Home » Cultura »Societate/Life » Citesti:

Normalitate si anormalitate in invatamantul romanesc: O lumina la capatul tunelului?

Vladimir Tismaneanu mai 17, 2012 Cultura, Societate/Life
26 comentarii 3,580 Vizualizari

Copy and paste, furt intelectual, fraude dupa fraude, CV-uri trucate, ciuntite deliberat si refacute peste noapte, biografii universitare nascocite, penibile dezacorduri gramaticale, “infratiri cu natura si cu divinitatea”, ma intreb ce se intampla cu conducerea invatamantului romanesc? Pana si comunistii aveau un minim respect pentru Ministerul Invatamantului (succesivii ministri de dupa proletarul ilegalist Gh. Vasilichi–Athanasie Joja, Ilie Murgulescu, Stefan Balan, Miron Constantinescu, Mircea Malita, chiar Paul Niculescu-Mizil–erau cu totii gramati). Exista o lumina la capatul acestui tunel? Eu ma obstinez sa cred ca da, dar pentru a o gasi este nevoie de tenacitate, vointa (inclusiv vointa politica) si imaginatie (institutionala). Comisia Prezidentiala condusa de profesorul Mircea Miclea (vicepresedinte a fost dl Daniel Funeriu) a propus reforme drastice si urgente in invatamantul romanesc. Multe dintre propuneri au fost preluate si dezvoltate apoi in prevederile Legii Educatiei.

Dupa peste doua decenii de la iesirea din comunism, convulsiva si nu tocmai concludenta, asa cum a fost ea, lucrurile in domeniul educatiei ar fi trebuit sa se fi asezat cat de cat pe directia normalitatii. Nu mai putem blama comunismul pentru aceste patologii. Indiferent de mostenirile comuniste, nu (doar) ele explica fenomenul imposturii pe care il observam cu tot mai accentuata neliniste. Da, comunismul a fost domnia minciunii, a nerusinarii si a imposturii, dar traim acum intr-un alt univers, in statul de drept. Abaterile de la codul onoarei academice trebuie sanctionate imediat, fara ezitari si fara incercari de justificare a nejustificabilui. Ma gandesc la elevii si studentii din Romania si, nu neg, ma cam trec fiorii. Nu citesc si ei ziarele, nu se uita la televizor?

In ce priveste performantele academice, exista criterii obiective (ori cat mai putin subiective). In Statele Unite, profesorii sunt evaluati anual de catre comitete selectate (prin vot secret) dintre proprii colegii (Merit Committees). Aceste comitete dau calificative pe baza de chestionare precise si a CV-ului actualizat anual. Scara merge de la nesatisfacator la exceptional (outstanding). Intra in discutie trei elemente: cercetare/carti/articole; predare; servicii aduse universitatii, profesiunii, statului etc In stiintele umane, pe langa ISI, se ia in consideratie Social Science Citation Index. Poate fi consultat, evident, si Google Scholar. Conteaza ce carti ai publicat, la ce edituri (aici exista, de asemenea, o ierahie stabilita cat mai putin subiectiv). Cartile de autor sunt cele mai importante, urmeaza volumele coordonate etc Conteaza, desigur, ce burse ai obtinut (Guggenheim, Wilson Center, National Science Foundation, McArthur, NEH, ACLS etc) Studiile publicate in revistele academice sunt extrem de importante (fiecare departament are o lista a publicatiilor importante in domeniu). In unele discipline (economie, psihologie, drept, stiintele exacte gen matematica, fizica, chimia) sunt luate in consideratie articolele aparute in revistele de varf, deci nu se face un fetis din carti de autor. In stiintele umane, cartile sunt criteriul decisiv. Se iau in calcul si lucrarile publicate in limbile de circulatie internationala la edituri prestigioase (PUF, de pilda). Alt criteriu este participarea la conferintele profesionale cu lucrari de autor (elaborate de un un singur autor ori de un colectiv). Fiecare departament este evaluat, odata la cinci ani, de un comitet extern format din personalitati din domeniu.

Democratiile liberale se bazeaza pe transparenta si pe ceea ce numeste accountability, posibilitatea tragerii la raspundere a celor alesi ori numiti in functii publice. Pe vremea comunismului, se vorbea despre “doctorate pe puncte” (se ne amintim de Elena Ceausescu si nu doar de ea). Este oare nevoie sa vorbim acum despre ministri pe puncte? Actuala discutie din Romania pe tema credibilitatii academice a unor persoane numite sa conduca invatamantul mi se pare un test decisiv pe acest sensibil si extrem de relevant subiect.

La doua decenii si mai bine de la colapsul dictaturii comuniste, exista destui oameni onorabili, respectati, credibili, care sa conduca reformele din educatie. Important este sa-i identifici, sa-i convingi sa intre in joc si sa le asiguri deplinul sprijin politic pentru a-si putea face treaba. Un editorial celebru al lui Noel Bernard la “Europa Libera” relua, in anii 70, vechiul proverb privind pestele si capul sau. Un ministru al educatiei si cercetarii trebuie sa fie un veritabil educator si/sau cercetator, nu un impostor.

