Home » Cultura »Dezbatere »Global / Europa »Idei si solutii »Media / Tech »Politica & Doctrine »Reactie rapida »Sinteze »Societate/Life »liberalism »marginali » Citesti:

Piraţii, ca ardeiul iute!

In ultimele opt luni de zile, piratii au cucerit patru parlamente de land (Landtag-uri) in Germania. Ultimul, la Düsseldorf, landul Nordrhein – Westfalen (NRW). Etapele de pana acum ale succesului piratilor sunt landurile: Berlin (18.09.2011), Saarland (25.03.2012), Schleswig-Holstein (06.05.2012), Nordrhein-Westfalen (13.05.2012). Pana la alegerile parlamentare federale, programate a avea loc in septembrie sau octombrie 2013, mai urmeaza alegerile pentru parlamentul landului Niedersachsen (20.01.2013).

Castigand 7,8% la nivelul landului fata de doar 1,6% in 2010 si chiar 9,9% intr-o circumscriptie importanta din Dortmund, la o participare la vot de 59,3%, succesul partidului piratilor a intrat in normalitate in Germania. Nu mai mira pe nimeni! Daca nu s-ar fi intamplat, ar fi fost probabil… o stire! Piratii au devenit o forta politica de sine statatoare in Germania. Trendul partidului piratilor s-a stabilizat in jurul a 10% cu o usoara tendinta de crestere la nivel federal, dupa ce partidul ajunsese chiar sa egaleze verzii, avand la inceputul anului aproape 12% in sondaje. Candidatul de varf al piratilor, care si-a adjudecat pe 13.05.2012 nesperate 20 locuri in Landtag, se numeste Joachim Paul (varsta: 54, biofizician). Comentariul sau in primele clipe dupa victorie: „Alegatorii au hotarat sa adauge o portie de ardei iute Landtag-ului. Noi vom fi aceea!”

In vreme ce piratii germani jubilau la primele rezultate de la Düsseldorf, eu l-am cunoscut pe Rodrigo, unul dintre liderii piratilor austrieci. Intr-un mic bar din sectorul patru al Vienei s-au strans in jur de 30 de pirati. Majoritatea tineri, cu varste cuprinse intre 25 si 40 de ani, in majoritatea lor barbati, inarmati cu uneltele de lupta din categoria i-phone, laptop, mac-book, i-pad etc., imbracati ingrijit, cativa purtand tricouri cu maneci scurte, inscriptionate cu insemnul de neconfundat al partidului (un soi de vela neagra, fluturand prinsa de un catarg si sugerand litera „p“ pe un fundal portocaliu) si cu apeluri la lupta impotriva extremismului de dreapta dar si doi domni mai in varsta, cu parul alb, comentau si jubilau. Cei care au dat curs invitatiei, postata pe site-ul partidului www.piratenpartei.at, au putut sa soarba o bere impreuna cu liderii vienezi ai piratilor, participand in dupa-amiaza zilei de 13.05.2012 la o intalnire, numita „public viewing alegeri – NRW“. Slogan-ul piratilor din Düsseldorf despre „politica, care nu-i o meserie ci o activitate care i se cuvine fiecarui cetatean!“ prinde la alegatori, in general.

La Viena, Rodrigo mi-a explicat ca piratii pledeaza pentru atingerea unui tel programatic, pe termen lung, convingand oamenii ca politica merita si trebuie sa fie realizata printr-o participare cat mai directa. Aceasta recuzare a politicii („Politikverdrossenheit“, lb. germana), pentru unii poate chiar scarba fata de politica, poate fi combatuta doar prin mai multa implicare, e de parere Rodrigo Jorquera, 32 de ani, manager in domeniul IT, al carui tata a parasit statul Chile, pe vremea dictaturii lui Pinochet. Piratul are farmec si vorbeste convingator. Lupta dintre vechi si nou, dupa cum se spune la pirati, intre… „analog si virtual“, daca am inteles eu corect, intr-o lume a viitorului, fara ideologie, il preocupa pe interlocutorul meu. De la un alt pirat, intalnit in cafeneaua cu nume predestinat „Cuba Cafe Dani“, am aflat ca plecarea unei oarecare Anke Domscheit – Berg, un activist vizionar si bun cunoscator nu numai al internet-ului ci si al regulilor economiei de la partidul german al verzilor la cel a piratilor a contribuit la rezultatul remarcabil, obtinut in cel mai mare land german. Piratii austrieci privesc la succesele fratilor germani si sunt bine informati.

