vineri, mai 17, 2024

ICR-ul, asa cum l-am cunoscut

L-am revazut pe Horia Patapievici la New York in 2005 . Impreuna cu Mircea Mihaies erau la prima lor vizita la New York in calitate de Presedinte si, respectiv, adjunct, al  Institutului Cultural Roman.  Horia Patapievici, pe care il cunoscunsem  la mijlocul anilor ’90 la New York College  a intrat in incapere citandu-l pe  Henri de Montherlant.  Ma gintrebam atunci, ca multi altii, care il citisera pe Horia la inceputul anul ’90, cum o inteligenta si o eruditie de asemenea calibru se pot conjuga cu o capacitate manageriala necesara pentru conducerea unui Institut, fie el si cultural.

Dupa 2005 am asistat la schimbari enorme la New York, la ICR-ul al carui director este Corina Suteu. Am putea sa le numim simplu : conectarea culturii romanesti la un circuit international de cea mai mare valoare.

Festivalul Filumului Romanesc la New York, academia Andrei Serban, traducerea si publicarea scriitorilor romani, happeninguri, expozitii la muzee prestigioasa ca MOMA, concerte la Licoln Center. Pe parcursul acestor ani a existat o prezenta culturala romaneasca la New York si in America. Inainte parea de neimaginat.  Cu siguranta, fenomenul «Poneiului Roz » nu ilustreaza decat dificultatea cu care toata aceasta institutie s-a cladit. Ridicola hiperdimensionare legata de acest ponei ne indica violenta cu care cei ce credeau si atunci ca Intitutul Cultural Roman ar trebui sa fie un camin cultural cu manifestatii pioneresti sau nationaliste au reactionat.

Am putut apoi sa urmaresc activitatea ICR din Brxuelles, prezenta Presedintelui  Comisie Europene la «Faust» , pisele lui Radu Afrim sau Concertele lui Lucian Ban. Dar probabil, cel mai imporant lucru care s-a intamplat la Bruxelles a fost presedentia EUNIC. S-a scris putin in presa romaneasca despre acest enorm succes al diplomatiei culturale romanesti.  Sub presedentia lui  Horia-Roman Patapievici s-a institutionalizat EUNIC-ul, cea mai importanta retea de institutii culturale europene. A implicat un efort enorm din partea lui Horia Patapievici si a
echipei sale si o recunoastere pe masura. Din pacate, aceasta din urma a fost exclusiv internationala.

In toate orasele care aveau un Institut Cultural aveam sa primesc invitatii la evenimente diverse cele mai multe co finantate de parteneri straini, gratie artistilor romani. La ele au participat artistii diferiti din toate  punctele de vedere, inclusiv a viziunilor lor politice.

Probabil ca Horia Roman Patapievici este un model de onestitate in ceea ce priveste institutia pe care o conduce. Ce poate fi mai relevat decat faptul ca despre cartea sa «  Ultimul Culianu » s-a bucurat de o atentie atat de limitata, mai ales daca o comparam cu cele pe care le-a scris inainte sa fie Presedinte al ICR.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Multumim stimata doamna Iulia Motoc! Desigur ca aveti perfecta dreptate si saru’ mina pentru asta…Ce va asteptati de la toti obtuzii, care n-au inteles sau n-au vrut sa inteleaga strigatul de disperarea a lui Patapievici din Politice, si care din pacate se pare ca e pe cale sa redevina de actualitate! Sa speram totusi ca mineriada de catifea a lui ponta n-o sa aibe succesul mineriadei de catran a lui Iliescu…au crescut studentii din Piata Universitatii de acu 22 de ani, sunt oponenti redutabili acum, mai cu seama ca „minerii de catifea” sunt cam aceiasi semidocti de demult…
    Cu mult respect

  2. Asteptam cu nerabdare opinia dumneavoastra de specialist in drept international, cu privire la opera doctorala a micului (titu) iliescu :-))

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iulia Motoc
Iulia Motoc
Doctor in drept international al Universitatii Paul Cézanne, Aix- Marseille, profesor universitar la Universitatea din Bucuresti, membru al Comitetului Drepturilor Omului ONU. Din iunie 2010 a fost numita Judecator al Curtii Constitutionale din Romania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro