Home » Cultura »Interviu » Citesti:

Interviu cu Lucian Boia. Comunistii au castigat partida chiar daca comunismul a pierdut-o

contributors mai 12, 2016 Cultura, Interviu
30 comentarii 12,534 Vizualizari

“Va rog sa-mi ingaduiti cu tot respectul ca in aceste clipe de adanca responsabilitate si in numele Sinodului permanent, al clerului si credinciosilor sa ne indreptam un gand de aleasa cinstire si pretuire catre doamna Elena Ceausescu, om de stiinta de renume mondial…,” spunea patriarhul Teoctist la intrevederea pe care a avut-o cu Ceausescu in 1986. Pasajul face parte dintr-o stenograma publicata pentru prima oara de istoricul Lucian Boia in volumul “Strania istorie a comunismului romanesc (si nefericitele ei consecinte)” – Humanitas 2016

Un alt document, publicat tot in premiera, relateaza o discutie a lui Ceausescu in 1977, discutie care incepe cu o fraza infioratoare: “Sa stiti ca daca demolam tot Bucurestiul, va fi frumos”.


Cumpara noua carte a  lui Lucian Boia “Strania istorie a comunismului romanesc (si nefericitele ei consecinte)” cu autograful autorului.

Noua carte a lui Lucian Boia va produce, si ea, la fel ca mai toate cartile din ultimii ani ale reputatului istoric, destule controverse. Teme precum colaborarea B.O.R. cu regimul comunist, industrializarea, modernizarea, pasivitatea populatiei, perioada post-comunista vor starni reactii, probabil si cateva comentarii indignate. Si e firesc poate sa fie asa din moment ce multi oameni inca aproba mostenirea comunista in societatea romaneasca.

Lucian Boia povesteste, in aceasta carte, comunismul romanesc din doua perspective: particularitatile “stranii” ale comunismului romanesc, adica deosebirile fata de alte regimuri comuniste si, doi, repercusiunile si mostenirile comunismului in lumea prezentului. Centrul de greutate al cartii este felul in care a trait societatea romaneasca comunismul, cum i s-a adaptat si cum, din pacate, intr-o masura, si l-a insusit. Nu este o carte despre doctrine si idei, ci o relatare despre viata romanilor  in comunism.

“Comunismul a pierdut partida. Comunistii insa au castigat-o.” este una dintre frazele cheie ale acestui volum.

Cartea se lanseaza astazi. joi 12 mai, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.  La eveniment vor vorbi Gabriel Liiceanu şi Lucian Boia.

REPORTER: Spuneți despre această carte că este o interpretare a comunismului românesc – nu o descriere. V-ați fixat anul 2016 ca un punct de reper pentru a vedea comunismul așa cum apare el în lumea de azi?

LUCIAN BOIA: Eu mă ocup de mult de comunism. Am scris o carte la începutul anilor ‘90, “Mitologia științifică a comunismului”, o interpretare generală a fenomenului comunist, nu numai românesc. Și apoi am abordat comunismul în România, țară de frontieră a Europei, sunt capitole întregi destul de consistente despre perioada comunistă din România și în alte lucrări. Aproape în toate lucrările privitoare la România, într-un fel sau altul, sub un unghi saul altul, am privit și comunismul, așa că nu e ceva nou în cariera mea, ca să spun așa, interesul pentru comunism. De ce o interpretare? Păi, e firesc, dacă nu interpretezi în istorie, ce faci? Sigur, descrii fenomenul, cum l-am descris și eu. Cartea asta e și o povestire. Am povestit comunismul așa cum îl văd eu, așa cum mi s-a părut interesant să fie relatat, dar, în același timp, la fiecare pas, am încercat să și interpretez, în felul meu. Interpretarea e chestiunea cea mai complicată în istorie. Faptele le restabilim într-un fel sau altul, cu o aproximație mai mare sau mai mica, dar când ajungi la interpretare, aici lucrurile sunt foarte complicate. De ce? Istoria a mers într-un anume fel, fenomenele sau înlănțuit într-un anume fel și nu altminteri. Asta am încercat, să interpretez în felul meu.

REPORTER: Faptul că volumul apare în 2016 cartea, când există o anumită maturitate a studiilor despre comunism are vreo semnificatie? Cartea are de-a face cu ceea ce trăim astăzi și cu moștenirea comunismului….

LUCIAN BOIA: Dacă vreți, sigur că are de-a face, dar nu trebuie căutate motive așa, ascunse sau obscure, sau conspiraționiste, de ce apare cartea in 2016. Apare pur și simplu pentru că acum am gândit-o eu, fără să am vreun motiv bine definit. Pur și simplu acum i-a venit rândul să fie scrisă. Altminteri sigur că e conectată la realitatea românească de astăzi, cum să nu fie? România de astăzi se trage din România comunistă. Am scris într-un loc, ne tragem din comunism mult mai mult decât din daci și din romani și mai mult decât din perioada interbelică pe care o tot invocăm…

REPORTER: Spuneti in carte, “Marca pe care a lăsat-o comunismul e mai adânc întipărită decât istoria anterioară.”

LUCIAN BOIA: Evident, comunismul a distrus enorm și a construit enorm. România lăsată de comunism este o altă Românie, oricum am privi-o, și economic și social, și cultural și mental, este altă Românie decât România de dinainte de comunism. Comunismul a făcut enorm. Si l-am moștenit, construim pe fundamentul lăsat de comunism – sau pe ruinele rămase în urma comunismului.