Precizare: Am scris acest articol exclusiv in calitatea mea de profesor la o universitate de cercetare din Statele Unite si de autor a numeroase carti in domeniul stiintelor politice.

http://scholar.google.com/scholar?q=google+scholar&btnG=&hl=en&as_sdt=0%2C9

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. nicu spune:

    E luminita USL . Chiar la invatamint nu sint capabili astia sa gaseasca o persoana in fata careia toata lumea sa-si scoata palaria si sa spuna ” Bravo in sfirsit un Ministru bun ” ? Se pare ca nu .

    • alex spune:

      se poate cineva asocia cu un partid fondat de ion iliescu (si caruia ii este in continuare presedinte de onoare) si sa aiba pretentia de a fi onorabil ?

      • proprietardeRomania spune:

        Coane tismaneanu-timentki(pana nu de mult) si strul , dintoteauna.lasa , omule, noua, analiza mizeriilor comuniste(parte evreiasca).ne descurcam noi.pai alde taica-tu, imi omora neamu’, pe de o parte, pe de alta, il si fura , ca sa ti faci matale studii in iadul capitalist.sictir.ma mir ca si esti.asa teafar si cu o dara de ratiune.sovin ca tine si rasa ta in israel.precum iubesti tu arabii, iubesc si io evreii, in tzara mea.condamna ma.PE MINE MA KIAMA HERESCU EMANUEL, pe tine cine te a kiemat aici????

  2. nmn spune:

    Normalitate ar fi fost daca oficialii universitatii din Oradea s-ar fi autosesizat si ar fi verificat lista lucrarilor ministrului incriminat, in fond o parte dintre ele au fost gasite pe site-ul universitatii. Adevarul este ca s-au sesizat, dar nu pentru a lua pozitie sau pentru a verifica (pana acum ar fi ajuns la o concluzie, plagiatul era grosolan, singura problema era verificarea autenticitatii documentelor in arhiva) ci pentru a sterge documentele de pe site. Deci chiar daca exista, luminita asta nu vine din directia buna (adica din sistem), ci tot dinspre societatea civila.

    • Lucid spune:

      Corect.
      Universitatatea din Oradea e doar o gluma trista. Un loc unde e incurajata mediocritatea si frauda.

  3. Lucky spune:

    Dle Tismaneanu,

    Personal, si ca mine sigur sunt multi altii, va apreciez efortul pentru “luminarea” mintilor celor aflati la carma invatamantului romanesc. Ar fi atat de usor sa COPIEZE, cel putin la copiat se pricep – dar in interes propriu, experienta altor tari cu traditie dovedita in acest domeniu, asa cum le-ati dat, mura’n gura, exemplele de mai sus.
    Dar ce credeti? Este cineva cu adevarat interesat sa urmeze si aplice aceasta experienta, de la care n-ar avea decat de profitat invatamantul romanesc, acum atat de ciuntit?! Nu, cert nu.
    Domnii, sefi peste acest invatamant, se pricep mai bine decat oricine, nu au nevoie de “lectii”. Poate daca le-ati oferi ceva fonduri banesti, infuzii de capital, atunci da, accepta cu placere dar fara alte conditii sau influente din afara.
    Ce dovada mai buna, ca nu se doreste modernizarea si ridicarea calitatii acestui sector, mai avem nevoie dupa ce ponta a numit la carma ministerului doi amarati de plagiatori iar al treilea, in afara afirmatiilor puerile asupra calitatilor sale – se pricepe la operarea computerului, xerocopiatoarelor sau scannerelor, nu are nimic notabil de afisat.
    As spune ca, ba din contra, exista tot interesul pentru tragerea in jos a sistemului, pentru compromiterea scolii romanesti in fata comunitatii internationale de asa maniera incat toti sa fuga de Romania ca de o tara ciumata…
    Asta este, cred, testamentul blestemat al iliescului, pe care acum copiii sai adoptivi, ponta, antonescu si voiculescu si care or mai fi, se straduiesc sa-l aplice… ad literam.
    Pana ce acest sistem nu va fi inlaturat totalmente si permanent din viata politica nimic bun nu se va putea reusi.