Rodrigo mi-a vorbit despre Romania, orasul Cluj care i-a placut cat si despre piratii romani, pe care-i cunoaste de la intalniri internationale si care se chinuie sa-si faca un partid, luptand cu o legislatie neprietenoasa. (vezi www.partidulpirat.ro)

In afara de Rodrigo, in prezidiul partidului piratilor se mai afla si Patryk Kopaczynski, 27 de ani, ai carui parinti sunt originari din Polonia, Stephan Raab, 57 de ani, provenind din Germania, Gertrude Hamader, 33 de ani, nascuta in Austria, etc. (http://piratenparteioberoesterreich.jimdo.com/startseite/bundesvorstand-wien)

Revista austriaca NEWS, nr. 19/ 12.05.2012, relateaza despre miliardarul canadian de origine austriaca, Frank Stronach, nascut in 1932, pe care-l prezinta in cover-story drept „piratul Austriei“. In trecat fie spus Stronach, cunoscut drept actionar si presedinte al Consiliului de supraveghere al concernului multinational „Magna“ se pregateste sa-si lanseze o miscare (partid) politic. Se vorbeste chiar si despre o eventuala cooperare cu Arnold Schwarzenegger, relateaza NEWS, concluzionand ca miliardarul „ar putea aborda politica, mai rapid decat piratii“.

Rezultatul bun al piratilor de la Düsseldorf, coroborat cu dezastrul electoral al partidului crestin-democrat CDU, al cancelarului Angela Merkel, care a pierdut 8,3%, face ca pe de o parte trendul piratilor sa se mentina ascendent in perspectiva alegerilor ce vor urma si pe de alta parte legenda, privind votul dat piratilor, drept sprijin indirect dat CDU-ului, pentru posibila aparitie a unei noi, asa-zise „mari coalitii dreapta – stanga“ sa nu se adevereasca. Nici la Kiel (Schleswig – Holstein) si nici in Düsseldorf nu s-a intamplat asa ceva.

Pretendentul la conducerea CDU-ului si astfel posibil urmas al Angelei Merkel la postul de cancelar federal, Norbert Röttgen, liderul crestin democratilor din NRW, si-a asumat infrangerea si si-a anuntat retragerea. A mai existat si un incident provocat de un asa-zis shit-storm (termenul indica o cascada de e-mail-uri, mai mult sau mai putin belicoase) abatut asupra celor 42 de candidati ai piratilor, care au fost acuzati de a fi ascuns un soi de lista – forum comun de discutii, in pregatirea campaniei electorale. O astfel de procedura contravine obligatiei de transparenta pe care toti piratii si-au asumat-o si a fost corespunzator taxata de ceilalti membri si simpatizanti ai partidului. Reactia unuia dintre cei alesi ca membri ai Landtag-ului, un oarecare Michele Marsching, 33 de ani, dezvoltator de soft, merita sa fie amintita: „(…) sa intru dezbracat in Landtag?“ (vezi relatarea semnata de Claudia Henzler si publicata pe 13.05.2012 www.sueddeutsche.de).

Dupa cum am mai scris, nu cred ca atat de mult trambitata transparenta ar trebui sa fie un comandament etic absolut in politica, doarece ar putea duce la disparitia nevoii de incredere si astfel, in primul rand asumarea raspunderii este ignorata, lasata la latitudinea folosirii unor mijloace tehnice, intr-un spatiu virtual, aparent liber si – intr-un final – se ajunge chiar la inutilitatea institutiei mandatului. Nu sunt nici de acord cu aprecierile radicale ale editorialistului cotidianului austriac „Die Presse“ din 01.05.2012, Karl Gaulhofer care concluziona ca nu mai e vorba despre un „liberalism social“, cum le place piratilor sa se autodefineasca ideologic, ci vorbim despre… „comunism“, atunci cand analizam ce-si doresc piratii! „Bere la liber pentru toata lumea. Sa fim onesti: colhoz si economie planificata“, scrie Gaulhofer, care continua: „Piratii-si doresc protectia statului, care-si controleaza cetatenii si ii obliga sa respecte anumite percepte valorice. (…) Libertatea le este un bun valoros, pentru care lupta cu curaj. Doar ca libertatea fara drept de proprietate (intelectuala, A.T.), le produce piratilor – in cel mai bun caz – doar o tresarire a umerilor.“ Daca cumva sustinatorii piratilor cunosc asta? se mai intreaba retoric autorul (www.diepresse.at).