REPORTER: Comunismul a apărut având o bază de cultură politică precară a oamenilor, și, în același timp a transmis un anumit primitivism, astfel că societetea după ‘89 era tot o societate primitivă și din punct de vedere politic, nealiniată valorilor europene…

LUCIAN BOIA: Sigur, comunismul ne-a insularizat, pe noi ca și pe celelalte țări comuniste, dar România în și mai mare măsură. România a ajuns la un moment dat să fie izolată, nu complet, nu etanș, fiindcă asta nu se poate, dar oricum izolată în și mai mare măsură de circulația universală a ideilor, în toate privințele. A ajuns să fie mai izolată decât celelalte țări comuniste.

REPORTER: De ce credeți că a existat o atat de mare pasivitate a populației de-a lungul anilor de comunism?

LB; Eu încerc să răspund și chiar îmi pun întrebarea asta, mi-o pun singur, nu trebuie să mi-o pună altcineva, e o întrebare la care nu e ușor de răspuns și niciodată n-o să ai un raspuns complet. De ce lucrurile se petrec într-un anume fel. Se petrec din foarte, foarte multe motive care se împletesc

REPORTER: Ați enumerat câțiva factori în carte…

LUCIAN BOIA: Un prim factor ar fi o întreagă tradiție istorică, o tradiție de supunere în fața istoriei, exprimată și de cronicar, bietul om este sub vremi. Românii au cunoscut o mulțime de năvăliri, de stăpâniri străine și s-au învățat să plece capul, așteptând să treacă valul sau să treacă furtuna. Este o manieră de a îndura istoria mai curând decât de a o combate, de a încerca să i te împotrive;ti, de a încerca să ieși dintr-o anume situație. E o anume filosofie care-și are fundamentul ei și semnificația ei în istorie. Apoi, să nu uităm că societatea românească a fost scindată dinainte de comunism, și asta a usurat implantarea comunismului. Să nu idealizăm perioada interbelică, sigur, este remarcabilă în multe privințe, în alte privințe e mai puțin reușită decât ne-a plăcut s-o imaginăm. Populația era, în bună măsură, săracă, neștiutoare de carte, cam jumătate sau mai mult de jumătate din populația României se află într-o situație precară și din punct de vedere material, și din punct de vedere cultural. Or comunismul a mizat tocmai pe jumătatea asta de populație, căreia i-a dat sentimentul că e luată în considerare, că e pusă în frunte. Vechea elită a fost dezmembrată, anihilată. În anii comunismului, mai ales în prima perioadă, dar de fapt cam tot timpul, a existat o mobilitate socială ascendentă extraordinară. S-au ridicat categorii întregi din straturile de jos – să le spun așa, nu cu dispreț, ci ținând seama de starea lor materială și culturală – s-au ridicat și au luat locul altora. Masele de țărani care au trecut la oraș și au devenit muncitori industriali, au avut sentimental unei promovări, de pildă. Așa se explică faptul că nu a existat în România o rezistență anticomunistă care să cuprindă cea mai mare parte a societății și care să fie într-adevăr eficientă. Nu toată România – cum poate ne-am imaginat, dar ne-am imaginat greșit – nu toată România era pătrunsă de gânduri anticomuniste. Dimpotrivă. România a fost scindată și înainte de comunism, iar comunismul a mizat pe această scindare socială și culturală.

REPORTER: Nu vi se pare că prea ușor un partid făcut dintr-o mie de oameni a devenit un partid de 400 000, în câțiva ani.

LUCIAN BOIA: A, nu , chiar mai mult, la sfârșitul lui 1947, începutul lui ’48 cred că sunt deja vreo 800 000 de membrii de partid, iar până la urmă, spre sfârșitul epocii Ceaușescu, puțin înainte de prăbușirea comunismului, se ajunsese la aproape 4 milioane de membri de partid. Bine, nu înseamnă că toți erau comuniști autentici și că ar fi crezut cu ștrășnicie în adevărurile comunismului. Era și mult oportunism și adaptarea la o anumită situație.

REPORTER: O temă cred că destul de importantă din carte este continuitatea regimului comunist, continuitatea unor ideologii și a unor idei și a unor instituții în societatea românească de tranziție. Și continuitatea oamenilor, a cadrelor…

LUCIAN BOIA: Nu știu cât a supraviețuit comunismul, dar comuniștii cu siguranță că au supraviețuit și cu ceva din ideologia și apucăturile epocii comuniste.

REPORTER: Teoriile naționaliste comuniste au succes până în ziua de astăzi …

LUCIAN BOIA: Naționalismul nu l-a inventat comunismul. Aici a fost un paradox interesant și destul de complicat. Comunismul în prima lui variantă n-a fost deloc naționalist, a fost chiar internaționalist și chiar antinațional, adică a încercat să facă tabula rasa din cultura tradițională românească, să schimbe complet interpretările istoriei. Comunismul românesc a devenit național și apoi naționalist și apoi tot mai naționalist de la un moment dat. Când s-a detașat atât cât s-a detașat de Uniunea Sovietică, de Pactul de la Varșovia, și s-a combinat cu o atitudine naționalistă. Comunismul a recuperat naționalismul anterior care nu era caracteristic gândirii comuniste. Ideologia marxistă, marxist-leninistă nu este una naționalistă, dimpotrivă, e universalistă, internaționalistă.