    • Phi spune:

      Domnilor,

      Avem o problema si incercam sa dam o rezolvare simplista “USL e de vina”. Ce bine ar fi sa fie asa! A pune pe seama actualei uniuni solcial liberale gravele probleme structurale ale invatamantului romanesc da bine in campanie electorala si atat. Eu pot sa aduc in discutie exeprienta mea de 13 ani la catedra in invatamantul liceal, daca vreti o experienta de “insider” neimplicat in niciun partid politic, care am putut sa evaluez, atat cat m-a dus mintea, evolutia invatamantului preuniversitar. Nu e locul aici pentru o analiza exhaustiva, cel putin nu in comentariul acesta, insa as vrea sa revin aici asupra unui reflex “politicianist” de rezolvare a problemelor.
      Va marturisesc, cu mare dezamagire, ca nu a existat un regim in care scoala sa fie politizata in ultimul hal (scuze!) ca regimul PDL, unde l-am avut pe dl Funeriu ministru. Atata activism politic in scoala in randul profesorilor, cu recrutarea elevilor de clasele a 11-a si a12-a eu nu am trait pana acum! Un control al corpului profesoral prin metode “securistice”, prin inducerea terorii, a neincrederii, o experienta fara precedent (vezi greva deturnata)! Voi reveni daca e cazul. Trebuie remarcat si un lucru bun in mandatul Funeriu (poate nu singurul) si anume Bacalaureatul sustinut in conditii mult mai “cinsitite”. O developare a situatiei reale nu poate sa faca decat bine iar examenul de Bacalaureat de anul trecut a fost mai aproape de realitate (eu estimez la un examen corect o promovabilitate de 25-30%). Indraznesc sa afirm ca o astfel de masura nu putea fi luata decat de un neuniversitar, in situatia in care avem sau vom avea un universitar roman pe post de ministru al educatiei directia nu poate fi decat spre un examen ce sa asigure “materie prima” facultatilor, cantitatea primeaza evident calitatii. Din nefericire universitarii nostri se afla in acest moment intr-un conflict de interese daunator sanatatii societatii atunci cand accepta postul de ministru al educatiei.
      Din pacate nu cred ca solutia mai poate sa vina din interiorul sistemului, aici numarul si puterea impostorilor, cointeresati in perpetuarea actualei situatii dramatice, sunt decisive. Am dreptul sa fiu sceptic cand vad in ce crunta imoralitate ne aflam cand colegii mei, pana mai ieri activisti PDL, au trecut in ultimele zile in USL asteptand sa fie iarasi in prim plan.
      A spune ca pentru dezastrul invatamantului e de vina USL sau PDL e cel mult un slogan electoral si atat!

  4. parker spune:

    Acesti profesori au invatat sa copieze dupa terminarea cls a VIII a, la bac iar la facultate au intrat fara concurs .Acesta este traseul educational oferit de inv. romanesc tinerilor. Elevii nu mai stiu ce inseamna competitia , concursul pt un loc la o forma de invatamant. Atunci ,cum vreti sa fie ministrii? Am auzit-o astazi pe d-na Ecaterina Andronescu spunand ca mentinerea camerelor video la examene stirbesc demnitatea profesorilor care ar putea fi suspectati ca nu pot stapani candidatii. Pentru prima data anul trecut mi s-a redat demnitatea de profesor prin monitorizarea bac-ului. S-a mai copiat mai ales la liceele tehnice dar nu in tr-un procent ingrijorator.D-na Andronescu iubeste atat de mult banii incat ar permite intrarea la facultate fara acest examen cum de altfel a si propus anul trecut . Este o rusine pt inv. universitar si pt cine o sustine.

  5. Razvan spune:

    Da… dar…

    Este drept ca cine a vazut cu ochii lui o universitate occidentala stie cu precizie ca numele de universitate in Romania corespunde unei realitati complet diferite. Cine a fost la un curs universitar sustinut intr’o universitate occidentala stie ca omologul sau dintr’o universitate romaneasca seamana dar nu rasare… Si este drept ca sistemul universitar romanesc se bazeaza pe impostura pana in maduva sa.

    Dar… exista un dar care nu vrea nicidecumm sa scuze situatia, nu vrea nici sa apere situatie existenta ci isi doreste sa tinteasca acele reforme entuziaste desenate pe hartie si puse in aplicare de niste birocrati inspaimantati eventual de spectrul pierderii serviciului, de niste Dulapoiu si Scaunoiu care isi vor juca cartea lor veleitara in aceste ape tulburi (ca intotdeauna vidul de putere face minuni), si ne niste inocenti habarnagii care vor juca rolul de yes-man, mai ales cand jocul ii face sa para a avea o mana buna de jucat.

    Primul aspect: Profesorii din Statele unite si de aiurea publica in general in publicatii din propia lor tara. Bon, putem fabula pe tema a N-a Roma, centru-periferie, imperialism, &c. Dar in esenta temele lor sunt publicate intr’un spatiu public in care ele sunt relevante. Spatiu public romanesc este departe de a impartasi aceleasi teme de reflectie cu cele din invatamantul anglo-saxon. (Se poate vedea articolul d-nei Angela Furtuna aparut tot azi pe acest site.)

    Cum arata o viata universitata normala in conditiile in care profesorii ar trebui sa publice in alta limba in alta tara. Sa zicem ca profesorii din Statele Unite ar trebui sa publice in Franta. Ar fi interesat publicul francez de temele americane ? Stim suficienti autori care fie au fost “descoperiti” foarte tarziu fie mai deloc de publicul francez. Cum bine stiti, de la periferie ce vede mai bine centrul uneori.

