilor.

    Ori, valorile religioase nu sunt limitae la cele crestine si nicidecum legate de un retatar dogmatic (fie ele chiar orthodox)., ci sunt (sau macar se pretend) – universal.

    Din aceasta perspectiva, crestinismul dreptei ar fi evident controversabil, conducand la un nationalism rigid si la o exacerbare a “romanismului” cam in genul in care Dughin construieste un pan-slavism sau un pan-orientalism (nu am gasit un termen mai potrivit).

    O dreapta crestina ar fi probabil un mamut rigid prins in gheata, pe cand o dreapta cu valori religioase ar fi un elefant in miscare (ma rog… :-) ..

    Dar revin (orice lucru trebuie spus de doua ori ca sa fie auzit): elita de dreapta trebuie sa coboare din Turnul Contemplatiei si sa ofere o ideologie si un program conservator concret Romaniei. Altfel, sincer, nu vad la ce foloseste acest Zid al Plangerii elitei.

  15. Vlad spune:

    @Dedalus

    Ecumensimul e o erezie. Nu exista ideologie politica crestina. Credinta crestina e incompatibila cu ideologiile de orice tip.

    • Dedalus spune:

      Dogma este proprie religiei si, pana la urma nici nu e chiar universal prezenta. Sa ne gandim la misticism de exemplu, ce exista in afara dogmei, fara ca asta sa il faca mai putin religios.

      Daca o doctrina conservatoare poate sa includa valori moral-religioase cultivate pe un teren ecumenic (in egala masura ortodox si non-ortodox in cazul unui conservatorism in Romania) asta mie mi se pare o foarte interesanta si chiar practica discutie.

      Inclin sa cred ca ar fi dificil asa ceva, din motivul necesitatii unui aparat prea complicat prin care sa fie sintetizate directiile de actiune politice po0rnind de la ideologie.

      Nu insa imposibil.

      ===

      Conservatorismul romanesc ar trebui sa preia valori fundamentale din religie (e in natura sa, e complicat, daca nu imposibil sa construiesti un conservatorism fara asta), asta neinsemnand totusi ca ar fi o ideologie crestina. De compasiune dau dovada si medicii, de exempluj, dar asta nu ii transforma cu necesitate in preoti.

  16. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Dacă un singur trol nu face față, trebuie să vină doi, care să dea impresia unui discurs rezonabil, neuitând scopul:

    - nu trebuie să apară nimic în România care să credibilizeze democrația liberală prin asumarea practică a valorilor creștine.

    Va apărea.

    • Falstaff spune:

      Valorile crestine trebuiesc, mai intai de toate, stapanite, aprofundate, adaptate inteligent, adica permanent si fara modificarea mesajului lor esential!
      E cazul?
      Invataturile lui Cristos incurajeaza etichetarea indelebila a pacatosului (un trol) si ignorarea opiniilor divergente sau poate chiar, excluderea lui din sfatul inteleptilor ?
      Sfanta Scriptura militeaza pentru separarea in bisericute si discriminare de vreun fel?
      Nu.
      Si vreti sa faceti un partid crestin cand aveti o asemenea lectura a crestinismului? N-ar fi pacat sa vehiculati anomaliile in care credeti dvs?
      Orice lectie se invata, nu asta e dificultatea ci, pe de o parte faptul ca, cel mai bun profesor, nu poate preda altceva decat ce stie, si pe de alta, faptul ca orice discipol isi insuseste numai ceea ce mintea lui accepta ca posibil.
      Pana una, alta, va incurajez sa aprofundati valorile crestine, cu smerenie si toleranta.
      Sa auzim numai de bine!

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Vă mulțumesc pentru comentariu.

        Nu știu dacă trol-ul e un păcătos. Poate că e un om cinstit care într-o situație de viață trebuie să hrănească familia și face acest job. Prin urmare amestecați planurile.

        Trol-ul este un angajat care perturbă dialogul public cu privire la o temă. Faptul că e păcătos sau nu e nerelevant pentru discuție.