REPORTER: Asta e o particularitate, o stranietate…

LUCIAN BOIA: Da, da, sunt multe particularități în comunismul românesc, de aceea am și intitulat cartea Strania istorie a comunismului românesc. Uite o țară unde nu există decât 1000 de comuniști în 1944 și care se comunizează nu numai la suprafață, dar în profunzime, asta s-a văzut după 1989, cât de greu a ieșit societatea românească din comunism. Cei mai mulți români se obișnuiseră cu comunismul. Iată un comunism românesc antinațional în ultima fază, care devine nu doar național, ci naționalist de-a dreptul și naționalist într-un grad foarte înalt. Nu mai spun comunismul dinastic care nu-și are echivalent în Europa printre statele comuniste europene. Poate fi comparat doar cu regimul din Coreea de Nord. Cu anumită originalitate chiar în raport cu Coreea de Nord. Acolo e tatăl și fiul, la noi au fost soțul și soția, fiul în așteptare să urmeze la tron.

REPORTER: Când am citit cartea dvs mi-am amintit de un episod, puțină lume îl mai ține minte, din 2002. Eu zic că e un episod semnificativ. A fost atunci un scandal când în Camera Deputaților a fost expus la loc de cinste portretul lui Alexandru Drăghici, fost președinte al Marii Adunări Naționale. Și președintele Camerei Deputaților de atunci și partidele – PSD, PRM – au apărat existența acelui portret în Camera Deputaților. Sunt unii care spun ca Raportul Final făcut de comisia prezidențială a fost cumva inutil. Totuși după Raportul final așa ceva n-ar mai putea să se întâmple, adică să fie declarată o continuitate între Marea Adunare Națională și actualul Parlament, să mai fie asumată public o astfel de continuitate.

LUCIAN BOIA: Cu siguranță, Raportul final și-a avut rostul lui și nu-i neg câtuși de puțin importanța. Problema e cât de eficient a fost în toate privințele. Ne-am fi așteptat să aibă unele consecințe, inclusiv în plan juridic, pe care nu prea le-a avut.

REPORTER: Cel putin la nivel simbolic cred că a avut efect, portretul lui Drăghici nu cred că ar mai putea să-l mai repună cineva în Camera Deputaților. S-a creat o discontinuitate…

LUCIAN BOIA: Cu acest raport s-a făcut un pas semnificativ în despărțirea de comunism.

REPORTER: Un capitol care, cred, va stârni ceva discuții este cel despre biserică și felul cum…

LUCIAN BOIA: Intotdeauna indiferent ce zicem despre biserică se stârnesc discuții…

REPORTER: A colaborat BOR cu regimul comunist? A existat o complicitate a BOR cu regimul comunist?

LUCIAN BOIA: A existat, sigur, nu în totalitate. Bisericile au pierdut în urma instaurării comunismului, toate bisericile au pierdut, inclusiv biserica ortodoxă, regimul comunist fiind un regim ateu, li s-au desființat școlile, li s-au confiscate proprietățile, și ortocșilor, și catolicilor, la toate cultele au existat împotriviri față de regimul comunist, e clar că sunt odouă viziuni complet diferite asupra lumii, două idelogii diferite. Nu vreau să exagerez și să spun că a existat o colaborare perfectă între Biserica ortodoxă și regimul comunist, dar în anumite zone o cooperare a existat, nici nu se discută. E un capitol în carte care îndrăznesc să spun că e destul de convingător, cel puțin așa zic care l-am scris.

REPORTER: Avem și un document, o probă de absurd, discuția dintre Patriarhul Teoctist…

LUCIAN BOIA: Da, primirea Patriarhului Teoctist, imediat după alegerea sa în fruntea Bisericii ortodoxe

REPORTER: Aveți o exclamatie in carte: Ce dovadă de servilism!

LUCIAN BOIA: De slugărnicie, spun. Gândiți-vă, întâlnirea asta e datată în 1986, momentul de vârf în dărâmarea bisericilor, iar Patriarhul și ceilalți ierarhi prezenți, mai mulți mitropoliți, îi ridică laude neîncetate lui Ceaușescu. Bineînțeles, nimeni nu are un cuvânt de spus despre dărâmarea bisericilor, sau despre suferințele oamenilor și nu e vorba doar de biserici. În 1986 România era cufundată în frig, în întuneric, oamenii abia mai reușeau să găsească de mâncare. Biserica a avut o atitudine pasivă, și până la urmă de acceptare, și chiar de colaborare cu regimul comunist. Ajunge s-o comparăm cu acțiunea bisericii în Polonia și cu asta am spus tot. Nu înseamnă că e vorba de întreaga biserică, sunt preoți care s-au opus de la început și până la sfârșit. Eu ma refer la Bierica Ortodoxă ca instituție și la ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane. Este clar că bisericile în genere au avut și partea lor de colaborare cu regimul comunist, și poate că nici nu se putea altfel. Dar Biserica Ortodoxă în mod deosebit. Iar regimul comunist a ținut la colaborarea cu Biserica Ortodoxă, fiindcă este biserica net majoritară, biserică net românească independentă, spre deosebire de biserica catolică care depinde de Vatican. Avea acele calități care determinau și regimul comunist să privească cu interes… A existat o zonă în care interesele au fost comune. Interesul deosebit pe care conducerea partidului o avea pentru organizarea vieții religioase românești în Europa occidentală și în lume în general, în Statele Unite. Sunt parohii aflate sub jurisdicția Patriarhiei române și controlate direct sau indirect de regimul comunist din România.

REPORTER: M-am uitat pe siteul Patriarhiei să văd dacă au vreo poziție despre comunism. Și au un fel de istoric al Bisericii ortodoxe române și perioada ‘44-’89 nici nu e rostit cuvântul…

LUCIAN BOIA: A, da nu există nimic?