    Al doilea aspect: Profesorii din Statele unite au avut o istorie foarte linistita, animata doar de disputele politice, de marile curente de opinie, de dialogul sau de conflictul ideilor. Ma pot gandi ca ei nu au avut nici 1918, nici 1939, nici 1945, nici 1953, nici 1971, nici … Ma pot gandi ca in Statele unite nu venea partidul sa numeasca pe unii profesori sau sa ii impiedice pe altii sa fie avansati profesori. Nu lichelele erau avansate, nu turnatorii, nu nepotii, nu cei ce dadeau mici “atentii”, nu baietii de comitet, nu copiii fostilor nomencaturisti, nu cei trecuti pe linie moarta de pertid.

    Cu alte cuvinte, cum poate functiona – si asta am mai tot repetat’o – un sistem care produce valoare in absenta valorii. El functioneaza asa cum functioneaza azi, adica reproduce impostura.

    Vorbiti de criterii obiective… este o utopie aici sa vorbim de criterii obiective. Nimeni habar nu are sa evalueze pe nimeni. Nu mai exista nici un criteriu pentru ca nu exista oameni carora sa li se permita sa isi asume o autoritate si responsabilitate academica si implicit morala. Nu exista. Mai rau, Adesea cei veniti din afara, in minunatele universitati occidentale, au raul obicei de a se bucura de acest regim exotic si de renunta intr’un timp oarecare la reforma, la deprinderi si la morala uneori. De ce? Pentru ca satrapii locului au darul de a fi joviali si de a deveni foarte repede prieteni cu oricine pare un potential pericol. Toti de la distanta par simpatici nevoie mare. Si foarte saritori cand e vorba de o cercetare, ceva documente, resurse de arhive &c. Asa se face ca te trezesti ca cutare profesor cu renume si cu tot ce ii trebuie… asa cum foarte bine descrieti sistemul acela pe care il admir din toata inima, ca accepta mici compromisuri, nulitati protejate in proiectele lor, tolantante mai putin inocente, &c.

    Ah, sa fie toate demisiile pe masa si toate cadrele didactice reevaluate unitar… si apoi spus cine ce poate fi sau nu… asta trebuie sa recunoastem ca este o upopie, un pios deziderat cu care vor putea fi de acord doar cei convertiti.

    Al treilea aspect: statul beneficiaza de invatamantul universitar. Cel mai celebru caz este cel ar Republicii de la Weimar. Universitatile germane au facut posibila revenirea Germaniei. Nu totalitarismul, nu spiritul german, nu multe alte lucruri care au tot fost invocate. Tehnica germana era pur si simplu cea mai buna. Si dupa razboi si americanii si rusii au vanat acesti oameni de stiinta germani pe care i’au angajat in propriile proecte spre indignarea publicului de azi cum bine stiti. Dar oamenii aia erau pur si simplu buni in ce faceau chiar daca se cam considerau dincolo de bine si de rau, chiar daca acel “bun” nu insemna si “bine” in sens uman.

    Daca prin absurd Romania ar fi invinsa de… sa zicem Albania… credeti ca ar umbla cineva dupa profesorii romani? :-) )))))))) (am avut si noi oameni extrem de buni dar au cam plecat. Cu un salariu de 1000 de lei pe luna si cu mii de impostori inaintea ta ierarhic vorbind… este aberant sa te lupti cu morile de vant)

    Apoi a fost randul Statelor Unite sa joace acest rol hegemonic. Cum cand, de ce, nu importa aici. Cert este ca statul are nevoie de acesti oameni.

    Ei bine, surpriza! Statul roman nu are nevoie de profesorii sai. Nu a avut niciodata. Pe vremea lui Ion Iliescu situatia lor financiara s’a imbunatatit tocmai pentru a decupla miscarile protestatare de mediul universitar. Fusese probabil enervant pe vremea lui Emil Constantinescu, Zoe Petre si a tuturor acelor consilieri nevolnici de la Cotroceni care vorbeau fie in numele societatii civile, fie a universitatii. Aveau aura sa sunt oameni de valoare. Asta enerva. Atunci zis si facut. Asa cum sistemul comunist mai generase o data o generatie de universitari… ooops, they did it again. Colegiul National de Aparare, Academia Militara, si cate si mai cate organe au premers aparitia fabricilor de diplome din care s’au infruptat apoi mai toti. Dar inainte de fabricile de diplome erau dimplomele date de universitatile noastre neaose.

    Lecturati cv-uri ale consilierilor, ale unor directori si asa mai departe. Pozitiile universitate au devenit obiect de rasplata pentru clientela politica. Predau ei? Aveau ei timp sa predea? Las’ sa predea….macar sa citeasca! Stim cu totii ca simpla ascultare a discursului lor public arata o goliciune interioara inspaimantatoare. De la dreapta la stanga si de foarte sus pana foarte jos.

    Sa citim impreuna cv-ul dnei Olguta Vasilescu. Dar sa il citim si pe cel al dnei Mireille Carmen Rădoi. Fascinanta lectura. Sau pe al doamnei Cristina Trepcea de pilda. Sa citim si cv-ul directorului Agentiei nationale de control a exporturilor (ANCEX), dl. Călin Radu Ancuţa. Nu ma intereseaza daca e urmarit de DNA sau de alticineva. Nu mai amintesc ce veselie este la Institutul Diplomatic Roman condus de Vlad Nistor si Ovidiu Bozgan. Acelasi Vlad Nistor care ii lua umil interviu lui Ion Cristoiu si era fascinat de marea personalitate a omului care s’a indreptat spre filozofie pentru ca (citez) “prietenii mi’au spus ca acolo sunt mai putine femei”. Si pot continua aici inca multe zile sa scriu astfel de exemple.

    Problema este insa aceiasi in toate aceste cazuri: cum credeti ca oamenii onesti vor putea sa aiba candva castig de cauza daca statul… care a platiti pentru pregatirea lor atat cat a platit, se dezintereseaza de ei si alege in continuare dupa criterii de cumetrie? Acele cerinte aparent corecte de legitimizare a renumelui universitar nu raman decat niste munci ale lui Hercule pentru noii veniti in conditiile in care e stiut ca un teritoriu o data ocupat incepe sa fie aparat de orice nou venit.

    Cum ziceam, toate acestea ce sunt spuse nu trebuie sa fie intelese ca fiind impotriva reformei ci doar impotriva reformei cu jumatati de masura. Degeaba de aici inainte… nu mai acceptam, nu mai avansam decat daca…, nu mai … &c, daca cei ce s’au ajuns raman ajunsi. Ce trebuie facut ? Asteptat momentul cand situatia financiara va fi de neacceptat si vor pleca singuri. Pai ei vor fi ultimii care vor pleca pentru ca au salariile cele mai mari. In urma lor nu va mai ramane nimeni. Unde sa ramai cu 700-800-1000 de lei ? sa faci ce ? Cercetare !? Glumiti. Asta nu e cercetare ci cersatorie.

    (Al patrulea aspect)
    Ah, alta chestiune de interes. Cati profesori din America au salariul de 300USD ? Bon, nu 300. Hai sa spunem dublu, 600? Cati ? Acesta este al patrulea aspect de care ar trebui tinut seama. Cand ai 300USD pe luna sper ca nu deschide nimeni gura sa vorbeasca de excelenta, nu !? Eu asa sper. Pentru ca asta este tot atat de gogonata cat impostura fostului ministru, sa fim bine intelesi.
    Si cand in fine vine momentul cand spre uimirea tuturor apar niste granturi post-doctorale… ghiciti ce. Tot relatiile precumpanesc. Pai cum altfel sa evaluezi? Pe ce criterii si mai ales cine ? Este normal, imi pare mie si va mai fi multa vreme de aici inainte din nefericire.

    Acestea fiind spuse, eu m’as astepta ca macar intr’un viitor oarecum apropiat daca se poate tot mai multi profesori si universitati straine sa inchida usa impostorilor din tarisoara noastra draga. Acum ca tot mai multi Romani studiaza si predau in universitati straine m’as astepta ca acestea sa fie in cunostinta de cauza in tot mai multe cazuri. In primul rand trebuie demascata impostura oricand oriunde oricum. Doar ca… ca si aici este un dar… si universitatile occidentale se cam afla in criza si adesea nu prea mai aleg colaboratorii asa cum ii alegeau altatata. Asa ca… D-zeu cu mila.

    • Phi spune:

      Foarte bine punctat! O descriere pertinenta a unei stari de fapt, fara iz electoral.

      • Lucky spune:

        Imi pare ca mentionarea mea a “fratilor” ponta – antonescu – voiculescu, fericit reuniti in familia usl, si indemnul de a fi izgoniti din viata politica a Romaniei v-a mirosit a “iz electoral”.

        Stimate domn, pacat ca cei 13 ani petrecuti la catedre liceale nu v-au facilitat intelegerea unui fenomen, pe cat de simplu pe atat de necesar: un chirurg bun, pentru a vindeca complet organismu,l recurge la extirparea totala a infectiei, a plagii, altfel, orice faramita lasata, din gresala, in acel organism va produce in scurt timp o noua infectie, si mai puternica.