        Ce aprofundez în plan privat mă privește pe mine personal, nu face obiectul postărilor de pe forumul acestei platforme publice.

        gânduri bune,

        • Falstaff spune:

          Nu am stiinta de ce ganditi in privat, si nici nu sunt curios sa aflu.
          Cum sa va spun, ca sa nu-mi mai criticati degetul cu care va arat luna ;) ?
          Democratia s-ar impaca foarte bine cu spiritul crestin, asa cum ni-l transmite Isus, dar nu si cu dogmele numeroaselor bisericute pe care omul le-a inventat.
          Nu e niciun atac personal, nici nu are importanta ‘cine’ initiaza un partid crestin in RO, atata timp cat fundamentul este respectat, ceea ce mi se pare problematic astazi, cand putini sunt cei care reusesc sa judece si liber si crestineste!
          Priviti Germania si partidul crestin al A.Merkel, in confruntarea cu problematica refugiatilor vs atitudinea crestinilor ortodocsi romani la acelasi subiect. E ceva distanta!
          Smerenie, multa smerenie si toleranta fata de cei cu opinii divergente, e in spiritul religiei noastre inestimabile, ca si in al democratiei!
          Mult succes!

    • Vlad spune:

      Parintele Arsenie Boca spune ca puterea lumeasca, trecatoare trebuie sa asculte de Biserica altfel iese rau.

      Parintele Justin Parvu ne indeamna in aceste vremuri tulburi sa spunem rugaciunea inimii: “Doamne Iisuse Hristoase, fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”.

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Am înțeles, ați trecut de la orientalisme la mărturisitorii noștri.

        gânduri bune,

        • Vlad spune:

          Il citesc pe Osho, Lao Tzu, Daisetsu Teitaro Suzuki, Idries Shah. In tara noastra Cuvantul Viu e in ortodoxie. Exista si oameni care au participat la grupuri de lucru provenite din invatatura lui Gurdjieff dar numarul lor este foarte mic.

    • Vlad spune:

      Imi pare rau ca v-am adresat si eu la un moment dat un apelativ pentru ca nu eram de acord cu modul de includere in categorii sociale. Chiar daca nu sunt de acord imi pare rau ca v-am adresat apelativul …

  17. Dedalus spune:

    @George Gafencu

    Angajatii stau acolo pentru ca salariu + sprijin = destul.

    Daca nu ar exista spijinul, angajatorul ar fi fie nevoit sa creasca salariul pana la = destul, fie sa accepte demisia sau concedierea acestora.

    Astfel sprijinul merge de fapt la firma, in profitul acesteia, nu la salariati. De fapt firma plateste mai putin exact pentru ca exista sprijinul respectiv.

    Este o atitudine mujlt mai cinica sa condamani niste oameni sa devina dependenti de un sprijin in loc sa ii lasi sa caute un job mai bun sau sa incerce o afacere.

    Si asta, in timp ce ajuti angajatorul lor sa faca un profit pe care in absenta sprijinului nu l-ar fi facut.

    Iar “bomboamna pe coliva” este sa mai si lasi oameni sa creada ca o astfel de poilitica ii ajuta cu ceva.

    ====

    Da, inlaturarea sprijinului conduce la noi locuri de munca, prin cresterea in final a randamentului capitalului privat, apar noi locuri de munca. Doar ca nu aceleasi locuri de munca. Ar fi stupid.

    In prezent, W lucreaza cu 10 angajati (sa spunem) desi ar putea plati doar 5. Asta inseamana ca afacerea a profitabila numai daca ar avea 5 angajati. Bun, acum vine Statul (federal probabil in acest caz) si spune: “Mai angajeaza tu 5 persoane, ca iti dau eu un sprijin, vezi si tu ce le dai de lucru, treaba ta ce faci cu porfitul suplimentar!”.

    Adica, de fapt in loc sa plateasca un ajutor social, Statul plateste un somaj mascat.

    Bun, dispare sprijinul. In mod logic, cei 5 pleaca in somaj. Somajul e folosit ca “plasa de siguranta” pana cand fie ei vor gasi in alta parte, fie suma sprijinului dispare din povara friscala, ceea ce elibereaza capitalul privat sa fie investit, ceea ce conduce la noi locuri de munca.

    • George Gafencu spune:

      @Dedalus,

      Se vede clar ca aveti o atitudine elitista si nu stiti cum se traieste jos.

      V-am explicat clar ca foarte multi oameni traind in partea de jos a societatii nu au access la joburi mai bune din cauza avansului tehnologic, automatizarii sau joburilor mutate aiurea. Joburile cat de cat calificate au si cate 100 de aplicanti. Nu toti se pot duce sa isi faca studii universitare sau chiar sa plateasca pentru cursuri de calificare.

      Pana si Trump a recunoscut. Majoritatea joburilor create in SUA ultimilor 10-15 ani sunt slab calificate in sfera serviciilor si joburile de productie si constructii ori au disparut ori s-au redus masiv.

      Sunt foarte multe studii socilogice aratand asta.