REPORTER: În schimb am găsit o frază, “între faptele mai de seamă din viața bisericească trebuie să mai reținem revenirea la ortodoxie a majorității covârșitoare a clerului și credincioșilor uniți în anul 1848 precum și prima canonizare a unor sfinți…”

LUCIAN BOIA: Ar trebui întrebați și Greco-catolicii ce părere au despre o asemenea afirmație, a fost un abuz teribil al regimului comunist, și prețul pe care biserica ortodoxă l-a primit pentru genul de colaborare cu regimul comunist. A fost un câștig evident pentru biserica ortodoxă, dar prin lovirea, prin nedreptățirea celorlalți.

REPORTER: Comuniștii cu câștigat partida, spuneti…

LUCIAN BOIA: Elita românească, actuala elită romănească, spun elită ca termen tehnic, cei care se află la vârf, în plan politic, economic, intelectual, elita românească, sau clasa conducătoare românească, provin din comunism. Sunt creația comunismului, nu 100%, dar destul de aproape de 100%. Comunismul nu mai există, s-a dus, dar oamenii ridicați de comunism, descendenții lor și toate rețelele care s-au creat și care îi cuprind pe acești oameni au supraviețuit comunismului.

REPORTER: Mai mult decat o reîntoarere la perioada interbelică e deci mai profitabil să încercăm o reconstrucție, o formula nouă?

LUCIAN BOIA: Asta nici nu se discută. În primul rând că n-avem cum să ne întoarcem la perioada interbelică, în istorie nu te întorici îndărăt. Istoria merge înainte, mai bine, mai rău, dar merge înainte, cum să ne ntoarcem la perioada interbelică? Era altă Românie. Și nici nu merită să te întorci. A fost o Românie care și-a avut partea ei de strălucire, generația intelectuală a anilor ’30, monarhia în multe privințe, o Românie care arăta bine, pe de-o parte, și care nu arăta chiar atât de bine, avem și Mișcarea legionară și toate excesele la care s-a ajuns, vezi sărăcia multor români, neștiința de carte. În fond, e un exemplu pe care îl dau din când în când, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu – cine i-a produs? I-a produs România interbelică și pe ei, nu doar pe Mircea Eliade și pe Emil Cioran, sunt în aceeași măsură un produs al României interbelice. Nici nu se discută, nu te poți întoarce înapoi în istorie și nici nu are rost să ne întoarcem. Istoria a mers înainte. Sunt mulți cei ce regretă comunismul. Mă amuză văzându-i cât de tare regretă comunismul și le spun – am scris și în carte într-un loc – nu vă temeți și nici nu va făceți iluzii, nu se mai întoarce regimul comunist. Poți să bocești cât vrei pe mormântul lui, poți să bocești reîntoarcerea frumoaselor vremuri de altădată, ce-a fost în istorie nu se mai întoarce – dar acum vorbind serios, modelul nostru de astăzi este totuși modelul occidental. Spre Occident trebuie să privim, eu nu spun că Occidentul e o societate ideală, nu există societate ideală. Dar dintre toate societățile este și încă rămâne cea mai bună, cea mai corect, și mai drept, și mai eficient organizată. N-are rost să privim spre perioada interbelică – unii privesc spre daci, spre Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, sunt și obsedați din ăștia ai istoriei. Noi trebuie să privim spre viitor, iar în ce privește prezentul, modelul este totuși modelul democrației occidentale este singurul model viabil. Oricâte critici s-ar putea aduce și acestui model. (a consemnat Lucian Popescu)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. george spune:

    Comunismul a fost mult mai criminal si efectele mult mai devastatoare decat fascismul sau alte orinduiri criminale. Din nefericire Romana nu se poate curata de mizeria comunista si are dreptate autorul, comunistii au invins

  2. Dacu spune:

    Din categoria “O fotografie cât un manual de Istorie și cât o Academie Politică”: Papa, pupând mâna lui David Rockefeller. În spate, la coadă, Henry Kissinger și David Rothschild

    https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1019294958092104&set=a.453877497967189.97362.100000348295697&type=3&theater

    Asta cum se comenteaza ?

    • Tracu spune:

      Se explica foarte simplu: Pope Francis (L) kisses the hand of Holocaust Survivor Eliezer (Lolek) Grynfeld (2-R) during a memorial ceremony in the Hall of Remembrances in the Yad Vashem Holocaust memorial in Jerusalem, Israel, 26 May 2014. Pope Francis honored the six-million Jews who perished at the hands of the Nazis during the Holocaust of World War II. Pope Francis is on a two days visit in Israel. (Credit: EPA)

      http://www.vosizneias.com/165775/2014/05/26/jerusalem-pope-honors-holocaust-survivors-in-israel/

      Si postarea ta Dacule se explica foarte simplu: propaganda rusa +dacopati = love!

      • Şi cu Lacu spune:

        Nu vă lăsaţ, domnu Dacu, că aşa ie, papa ia pupat inelu lu Rocăfelă, dacă nu ar fi adevărat nu s-ar fi chinuit nimeni să fotoşopeze aşea ceva!

        Plus că, se ştie, papa fumează: http://i.imgur.com/uefTnNt.jpg

        Doar n-o să-mi spuneţ că şi asta ie fotoşopată?

      • Pitpalacu spune:

        Plus că ştiţ ce? Io ştiu cum că comunismul n-are cum să fi fost rău pentru căci a zis domnu Dinu, cel mai cult om după stadion, că securiştii au fost uameni buni, pentru că n-au fost răi.

        Ia priviţ:

        http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/dinu-in-plin-delir-la-tv-securistii-au-fost-buni-patrioti-nu-ca-in-democratia-asta-falsa-dar-burleanu-e-un-tortionar-477756.html

        “Au fost securiști de foarte mare valoare, patrioți, care au lucrat pentru interesele României, fără de care, fără un general Vlad, Victor Stănculescu, de la Armată, nu se mai trăia carnavalul ăsta de democrație falsă de la ora actuală și nu se mai încheia acel regim, care a avut ultimii ani cu multe greșeli care trebuiau evitate.”

        Nu ca papa. Că papa, sunt convins, nu ie patriot, n-a mâncat salam cu soia şi habar nu are că noi nu estem urmaşii Romei. Huoo, jos papa iredentist!

        • dusu spune:

          lasa domle ca stim noi ! daca n ar fi fost comunisti mai veneam noi la oras ? noi romini sintem jmekeri si stim sa ne descurcam ! daca sintem asezati la rascruce de drumuri trebuie sa stim sa intoarcem armele cind situatiunea o cere ! am condamnat comunismu ! ce vreti amu ?

    • Kti spune:

      Nu este Rockefeller cretinilor, habar nu aveti macar despre cine vorbiti.
      In acel interviu, cretinul ala de papa, saruta mana unor SUPRAVIETUITORI ai holocaustului, evrei din lagare, care au supravietuit. CRETINILOR!

  3. DanT spune:

    Sunt desigur de acord cu ce spune d. Boia.
    O observaţie aş avea, în privinţa prezentării lui Ceauşescu drept “demolator de biserici”. Ceauşescu nu a demolat biserici ca un scop în sine, ci pentru a-şi realiza proiectele urbanistice. Se pare că a demolat 20 de biserici:
    http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bisericile-ajunse-lama-buldozerelor-regimului-comunist
    În câteva cazuri a luat măsuri ca bisericile să nu fie dărâmate, ci deplasate:
    http://www.libertatea.ro/ultima-ora/bisericile-ascunse-de-ochii-lui-ceausescu-518132
    Schitul Ostrov din Vâlcea a fost înălţat cu 6 m. pentru a nu fi acoperit de lacul de acumulare:
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Schitul_Ostrov

    Să comparăm şi cu ce s-a întâmplat în alte epoci istorice:
    “În timpul lui Carol I au fost distruse cca 25 de biserici. Procesul era similar cu cel din Venetia si Paris, unde vaste ansambluri medievale/renascentist-baroce au fost distruse din motive ideologice si urbanistice”.
    http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8465
    Dar nimeni nu-l prezintă pe Carol I drept “demolator de biserici”. Adică să fim obiectivi.

  4. bogdan spune:

    tocmai incultura de care vorbeste autorul, din comunism si de dupa comunism, pune niste probleme in modul idiosincratic si simplist in care ssunt suse niste chestiuni : nationalismul, nu e ceva secific comunismului romanesc, decat ca e ceva diferit in sine, dar nationalisti sunt si rusii, au redesenat harta Europei centrale si de Est dupa geografia slava d ela sfarsitul miliniului I, si ungurii si sarbii etc. E o reactia a sistemului cand se pierde sau e nevoie sa se completeze teoria strict marxist, care incepe inca cu Lenin si razboaiele de aparare a Kievului! Nici faza cu Biseric anu e ceva special – Polonia e o exceptie, ca avea un papa polonez, undeva in exterior, in fine : orice biserica se acomodeaza cumva cu un regim politic daca e majoritara, ca trebuie sa existe, e facut din lucruri si oameni cu nevoi, vezi America latina d epilda,, dar asta nu inseamna ca era un stalp al regimului, dar pentru semidocti suna foarte progresist sa iti proiectezi istoric milinatntismul….Sunt foarte binevenit perspective fresh asupra istoriei recente, in esenta e adevarat mesajul ca comunistii au remodelat material si cultural si uman ROmania, dar in unele chestii prea mult partinism si amatorism strica – la noi e obiceiul asta de superficialitate, partinire si militantism prost ascuns. Sigur daca esti Ateu poti sa scrii o istorie in care 90% din populatie e o eroare, indiferent de regim, dar nu e stiintific valabila un studiu din asta, ca trebuie sa intelegi si ce nu iti place : faptul ca si in comunism au fost preoti, unii au colaborat, altii s-au opus etc asta e miza stiintifica si care ramane – restul e ciolaan de ros pentru semidocti, ignoranti si agitati care scriu pe siteuri din astea!

  5. oddfever spune:

    Retin doua idei fundamentale din textul de mai sus:
    - explicatia despre pasivitatea romanilor, care a fost, este si va fi, cine stie cat timp de aici incolo
    - comunismul nu mai există, s-a dus, dar oamenii ridicați de comunism, descendenții lor și toate rețelele care s-au creat și care îi cuprind pe acești oameni au supraviețuit comunismului.

    Mi se par ideile cu cel mai mare imact si relevanta pt situatia prezenta. Iesirea din letargie si destructurarea retelelor sunt cele doua prioritati chintesentiale ale Romaniei de azi. Cum sa faci asta e cu totul alta poveste. Pare ca e imposibil si ca totul e pierdut. Dar cum alt sens al vietii nu exista in afara de cel creat de noi insine, pt noi romanii nu ramane altceva de facut decat ce spune Ioan Stanomir in textul sau minunat scris:
    http://www.contributors.ro/reactie-rapida/%E2%80%9Chexi-pharma%E2%80%9D-mai-2016-romania-asa-cum-este-ea/:
    “România anului 2016, aşa cum este ea: datoria de luciditate este singura la care nu putem renunţa. A te ridica, donchişotesc, împotriva acestei corupţii ce ucide, literalmente, este răspunsul pe care îl putem da tăcerii şi abandonului. Este aceasta o luptă pe care, probabil, nu o vom putea câştiga, niciodată. Dar este lupta pe care suntem obligaţi să o ducem, până la capăt,spre a ne salva propria onoare şi demnitate, atâta cât a mai rămas.”