Un passpartout pentru a-i intelege pe pirati si intentile lor politice nu exista in acest moment. Exista o abundenta neobisnuita de relatari de presa, chiar si un soi de biblie… despre piratii germani, ca sa folosim un termen mai putin academic. Ea poate fi downloadata la liber la adresa http://ebooks.contumax.de/nb si se datoreaza lui Henning Bartels, nascut la Berlin, unde lucreaza ca lector si autor. Bartels a scris destul de devreme, in 2009, aceasta carte de aprox. 300 de pagini, fara pretentii stiintifice, intitulata „Partidul piratilor. Aparitia, revendicarile si perspectivele unei miscari“, aparuta la editura Contumax din Berlin. La aceasi editura, in 2011, aparea volumul intitulat „Partidul piratilor Germania“ semnat de Tobias Neumann, sociolog si politolog, membru al partidului piratilor din 2009. Martin Häusler, nascut 1974, publicist, a publicat si el in 2011 o carte intitulata „Partidul piratilor. Libertatea ce ne-o dorim. Noi fete pentru politica“ la editura Scorpio din München. In decembrie 2011 aparea in editura Bloomsburry din Berlin deja a doua editie a volumului colectiv intitulat „Partidul piratilor. Totul e pregatit pentru abordare?“ sub ingrijirea Frederikei Schilbach, 31 de ani, lector de carte pentru literatura internationala la editura S. Fischer. Anna Lena Wilde, sub egida P.U.V., Pro Universitate a editurii stiintifice din Berlin, edita in 2011 volumul „Ahoe pirati! De ce abordeaza tinerii partidul piratilor?“

Mediatizarea piratilor depaseste orice asteptari. Saptamanalul german „Der Spiegel“, nr. 20/ 14.05.2012, sub titlul „Nu aveti maniere domnule Ponader?“, comenteaza obicieurile vestimentare bizare ale administratorului politic al partidului piratilor germani Johannes Ponader, 35 de ani. Invitat la talkshow-ul lui Günther Jauch, la postul de televiziune german ARD, piratul a venit imbracat lejer in blugi, sandale si fara ciorapi… Intrebat fiind daca piratii nu poarta pantofi, Ponader a declarat ca „in sandale si fara ciorapi, se simte, mai cu pirioarele pe pamant“. Intrebat de cate ori foloseste twitter-ul zilnic, Ponader a raspuns fara sa ezite: „300 – 400 de ori“! Doar la un candle-light-dinner nu va fi pe twitter, din respect pentru respectivul moment… a adaugat piratul.

Cunoscandu-i pe piratii austrieci, indraznesc sa afirm doar ca acestia „nu mai trebuie sa faca nimic anume“ si… vor ajunge sa fie probabil alesi in parlamentul federal din Viena in 2013. Daca se pozitioneaza prea insistent, isi pot altera nimbul eteric.

Cat despre soarta viitoare a piratilor germani, ea este, dupa parerea mea, asemanatoare. Derapajele nationaliste, petrecute din cauza capcanei libertatii absolute de opinie si a transparentei, despre care am relatat deja in 30.04.2012, i-au costat deja pe piratii germani cateva procente.  Bazinul electoral este, dupa aproape opt luni de activitate parlamentara, practic stabilizat. Piratii carmuiesc spre parlamentul federal german (Bundestag) unde vor acosta in toamna lui 2013, daca alegerile vor avea loc la termen. Cotidianul englez The Guardian, cu titlul sugestiv din 11.04.2012 intitulat „The Pirate party rises as German politics is all at sea“ descria, sub semnatura Ulrikei Guérot, contextul aparitiei piratilor, dupa cum urmeaza: „Votul german de protest a gasit o supapa pentru ceea ce este cunoscut de ceva timp drept Politikverdrossenheit (recuzarea politicii): un sentiment de a fi satul de politica, pentru ca politiceni sunt in principal corupti si ca programele politice sunt facute de minoritati ca sa serveacsa intereselor minoritatilor.“ „Politics, as it is, is no good for us!“ ar putea fi credo-ul piratilor, conform The Guardian.

Asemanarile cu situatia din Romania nu sunt intamplatoare! Pauperizarea accentuata a populatiei europene in ansamblu, erodeaza masiv increderea in partidele consacrate si politicienii lor. Se cauta alternative! Piratii vremurilor noastre cuceresc lumea (pana in prezent au ancorat in 39 de tari) si se apuca de politica. Germania este doar inceputul!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , ,



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. punk spune:

    “Doar ca libertatea fara drept de proprietate (intelectuala, A.T.), le produce piratilor – in cel mai bun caz – doar o tresarire a umerilor.”

    Stridenta ambiguitatea. Notiunea conform careia proprietatea materiala si cea “intelectuala” au o natura similara si sunt intersanjabile este una din marile minciuni ale lumii contemporane. Odata ce ai impus proprietatea intelectuala ca un drept natural, usa e deschisa catre demonizarea si criminalizarea “hotilor”, cei care lipsesc pe altul de munca sa, tratate internationale care echivaleaza pirateria cu terrorismul.