      Si cu toate astea, veniti cu aceeasi schema invechita argumentand ca oamenii ar trebui sa isi caute de lucru cu salariu mai bun. Problema este ca multi nu pot gasi joburi platind mai mult decat salariul minim. Asta este economia zilei de astazi, ca va place sau nu. Si atunci taindu-le orice fel de ajutor e chiar de-a dreptul crud.

      Daca ajutorul le e taiat, Walmart nu poate fi obligat sa creasca salariul lor minim si alte joburi nu sunt disponibile in multe zone defarizate.

      Situatia e diferita in orasele mari, insa in zonele rurale sau orase mici posibilitatile de a gasi lucru sunt extrem de limitate de economia locala.

      • Dedalus spune:

        Scopul politicii este sa faca oamenii sa traiasca mai bine, nicidecum sa ii blocheze in joburi prost platite sau “dead=end”.

        Daca eu as fi casier la W, nu mi-ar placea sa raman asa toata viata.

        M-as cazni sa gasesc altceva, sa fac in asa fel incat sa castig mai bine. Nu m-ar incanta cu nimic sa astept ca ajutorul dat de stat sa creasca cu cativa dolari, pentru a-mi lua o ciocolata in plus sau pentru a le lua copiilor un stilou mai bun.

        Perspectiva individului este cea care conteaza, nu ceea ce statul considera ca este bine. Statul considera ca este bine sa imi dea cativa dolari sa nu mor de foame, in realitate nu din mila, ci pentru a sprijini corporatiile. Sau pentru a-mi castiga votul.

        Petru casierii de la W care isi doresc sa ramana toata viata casieri la W, ajutorul e OK. Dar indifferent cate studii ar fi si ce ar “demonstra ” acestea, telul politicii nu poate fi mentinerea acestora la margina saraciei, ci scoaterea din ea. Si este in forea omului sa isi doreasca mai bine.

        Ca sunt greu de gasit locuri de munca – poate fi adevarat din perspectiva momentana, sociologica.

        Dar sa ne intrebam de ce casierul de la W prefera ajutorul social in locul unei slujbe mai bune? Pentru ca nu exista slujbe mai bune?

        Daca este asa, atunci trebuie sa facem in asa fel incat sa apara slujbe mai bune. Si, in acealsi timp, sa il sprijinum pe casierul de la W sa le obtina, Sau sa le creeze el.

        Sunt doua directii aici:
        a) sa stimulezi investitiile – si asta apare daca reduci impozitele, iar impositele le poti reduce (si) prin scaderea nevoii de a plati sprijn
        b) sa asiguri pregatirea profesionala cat mai buna a celor aflati astazi in dificultate, (cvasidependenti de ajutoare).

        Oricum, e nevoie de sprijin si convingere, dar singura convingerea nu actioneaza efficient. Iar daca aceasta dorinta de subventii in loc de sanse ajunge preponderenta, capata o prevalenta sociala, nu o mai poti satisfice decat prin bani de la buget, din ce in ce mai multi. In parallel cu descurajarea muncii si a initiative. Este de fapt exact de ca patit Grecia, datoria aia grozava nu a fost defapt decat un declansator, nicidecum cauza….

        ===

        Suspectez faptul ca slujbele nou create in ultimii ani in SUA sunt preponderent de joasa calificare, tocmai pentru ca “inghetarea” soceitatii in aceasta stare la marginea surpavietuirii a durat foarte mult.

        Cand doresti ca lucratorii slab platiti sa fie subventionati, nu ai de ce sa te miri ca vei avea din ce in ce ami multe locuri de munca slab platite, cu diferenta subvbentionata de la buget.

        Ceva similar s-a intamplat si in Spania, care s-a trezit cu o inflatie de meseriasi de care nu are de fapt nevoie

        ===
        Intr-o perspectiva mai larga, idea “sa cerem fiecaruia dupa posibilitati si sa dam fiecaruia dupa nevoi” a fost mult folosita in communism si a condus la catastrofa sociala pe care o cunoastem.

        Si in Romania de astazi sunt destui cei care cer ca “statul sa le dea”, asteptarile salariale sunt imense, dorinta de effort minima….

        Si asta se perpetueaza tocmai pentru ca facem exces de “compasiune”, de fapt nici mcar de asta nu e vorba ci de dorinta de a cumpara voturile pentru a obtine o putere cu iz de autosatisfactie sau, cateodata, pentru bani pur si simplu.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


E randul tau

Nu e mai bine sa discutam direct autorul si textul original? Nu de alta, dar conspiratiile consiprat...

de: r2

la "Noul mal du siècle 21 și consecințele lui la urne"

Cauta articole

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)