        Nu trebuie sa fii politic militant pentru a vedea acest adevar, trebuie doar sa militezi pentru binele societatii. Un cadru didactic are chiar datoria de a instila, mai ales tinerilor liceeni, spiritul militant in orice activitate si-ar alege acestia. Fara acest spirit, tanarul risca sa contribuie doar la ingrosarea masei amorfe a societatii si, ca sa folosesc o expresie utilizata de poporul nostru, sa “treaca ca cainele (sic) prin apa…”

        • Phi spune:

          Sesisez oare un complex de superioritate in compatimirea dvs.? Ce vrea sa spuna “pacat de cei 13 ani la catedra”? Credeti ca analogia chirurgicala este altceva mai mult decat un truism? Ce-au a face “infectia pacientului” si “extirparea totala” cu ceea ce am spus eu?
          Am spus ca dezastrul din invatamantul romanesc nu e consecinta unei instalari a USL-ului (de cateva sapt.), nici a indelungatei autoritati feseniste, nici a mai recentei domnii pedeliste, iar a merge si mai mult in trecut e fara rost. Evident ca am putea sta de vorba despre vreun “pacat originar” pornit undeva pe la inceputul anilor ’90 sau atunci cand dl, Marga prin perioada Conventiei a renuntat la admiterea la facultate sau de vreo mostenire comunista. Nu neg ca este bine sa stim unde s-a gresit, daca s-a gresit undeva. Un diagnostic corect (in termenii analogiei dvs.) e binevenit daca boala are un moment de debut, un virus extern care a intrat in corpul sanatos al scolii romanesti. Daca…. Eu unul nu cred in analogia asta medicala si nici in masuri chirurgicale.
          Vad ca ma obrazniciti in final si pt neimplicarea mea, presupusa de dvs., imi reamintiti de datoria mea ca profesor. Sa stiti ca nu v-am inselat asteptarile, stimate domn! Militez pentru atitudine civica, politica intr-un sens mult mai larg decat cel partinic. Nu sunt membru de partid fiindca si eu cred ca nu avem de-a face cu partide poltice ci cu partide organizate mafiot. Probabil la Revolutie as fi fost tentat sa fac parte dintr-unul din partidele istorice, asa cum au facut parte bunicii si parintii mei. Acum este prea tarziu chiar si pentru aceasta iluzie.
          Daca aveti convingeri in ceea ce priveste nivelul meu redus de intelegere sau de implicare sociala va rog sa nu va obositi sa raspundeti. Nu merita!

    • dusu spune:

      bravo domnule!

  6. Adi spune:

    Nu comparati salariul din Ro cu cel din alta tara daca puterea de cumparare, costul utilitatilor, etc. difera foarte mult.

    Da, trebuie sa vorbim de performanta cu salariu de 300 euro – de aceea au ales mediul academic, pentru ca fac ceva ce le place (si in strainatate pleci din universitate daca nu-ti place pentru ca nu apuci tenure daca urasti ceea ce faci – mai ales ca acum se practica (inclusiv in SUA) foarte mult contractul pe durata determinata ce poate sau nu sa fie reinnoit anual iar salariul este foarte mic) .

    Cel putin in zona stiintelor sociale si umaniste se poate face cercetare fara resurse mari iar daca iti trebuie bani poate aplici la un grant, etc. Marea problema cu cadrele didactice din RO este ca nu sunt la curent cu ce se intampla in strainatate, nu citesc jurnale academice pentru a depista subiectele si abordarile curente (urmand apoi sa incerce sa publice ceva in strainatate). Sunt multe de spus dar poate mai bine ar citi cei interesati articolele aparute in ultimii 5 ani in 3-5 jurnale din domeniul lor ori interdisciplinare si apoi s-ar intreba: chiar nu as fi putut scrie eu unul macar unul din articolele pe care le-am citit? Daca nu si-a luat doctoratul pe graunte, va garantez ca ar fi putut sa publice si el/ea ceva… In domeniile tehnice ori medicale, daca nu au resurse pentru experimente sofisticare, pot face meta-analize si review-uri ale literaturii pe subiecte specifice (cere efort sa cauti articole si sa le analizezi dar nu ai nevoie de multi bani iar citarile sunt numeroase pentru articolele de calitate din acest segment).

    Apropo, d-nul Mang (ca si alti profesori universitari) nu are salariu de 300 euro…

    • Razvan spune:

