Hannah Arendt si Jeanne Hersch au fost ginditoarele care au marcat decisiv formula spirituală a Monicăi Lovinescu. Le-a citit intens si le-a citat frecvent. Ambele au fost studentele lui Karl Jaspers. In finalul cărții sale „Noblețea spiritului” (trad. rom. Curtea Veche, colectia “Constelații”, 2008), eseistul olandez Rob Riemen notează melancolic: “Intr-un vechi oras european, țintuit patului, dar cu mintea lucidă, la nouazeci de ani, poetul află că prietena lui cea mai dragă a murit.” Czeslaw Milosz a scris atunci un text sublim. Să-l citim cu atenție si să meditam asupra sensurilor sale adânci.
I-am văzut o singură dată impreună pe Milosz si pe Jeanne Hersch. Era la o conferință aici, la Washington, la Universitatea Georgetown. I-am zărit plimbându-se agale prin parcul din campus, printre clădirile neo-gotice, două siluete evanescente, mesagerii unui alt univers, oaspeți stingheri dintr-o cosmopolită Europă Centrală, supraviețuitori ai unei lumi pierdută, năruita, distrusă. Lumea lui Stefan Zweig si a lui Thomas Mann, a lui Franz Kafka si a lui Paul Celan, a lui N. Steinhardt si a lui Aleksander Wat, a Milenei Jesenska si a lui Benjamin Fondane, a lui Karl Kraus si a lui Elias Canetti, a lui Cioran si a lui François Fejtö, a lui Agnes Heller si a lui Karl Capek. Cosmosul burghez, deci urban, deci liberal, atât de disprețuit si de hulit de nihilistii revoluționar-totalitari, cu pasiuni mistice si/sau dialectice. Frumusețea indicibilă a unei lumi in care civilitatea conta. Lumea ucisă, asemeni lui Monsieur Gustave H., in „Grand Hotel Budapest”, capodopera lui Wes Anderson…
„Ce-am invățat de la Jeanne Hersch?
1. Că rațiunea este un mare dar al lui Dumnezeu si ca trebuie să credem in capacitatea rațiunii de a cunoaste lumea.
2. Că s-au inselat cei care au vrut să submineze increderea in rațiune, enumerând elementele care o determină: lupta de clasă, libidoul, setea de putere.
3. Că trebuie sa fim constienți de faptul că suntem prizonieri ai propriilor percepții, dar că, de aceea, nu trebuie să reducem realitatea la visele si fantasmele produse de spiritul nostru.
4. Că dragostea de adevăr este o dovadă de libertate si că minciuna este proprie sclaviei.
5. Că atitudinea corectă față de viață este respectul si că, de aceea, trebuie să evităm compania persoanelor care, cu sarcasmul lor, subestimează existența si elogiază neantul.
6. Că ─ si dacă vom fi acuzați de aroganță ─ viața intelectuală este guvernată de o ierarhie strictă.
7. Că dependența de care au suferit intelectualii secolului al XX-lea a fost le baratin, adica impostura.
8. Că in ierarhia activitaților omenesti arta este deasupra filosofiei, dar că un filosof prost poate dauna artei.
9. Că adevarul obiectiv există, ceea ce inseamnă că din doua afirmații contrarii una este adevarată, iar cealaltă falsă, exceptând anumite cazuri in care contradicția este legiferată.
10. Că, indiferent de destinul convingerilor religioase, trebuie să păstrăm „credinta filosofica”, adică credinta noastra in transcendență, ca pe o caracteristică esențială a condiției noastre umane.
11. Că timpul condamnă la uitare doar munca mainilor si mintii noastre care se dovedeste inutilă ridicării, secol de secol, a marelui edificiu al civilizației.
12. Că in propria noastra viață nu trebuie să ne lăsăm pradă disperării din cauza propriilor noastre greseli si păcate, căci trecutul incă nu s-a incheiat, sensul lui fiind dat de faptele noastre ulterioare.”
http://www.curteaveche.ro/colectii/constelatii/nobletea-spiritului-un-ideal-uitat.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1. Ratiunea este un dar de la Dumnezeu insa, cunoasterea lumii nu reprezinta un scop in sine ci un mijloc prin care suntem chemati sa-i slujim lui Dumnezeu. Scopul in sine il reprezinta cunoasterea ratiunilor divine si trairea vietii dumnezeiesti, lucru care nu se face prin ratiune ci numai prin dragoste si credinta. Nu ratiunea obiectivanta ne conduce catre adevar, ci credinta.
2. Cine sunt cei care au incercat sa submineze increderea in ratiune?? Va spune ceva scoala de la Frankfurt? Dar Societatea psihanalitica din Viena??…
De fapt, dvs. puneti o falsa problema. Nu subminarea ratiunii a fost scopul lor ci desfiintarea antropologiei si gnoseologiei crestine. Tezele lor,fundamentul filosofic al tuturor „stiintelor” si „temelor” de cercetare pe care dansii le-au generat sunt fara echivoc anticrestine si iconoclaste.
3. Domnule profesor -rugandu-va sa nu mi-o luati in nume de rau- va declar ca singura cale de urmat pentru a te pastra cu picioarele pe pamant, dupa cum spune o vorba din popor, este sa-ti pastrezi modestia si respectul fata de valoarea muncii. Eu cred ca omul care stie cum se face o casa, cum se ingrijeste o gradina, cum se coace o paine, cum se creeaza o mica intreprindere, sau cum se face un pui de negot, acela este cu adevarat omul de isprava care nu se poate lasa amagit de fantasme ideologice si vise narcisiste. Grija zilei de maine te face intotdeauna mai destept decat esti. Te invata sa pretuiesti proprietatea,munca si libertatea. Restul sunt bancuri. Bancuri cu bugetari care se cred descendenti de vitza nobila si rasfatati ai gratiei divine. Noua nu ne plac bugetarii. Si nu avem incredere catusi de putin in atasamentul lor pentru valorile dreptei conservatoare.
4. Iubim adevarul nu pentru a produce dovezi ci pentru ca prin constitutia noastra de fii ai lui Dumnezeu prin Botez nu putem trai decat liberi.
Minciuna nu este reprezentata numai de nerecunoasterea complicitatii noastre cu raul. Minciuna este si modul de a fi al omului autonom. Omul care n-are nevoie de Dumnezeu.
5. Gasim printre teoriile revolutionarilor marxisti din veacul al XIX-lea tentative de nihilism explicit. Poate si la revolutionarii care au pus marxismul in practica in sec. XX asasinand un sfert din populatia crestina a Europei rasaritene. Eu ma intreb cine Doamne iarta-ma ii citeste pe acesti estropiati!
Daca cineva ar vrea sa insinueze ca exista semn de egalitate intre ideologia revolutionara a stangii marxiste si Islam, atunci ii raspundem acestuia ca urmareste sa ne jigneasca inteligenta. Nicio credinta revelata nu impinge umanitatea catre neant;
6. Viata intelectuala este guvernata de o ierarhie stricta. Mda, cum sa nu! Daca ar fi sa ne luam dupa aceasta afirmatie, si mai cu seama dupa substratul ei, am declara fara teama de a gresi ca domnii Razvan Codrescu si Sorin Dumitrescu sunt niste baieti care gandesc numai atunci cand joaca „fazan”(jocul copilariei noastre);
7. Omul obisnuit, absolvent de liceu de mate-fizica si de facultate tehnica, nu poate fi considerat intelectual. Poate avea cel mult obsesii ortodoxiste cu veleitati intelectuale…
Intlectualii la cred ca faceti referire au fost ticalosi de’a’dreptul. Impostura e parfum…
8. Domnule profesor, cu riscul de fi acuzati de misoginism, va marturisim ca noi, romanii, si rasaritenii in general, nu avem pe placa memoriala a filosofilor nume de femei. Trebuie sa recunoastem ca modernitatea ne-a cam luat prin surprindere;
9. Dincolo de galceava filosofilor,exista faptele omului; ele sunt caracterizate de o obiectivitate irefutabila;
10. Convingerea religioasa este adevarul ultim despre si pentru fiecare dintre noi. Credinta filosofica nu poate inlocui si nici macar rivaliza cu epifania-adevarul revelat. Dumnezeu este Persoana,Trinitate si Dragoste. Mai presus de convingeri filosofice si religioase ramane sensul fundamental pe care il are viata oricarui om: unirea cu Dumnezeu. Afirmatia dumneavoastra,domnule profesor Tismaneanu, cocheteaza cu cripto-arianismul.
11. Eu, unul, n-am deslusit sensul acestei afirmatii.
12. Nu faptele noastre ne salveaza fiinta, domnule profesor. Izbavirea ne este data prin Iertare, „caci sfarsitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede”(Rom. 10.4). Binele nu vine niciodata prin propria vointa si nici nu este cunoscut aici si acum. Oricat de indreptatiti am fi prin faptele noastre, suntem supusi Legii si,prin Lege, pacatului(Rom. 7.7-10). Numai „daca ucideti cu Duhul faptele trupului, veti fi vii”, ne invata Apostolul.
PS.
Mi-am permis toate aceste observatii ce vin din sfera teologiei, deoarece eu am interpretat rostul articolului dvs. ca fiind acela specific unui act de prozelitism.
8.
6.
Confundati un asumat exercitiu de admiratie cu un inexistent act de prozelitism.
Atentie la „noi, romanii”. Amestecat cu ce poate sa nu sa ne salveze, a dus si mai poate duce la dezastre.
Prozelitism ???!!!
Daca intrebuintati termenul in sensul de „propaganda”, la ce anume ar putea sa faca propaganda d-l profesor Tismaneanu ?
Daca am inteles eu bine, articolul e o evocare nostalgica a lumii interbelice, o lume a respectului, a politetii, a bunei cresteri, a valorilor, a libertatii si a democratiei.
Daca admitem ca d-l profesor vrea sa converteasca oamenii la politete si civilitate, atunci da, e un act de prozelitism, vizibil de altfel si in felul plin de bun simt in care le raspunde intotdeauna cititorilor. (Uneori chiar imi doresc ca acestia sa se „molipseasca” de la domnia sa).