  6. eu****** spune:

    Sunt doua lucruri de care doresc sa le mentionez:

    1. Imi pare rau ca nu am participat ieri la lansare de carte de la Humanitas Cismigiu

    2. Comunistii nu sunt in nici un caz elita – cei care ne-au condus si/sau vor sa ne mai conduca nu fac parte din elita ci sunt doar comunisti sau poate urmasii comunistilor.

    Elita este construita din oamenii de valoare care exista in RO sau in afara ei.
    Prea putini dintre valorosi- elita adevarata – se numara acum printre oamenii care ne conduc.

    Nu cred ca Monta, 0049, Oprea, Ontanu, Vanghelie, Udrea, Johannis, Iliescu s.a.m.d. sunt elite fie si daca vremelnic personajele acestea s-au aflat la conducere. Vina de a alege si sustine non-valorile apartine celor multi.

    In rest pare extrem de interesanta cartea.
    Multumesc.

  7. eu****** spune:

    Nu sunt de acord cu semnele de intrebare ale domnului Boia:
    “Problema e cât de eficient a fost în toate privințele. Ne-am fi așteptat să aibă unele consecințe, inclusiv în plan juridic, pe care nu prea le-a avut”Cred ca raportul a fost extrem de important.”

    Raportul este un document istoric, fundamentat din diferite perspective, realizat intr-un interval de timp extrem de scurt.

    A fost actul in baza caruia Basescu a condamnat comunismul in Parlament.
    Atunci a fost un moment EXTREM DE IMPORTANT si a dat sens muncii coordonate de Vladimir Tismaneanu.

    Da, au lipsit alte masuri care in mod natural ar fi trebuit sa curga mai departe.
    Dar tocmai reactia celor din parlament a aratat cine suntem si cum gândim, ca natie.

  8. profun spune:

    Dupa 26 de ani, m-as fi asteptat ca, macar cei care se doresc sa fie luati in serios sa se desprinda de sabloane indoielnice.

    Sa fie, macar pentru propria lor credibilitate, mai atenti la semantica termenilor pe care ii folosesc. Sa depaseasca locurile comune si sa faca analize pertinente, sau cel putin utile pentru zilele noastre. Asta daca nu cumva chiar urmaresc perpetuarea unor confuzii [programate!?].

    Ce relevanta poate avea reluarea excesiva a temei conform careia cvasi-totalitatea elitei romanesti este creatia comunismului? Mai ales cu concluzia defetista: comunistii au castigat partida.

    Nu ma avant mult mai departe.

    Spun doar atat: chiar crede cineva gogomania ca cei de la putere [si elita care le da tarcoale] nu au altceva de facut decat sa fie … comunisti. Adica, de aceea fac pe dracu in patru sa acumuleze averi capital si putere pentru ca, intr-o buna zi sa intampine un minim de rezistenta cand ne vor impune-obliga (sic!) sa primim in mod egal cate o parte din rodul abnegatiei lor revolutionare!?

    Pentru asta ii infiefreaza dl. Boia!? Nu cred. Pare ca se doreste mascarea arivismului rudimentar-agresiv cu o gogorita presupus a fi usor de “inghitit” sau utila altor scopuri.

  9. Lucifer spune:

    Ne place-nu ne place,poporul român a tolerat bine comunismul.Și acum sunt mulți nostalgici care regretă acele vremuri.Problema,după părerea,mea este alta.Comunismul a suprimat un parametru important al Omului,respectiv libertatea individuală.Și aici vine tragedia,”omul nou comunist” habar n-avea ce este aia ”libertate individuală”.Cu astfel de oameni s-a intrat în democrație,oameni care nu știau că esența democrației este tocmai libertatea individuală și socială.Aici o mare vină o au și elitele românești care nici măcar nu au pus în discuție problema libertății,nici în comunism niici în democrație.Și de aceea trebuie,ca Moise cu poporul lui de slugi de la curtea faraonului,să rătăcească 40 de ani prin pustie tocmai pentru a pieri două generații care aveau psihologie de slugi.Cam așa și cu poporul român,nu 25 de ani cât a zis Brucan,ci două generații sunt necesare pentru a scăpa de comunism și de urmările sale.

    • eu****** spune:

      Si as mai adauga ceva: comunismul a anihilat orice diferentiere intre semeni, orice valoare, prosperitate, competitivittae – ne dorea pe toti egali, intr-o egalitate perfect reglementata si centralizata!

      Egali in prostie si in mediocritate!
      Cum ridica unul capul mai sus si nu era planificata/ingaduita cresterea – pac era trecut pe loc repaus, sau mai rau, pana la noi ordine!