      in tarisoara noastra draga este o discrepanta rusinoasa intre retributia profesorilor si conferentiarilor pe de o parte si a lectorilor, asistentilor si preparatorilor. Este o forma de sclavie sistemica. Numarul de ore, normele incarcate. Orele neplatite! Heterogenitatea materiilor. Lipsa unor planuri de cercetare ale departamentelor si facultatilor. Nu mai sunt bani este raspunsul. Adevarul este ca niciodata nu au fost planuri coerente de cercetare pentru ca asta inseamna iomplicare universitatii ca autoritate academica si asa ceva cum spuneam nu exista. Exista autoritatea partidului, autoritatea unei reviste straine, autoritatea unui grant strain sau CNCSIS, autoritatea unei carti publicate aiurea… dar ceva local… nu a existat niciodata pentru ca oamenii astia au invatat ceva foarte pretios: fuga de raspundere.
      Care este raportul dintre salariu si pretul unei carti? Putem compara starea bibliotecilor? Putem discuta despre accesul la baze de date online a publicatiilor importante ? Putem sa comparam duratele in care o carte ceruta este adusa in biblioiteca? Putem compara piata de carte dintr’un caz si celalalt? Putem compara piatele de carte uzata?… da, aveti dreptate, nu putem compara.
      Aici salariul nu este mic ci pur si simplu insuficient. Aritmetic nu ajunge. Asta este dincolo de morala. Multi oameni sunt intretinuti de familie la o varsta cand ar trebuie lucrurile sa stea invers. Ce este de placut aici? Asta nu e de placut este de dat in cap!
      Si sa spunem ca ajung la curent? So, what ? Sa incepi sa scrii despre feminismul miscarilor de emancipare a afro-americaqnilor? Exagerez, stiu. Dar este de natura bunului simt ca exista o diferenta dincolo de normal si anormal dintre cele doua lumi. Pur si simplu exista si aici teme care nu vad de ce ar interesa in prea mare masura lumea occidentala. Ah, cativa provesori vor citi fara indoiala si vor gasi interesant. Reviste dedicate subiectului sau regiunii asisderea… dar este cumva contraproductiv sa faci din asta fundamentul reformei dintr’o tara. E ceva neinregula. E drept ca are avantajul ca scapi de toti monoglotii aglutinati… dar? Te astepti ca toti cei din invatamant sa invadeze spatiul public occidental? Este o utopie. Atunci Romania poate ar lua locul Americii :-) nu ca am avea ceva impotriva, nu’i asa. Ah, ii sprijinim pe cei plecati sa se reintoarca si asta ar fi o usa deschisa fedinitiv. Doamne fereste sa nu fiu pentru asa ceva. Doar ca revenirea lor nu inseamna, de cele mai multe ori, o imbunatatire a sistemului pentru cei care evalueaza sunt tot aceia. (putem sa ne gandim la cazurile petrecute deja)
      Ah, sa schimbam tot ministerul educatiei, toti inspectorii, tot ARACIS-ul, tot CNCSIS-ul cu oameni veniti de pe banincile acestor scoli. Ar fi perfect. Dar ar vrea ei? Credeti ?
      Si inca ceva. Actualul ministru interimar face greseli gramaticale flagrante. Asta pentru ca a terminat liceul ceva mai tarziu. Dar sa vedeti cand vor incepe sa vorbeasca cei care au terminat si mai recent. Atunci sa va tineti! Totul este un sistem… care se reimprospateaza, se reproduce… se perpetueaza. Nu e usor de schimbat. Vor pune camere de luat vederi la bacalaureat. Foarte bine. Eu astept cand vom incepe sa ii mai si invatam ceva pe acesti copii.

  7. alex spune:

    Vulcanescu oare ar fi perfomat in sistemul american? Ma indoiesc.

    O facultate are si un foarte important rol formativ, studentul are nevoie de modele umane, nu doar de docti super specializati. Iar societatea americana pe care o dati de exemplu e de succes in ceea ce priveste eficienta. Uman, e un dezastru. Eficienta ramine un criteriu, dar nu ar trebui sa fie singurul si nici macar principalul.
    American way is a wrong way.

    • Eu scriu despre sistemul american de azi, nu din anii 30 ori 40. Sunt convins ca un intelectual de talia lui Mircea Vulcanescu, ajuns aici, ar fi performat in chip remarcabil. Nu sunt catusi de putin convins ca societatea americana este un dezastru. Vorba lui Kolakowski, atunci de ce nu sunt cozi pentru imgrare in Belarus? Oricum, este util sa ne ferim de generalizari si absolutizari.

  8. Radu spune:

    Eu nu inteleg ce importanta mai are o singura persoana atunci cand invatamantul romanesc se afla intr-o stare deplorabila si ireversibilia.
    CONCRET: Profesorii nu te invata nimic. Vorbesc rezultatele de la bacul de anul trecut, unde in sfarsit a primit fiecare ce a meritat, dar si faptul ca piata meditatiilor este estimata la 320 de milioane de euro anual. Generatiile noi care vin sunt din ce in ce mai slabe. Olimpicii si cei care au bani pleaca afara.

    • profesoras spune:

      @Radu

      Va inselati. S-a copiat pe rupte si anul trecut. Probabil ca procentul real era de 18%.

    • Phi spune:

      Ma preocupa documentarea pe tema meditatiilor. Aveti cumva date, resurse care sa sustina afirmatia dvs. privind piata meditatiilor? V-as fi recunoscator! Multumesc!

  9. @alex:

    “Iar societatea americana pe care o dati de exemplu e de succes in ceea ce priveste eficienta. Uman, e un dezastru. ”

    Daca taceai, filosof ramaneai! Din pacate dumneata reprezinti o mostra de gandire produsa de invatamantul romanesc contemporan. Orgolios, tanar si frustrat. Si ceva imi spune ca vorbesti din auzite.