    In realitate sub umbrela “proprietatii” intelectuale sunt aglutinate notiuni care au foarte putin de a face una cu alta, ba chiar si mai putin cu proprietatea in intelesul clasic. Singurul lucru care leaga aceste notiuni este caracterul lor intangibil; de exemplu, in nici un caz nu putem pretinde ca dreptul de a avea un nume – marca inregistrata sau protectia impotriva plagiatului – are o natura similara cu dreptul de autor. In recentul scandal Mang se confunda grosier plagiatul, asumarea paternitatii unei idei, cu dreptul de autor, duplicarea fara consimtamant a unei reprezentari concrete a ideii. Plagiatul era la fel de grav daca Mang reformula continutul lucrarilor respective cu propriile cuvinte, desi dreptul de autor nu era incalcat.

    • punk spune:

      Monopolurile asupra ideilor de tipul dreptului de autor sau patentelor sunt introduse si justificate de o retorica utilitarista: limitarea libertatii naturale de a duplica idei este benefica societatii, pentru ca in acest fel mai multe idei se vor produce si vor fi facute publice. Rezulta deci ca dreptul de autor si patentele sunt concepte legat de negocierea colectiva, de compromis in cadrul unui contract social, nu o chestiune ce tine de etica. De exemplu patentele sunt limitate in timp (asa cum era initial si dreptul de autor) tocmai pentru ca o proprietate perpetua asupra unei idei impiedica realizarea beneficiului social pretins.

      Odata devoalata adevarata natura non-etica si utilitarista a acestor clase de “proprietate” intelectuala, apar crevase interesante de lucru si negociere politica.
      - Daca cumva pretul platit de impunerea proprietatii intelectuale la nivel individual, necomercial, e mai mare in epoca internetului decat beneficiul social realizat ? Suspendarea intimitatii actiunilor virtuale si urmarirea constanta a individului chiar conduce la scrierea de carti mai bune si de muzica mai saltareata ? Merita ? Dar suprimarea arbitrara a dreptului la libera exprimare in urma unei simple acuzatii de piraterie ?
      - De ce natiunile mici si in curs de dezvoltare, covarsitor importatoare de informatie, sa ofere gratuit natiunilor dezvoltate producatoare de informatie recunoasterea acestor drepturi, si implicit sumele mari de bani rezultate ? Nu cumva acest flux monetar va facilita un fenomen de economie de scara producatorilor, adica condamnarea perpetua a importatorilor la inapoiere intelectuala? Nu ar trebui ca recunoasterea acestor drepturi sa aiba loc in logica obisnuita a relatiilor geopolitice, ca efect al unui compromis, de exemplu conditionat de investitii sau subventii din partea marilor producatori de informatie ?

      • alecu spune:

        punk, tu ai mama undeva un site ceva? Ca sa vedem ce scrii si atunci cand nu esti provocat de altii.

        • punk spune:

          Sunt mai degraba un hedonist al opiniei: prefer cele 5 minute de celebritate facila ale comentariului pe un site cu trafic mare in defavoarea unei munci sustinute si oarecum inutile pe propriul meu site. In plus, internetul e nemuritor pe cand opiniile mele sunt efemere si in vesnica transformare… Sper ca intr-o zi ma voi opri din invatat si voi avea ceva destept de zis, ceva care sa stea pe propriile picioare.

  2. Radu Botta spune:

    foarte in detaliu analiza. gasesc si cateva ricoseuri din politica romaneasca, si acestea aplicate cu maiestrie, nu ca voda prin loboda, ca parcurg numai comentarii politice de cateva ore si sunt mai mult glume.

  3. neamtu tiganu spune:

    Sunt unu dintre cei care a votat ieri in NRW. Evident ca nu am votat cu piratii, am votat cu aia care au pierdut.
    Si totusi piratii imi sunt simpatici, am vazut mai multe talk showuri cu ei. Marea majoritate recunoaste ca habar nu are, multe teme le sunt necunoscute, ziaristii se amuza descoperindu-le naivitatile. Si asta-i face símpatici, oricine stie ca nici partidele consacrate nu au habar de multe teme da nu recunosc, astia macar spun.
    Desigur altfel se va pune problema cind vor intra in foc, e posibil ca dintre ei sa iasa niste noi lideri, niste idei noi, probabilitatea e insa f. mica. De multe ori se face paralela cu verzii, si astia au intrat in parlament in adidasi, intre timp s-au transformat, uneori se confunda cu aia vechii, vezi Stuttgart,

    Nu-mi imaginez sa acest curent sa se transmita in Ro, e alta mentalitate. Piratii sunt, poate, expresia cea mai vie a democratiei totale, inca, structura interna e cu totul alta decit organizarea ierarhica traditionala.

  4. Dedalus spune:

    Pare sa fie un partid anti-sistem, ca si PPDD.

    Intrebarea mea ar fi daca reprezinta o parte a societatii sau o tendinta a soicietatii?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dr. Todericiu Alex


Alex Todericiu

Analist politic Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)