  10. Ciobanul Bucur spune:

    CATEVA AMINTIRI din anii 50:
    – Ca student, mergeam ca instructor de pionieri in tabara de copii a CC al PMR din statiunea Eforie-Nord: erau acolo copii atat ai femeilor de serviciu de la CC, cat si ai maharilor vremii. Maharii stateau, e drept, in vilele speciale, dar isi trimiteau copiii in tabara respectiva si veneau periodic sa-i viziteze. Intrau pe teritoriul taberei numai cu aprobarea directorului taberei. Conditiile de cazare si masa erau destul de modeste. L-am avut in grupul de care raspundeam pe viitorul premier Petre Roman, care m-a impresionat atunci prin maturitatea in gandire si comportament, desi avea doar cca 13-14 ani.
    – Intrand cu catica colegi la o bere in restaurantul care atunci se numea “Perla Marii”, cu uimire am observat dupa mai mult timp ca la cateva mese departare se afla Gheorghiu-Dej cu alti mahari (I-am recunoscut dupa fotografii pe Apostol, Borila etc).
    – Imi amintesc faptul ca oamenii simpli erau satisfacuti de persecutiile la care erau supusi fostii “burghezi”. La inceputul anilor 50 acestia aveau inca destule resurse pe care le obtineau din vanzarea unor obiecte in targul “Talcioc” din zona in care azi se afla cartierul Titan.
    – Familia mea si toti cei de acelasi nivel duceam o viata plina de lipsuri, cum azi poate ca foarte putini o mai duc. Nu simteam insa asta ca o nefericire, pentru ca nu cunosteam pe nimeni care sa o duca mai bine; consideram ca asa era normal sa traim.
    – Sunt de acord ca regimul comunist a fost unul contraproductiv, care a impiedicat cursul normal al istoriei, dar nu pot sa nu spun ca fara acest regim eu nu as fi depasit cele 7 clase de scoala. Fapul ca am avut tot timpul bursa, m-a ajutat sa trec prin toate treptele de invatamant.
    Am zis cele de mai sus, spre conostinta celor care cred ca toti liderii comunisti erau niste simpli criminali sangerosi, care terorizau poporul din simpla placere de a-l chinui. Cei din perioada Dej aveau ideilor lor egalitariste utopice, in care credeau orbeste. Ca in jurul lui Ceausescu, profitand de tarele lui, s-au adunat apoi niste oportunisti care nu urmareau decat profitul personal, asta e altceva. Si i-au creat cultul personalitatii tocmai cu gandul ca la un moment dat sa fie singurul care sa traga ponoasele.

    • dusu spune:

      v o pascut vreodata gindul ,cum ca ati fi raspunzator de uciderea unor oameni, dusmani ai poporului dumneavoastra ?
      sint ardelean ( procesul de formare al rominului inca nu era bine pus la punct, cind io am fost tinar) dintr un oras odata multicultural; pe cind eram copil, in scoala si la joaca eram valahi, unguri, nemti, tigani,evrei. multi dintre noi vorbeau si limba celuilalt.apoi, prietenii mei au inceput sa dispara unu cite unu.in locul lor apareau copii mai negriciosi,erau frati din regat.
      mai mare fiind,odata in centru,tata mi a atras atentia asupra unei femei imbracate decent care vindea flori: -vezi,doamna aceea ? este contesa ! apoi in scoala mai inalta am avut profesori adevarati, cu studii la Viena si Budapesta si profesori comunisti; la unu din astia am auzit:-la mine unguru nu poate lua zece.
      frati regateni ne au interzis religia si ne au vindut prieteni din copilarie; au luat din Ardeal tot ce au poftit ca sa si construiasca ctitorii si si au adus aportul lor la comportamentul provinciei.azi si acolo e romania,iar boci,dinci si rusi sint elita

      • Ciobanul Bucur spune:

        @ dusu.
        Ai tot dreptul, si dreptatea, sa zici ce zici. Daca as fi de etnie maghiara, si eu as gandi la fel. Am spus de mai multe ori:
        - etnicii maghiari nu sunt venetici, ei sunt aici de peste o mie de ani; spre nenorocul lor, tara lor de origine a fost invinsa in razboi iar ei sufera consecintele. Ei au venit in Romania cu teritoriu, cu tot, nu s-au aciuit aici in cautarea unei vieti mai bune;
        - trebuie facut tot posibilul ca etnicii maghiari sa se simta in Ardeal ca fiind ACASA.
        - nationalistii romani grosieri trebuie sa aiba in vedere ca nu e exclus ca la un moment dat romanii din Ardeal sa doreasca, alaturi de etnicii maghiari, o autonomie a provinciei.

        • dusu spune:

          io daca as fi de etnie maghiara as uri cu aceeasi masura romini, cum romini in majoritate urasc tot ce nu i rominesc.
          da io nu s ungur si nici romin;procesul de rominizare ( regateni si au luat acest nou nume) a fost un esec la mine; sint doar un rebut la capitolul :formarea poporului romin
          io domnule, ca ardelean si traitor alaturi de ceilalti care nu au corespuns exigentelor rominesti, simt doar dispret si uneori greata la ceea ce inseamna romin; si da, ma simt rusinat in fata celor ce n au corespuns statului rominilor, dar care ma incadreaza la categoria romin, ptr ca vorbesc romineasca, tot asa cum regateni ma socotesc ,cind le convine, romin.limba e doar un aspect al unei culturi; e aproape fara importanta fata de altele multe ce inseamna cultura( oricare ar fi ea!)

    • Lucifer spune:

      @Ciobanul Bucur:domnule,cu toată deferența pentru poziția Dvs,dacă îmi permiteți,vă pun și eu o întrebare:cum ați recepționat lipsa libertății individuale și sociale din perioada comunistă?Puteți să-mi răspundeți sau nu.
      @dusu:vă contraziceți.Aruncați anatema pe ”regățeni” apoi criticați pe politicienii clujeni produși de transilvăneni.Chiar credeți că Transilvania a avut de pierdut în comparație cu restul provinciilor românești?Iată,președintele,prim-ministrul,patriarhul,directorul SRI,etc sunt toți transilvăneni,ei conduc România.Apoi,de ce Transilvania să aibă două autostrăzi iar Moldova și Oltenia niciuna?Nu vi se pare că simțiți enorm și vedeți monstruos?