    Din pacate ‘Spiru Haret’ si ‘Dimitrie Cantemir’ sunt numai doua exemple de universitati fantoma, fabrici de diplome. Nici sistemul public, controlat de guvern nu a ramas intact. Este profund infestat de profesori precum Mang si Dumitrescu. Plagiatori si inculti, pentru ca altfel nu ai cum sa ii califici. Si eu am facut facultatea in Romania si consider ca a fost in mare masura o VASTA pierdere de vreme. Lucrarea de grad a mamei mele a fost plagiata in intregime si folosita de un profesor universitar pentru a isi da nu stiu ce doctorat si a publica lucrari. Mama a aflat de chestia asta intamplator la aproximativ la cativa ani de la eveniment dar nu a putut face nimic. Intregul sistem este de la radacina putred si fondat pe o mare minciuna. Mutileaza gandirea tineretului roman si produce in contimnuare valuri de nedaptati de viata, fara control de sine si vesnic nemultumiti. Get a grip!

  10. Bradut Bolos spune:

    O diploma de 3 ani in Romania: 3.000 USD, o diploma de 3 ani in SUA: 150.000 USD. Vreti aceeasi calitate la 2% din pret? Dar daca riscul de somaj este de 20% la ambele, cum gandim problema?

    • Educatia superioara reprezinta o investitie si orice investitie poarta un risc. Nu exista garantii. Somajul variaza in functie de conditiile economice. Alternativa este reintoarcerea la economica planificata care am vazut cat de bine functioneaza.

    • ioan spune:

      “O diploma de 3 ani in Romania: 3.000 USD, o diploma de 3 ani in SUA: 150.000 USD. Vreti aceeasi calitate la 2% din pret?”

      Da, cel putin la nivel de BA/BS vreau aceeasi calitate. Materia predata la acest nivel nu este atat de sofisticata incat sa nu poata fi reprodusa in mare si in Romania (oricum, se intampla acest lucru in proportie de 30-60 % (probabil) chiar daca prin carti scrise de profesori romani -diseminare dar mai rar contributii originale).

      La nivel de masterat (unde la noi se repeta peste 70%ce s-a predat la BA/BS) si mai ales de doctorat ar trebui pus accentul pe textbooks si articole academice publicate in strainatate… multe dintre ele se gasesc pe internet (e adevarat, pe site-uri de free share) si deseori sunt traduse de studenti la cererea expresa a profesorilor (mai ales articole, in schimbul notelor) pentru a constitui substanta cartilor pe care acestia le vor publica (e un plagiat deseori ordinar dar macar se disemineaza si in Ro cercetarea curenta).

  11. tili48 spune:

    Eu cred ca raul vine mai demult din anii ’75-80 cind profesorii nu mai puteau sa lase corigenti si repetenti plus faptul ca dupa ’90,bacul si admiterea la facultate au devenit o formalitate stropita din belsug cu arginti. 2) atribuirea de titluri universitare cu atita usurinta a dus la decaderea intelectualitatii romanesti vorbesc de adevarata intelectualitate. Uitati-va imprejur si vedeti numai vorbe fara continut si o lipsa de coerenta in exprimare de te doare capul. 3) Salvarea vine numai de la cei care au curajul sa promoveze competenta si de la societatea civila. Va multumesc pentru prilejul de a-mi spune parerea.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Colectia “Povestea banilor”, coordonata de Stefan Liiceanu

_____________ "Calatorii care poposeau in prosperele orase negustoresti ale Republicii Olandeze la 1630 descopereau cu umire un popor cuprins de o manie ciudata: mii de oameni, de la negustori bogati la simpli speculanti de origine modesta, erau manati de frenezia de a cumpara si a vinde. Obiectul tranzactiilor lor era unul cat se poate de nefiresc: laleaua – o floare delicata si exotica, recent sosita din Orientul Indepartat." ______________ Comanda cartea "Mania lalelelor: povestea celei mai râvnite flori din lume şi a pasiunilor ieşite din comun pe care le-a stârnit" de Mike Dash de aici

Dosar Stalin. Genialissimul Generalisim

E randul tau

Nu am negat niciodata incompatibilitatea lui Diaconu si a lui Iohannis. Primul este incompatibil pr...

de: Bogdan Roman

la "Mioriţa loveşte din nou"

Descarca gratuit Manualul de Educație Juridică

Descarca gratuit manualul de educație juridică Unde-i lege, nu-i tocmeală, adresat tinerilor peste 14 ani, realizat conform Noului Cod Penal. Manualul a fost întocmit la nivelul Direcției Generale a Poliției Municipiului București de către un colectiv condus de d-na Grațiela Văduva, cu sprijinul judecator Dr. Cristi Danilet.

Cauta articole

octombrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Facebook