      • dusu spune:

        moldo vlahi si au luat un nume nou ! romini ; zona era locuita de vorbitori de limba inrudita cu latina care apartineau mai multor state.cind a aparut norocul si tradatori aferenti, regatul rominiei a cistigat Ardealul; bine veti zice: l au recuperat de la navalitori care l au luat de la Decebal.
        oricum ar fi, cultura in Ardeal era mult diferita de regat; de atunci din 1920 statul nou infiintat a inceput purificarea etnica; primi vizati au fost evreii; cititi un raport al unei comisii a Congresului USA din acea vreme
        politicieni clujeni produsi de transilvaneni cum ii denumiti, sint produsul rominizari reusite in Ardeal. toata viata din Ardeal a fost si este sub directa obladuire a bucurestiului.
        si desi deja asta cu autostrazile imi pare deja prea mult; pai legati va de Rep.Moldova s o uniti si pe aia sau de sirbi cu care va potriviti mai bine in patriotism
        prin 94 parca am luat in masina un regatean din Ploiesti; cind am intrat in Ardeal a exclamat : pai aci ii occident ! ei, io cind ma mai duc prin locurile mele exclam : pai aci ii romania !

      • Ciobanul Bucur spune:

        @ Lucifer:
        Presupun ca intrebarea dvs. urmareste sa aflati un raspuns realist si ca nu ascunde subtilitati.
        - Consideram ca in aceasta parte a lumii regimul comunist va fi vesnic, sau, ma rog, va mai dura unul sau mai multe secole. Era deci un dat de care sa tinem seama, daca vrem sa traim. Lipsa libertatii de exprimare sau de deplasare era considerata ca fiind implicita sistemului. Cum spunea cronicarul, “nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremi”.
        - Speram ca NC sa moara cat mai curand si sa urmeze fiu-sau, despre care se spunea ca ar fi mai realist. Instalarea unei dinastii comuniste pe model nord-corean era deja un fapt cu care trebuia sa ne obisnuim.
        - A existat insa o perioada, ultimii ani ai lui Dej, cand linia era data de premierul Maurer, care introdusese pentru unele institutii de varf criteriul valoric in primirea cadrelor (de executie, nu si de conducere). Se organizau concursuri cu inscriere, cu singura conditie sa nu fi avut rude in strainatate sau fosti politicieni ai partidelor de dinainte de 1948 sau sa nu fi facut parte din fostele “clase exploatatoare”. Si, bineinteles, sa fii unul dintre cele 4 milioane de membrii PCR. Am fost unul dintre beneficiarii acestei linii date de Maurer, fara nicio pila, intrand in cea mai ravnita institutie de atunci. Asta pana la inceputul anilor 70, cand clanul Ceausescu a considerat ca institutiile respective trebuie populate cu fiii si nepotii celor din jurul lui iar cei ca mine au fost dati afara pentru a le face loc lor. (Era suficient sa vezi ca noii veniti, foarte tineri, aveau toti masini si apartamente proprii). Exista insa grija de a nu fi lasati someri, ci ni s-au oferit noi locuri de munca acceptabile.
        - In anii de inceput ai lui NC nivelul de trai era satisfacator. NC a imprumutat sume imense de la bancile straine, pe care le-a repartizat si in consum, astfel ca se gasea ca mancare aproape tot ce trebuia, inclusiv alimente speciale pentru copii importate din Occident. Cred ca NC a dus o astfel de politica in primii ani deliberat, pentru a castiga simpatia populatiei si a se elibera de ceilalti lideri, pentru a se inconjura apoi de oamenii lui. Oamenii nu banuiau ca va veni si vremea platii acelor datorii.
        Asadar: cu ochii si cu informatiile de acum, sistemul comunist – mai ales cel din Romania – apare in toata mizeria lui. Cu exceptia anilor de cult dezmatat al personalitatii, sistemul nu parea insa insuportabil pentru cei ca mine. Iar in privinta celor carora le-au fost nationalizate averile, sa nu vorbesc cu pacat, dat multi le facusera la fel ca cei de acum, prin coruptie si furt de la stat. Bunii si strabunii mei au trait tot timpul in saracie lucie, si asa urma sa traiesc si eu.
        Multumit de raspuns?

        • Grammaticus spune:

          Imi ingadui sa va raspund eu. Daca Romania s-ar fi dezvoltat normal (nu uitati ca s-a introdus invatamantul obligatoriu de patru clase inca din secolul XIX) atunci nu ati fi trait in saracie lucie, nimeni sau aproape nimeni n-ar mai fi trait in saracie. Cred ca secolul XX ar fi adus acces la invatamant pentru multi si fara comunism, daca lucrurile ar fi curs firesc, fara razboaie si dictaturi… Romania nu era Rusia – unde, in acelasi secol XIX, existau inca rusi necrestinati – si nu avea elitele taiate de restul oamenilor – vezi elita ardeleneasca, Maniu, plus, plus… Italia de exemplu, inainte de al doilea razboi mondial era o tara saraca, sau ganditi-va la Suedia in secolul XIX sau Irlanda in acelasi secol (“criza cartofului”).

  11. Grammaticus spune:

    Excelent interviu, o placere intalnirea cu Domnul Boia! Buna observatia cu Elena si Nicolae Ceausescu “produsi de perioada interbelica”, numai ca se insinueaza cumva faptul ca imbecilitatea si rautatea lor erau produsul lipsurilor la care au fost supusi de regimul “burghezo-mosieresc” :) . Ca si cum lipsurile ar duce automat la imbecilitate agresiva sau viceversa.

  12. Güner Akmolla spune:

    Cred că avem o vină toți cei care am trăit în comunismul românesc: am fost lași! Sunt fiică de deținut politic tătar crimeean, noi am avut și încă avem „războiul” nostru cu sângeroasa stepă comunistă… Ca membră a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea (înainte de 2014) și a USR- Do brogea, am scris peste 60 de cărți, originale și traduceri pe tema aceasta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)