Home » Dezbatere »Idei si solutii »Societate/Life » Citesti:

Bucuresti: top 5 lucruri de care sa ne fie rusine

Ciprian Ciucu martie 30, 2011 Dezbatere, Idei si solutii, Societate/Life
77 comentarii 12,987 Vizualizari

Este normal să legăm mizeria de sărăcie. Ce să le ceri unor oameni care nu au nici după ce bea apă? Nu te poţi aştepta de la o comunitate săracă să îşi gospodărească spaţiul public cu mândrie şi băgare de seamă. Dar este normal să ai astfel de pretenţii de la oamenii care afişează bogăţia. Problema oraşelor României şi mai ales a Bucureştiului nu este sărăcia ci mai de grabă nesimţirea, netrebnicia.

Pentru ochiul unui occidental Bucureștiul nu afişează sărăcie. Afişează un amestec de bogăţie opulentă cu mizerie cruntă. În faţa unui bloc ale cărui apartamente nu depăşesc valoarea de 60.000 euro, avem parcate, pe trotuar, maşini de 70.000 de euro.  Noi bucureştenii colcăim cu toţii într-un cerc vicios: lipsa infrastructurii care duce la nervi şi nepăsare, care duce la o lipsă de spirit comunitar şi respect pentru spaţiu public, care duce iarăşi la lipsa infrastructurii pentru că dacă reuşim să evadăm din Bucureşti, nu ne mai pasă.

O să fac un top 5 personal al lucrurilor care mă scot pe mine din sărite. Iniţial am vrut să îmi pun topul într-un singur articol. Dar nu am reuşit. Problemele sunt complexe şi merită discutate fiecare în parte. Aşa că voi încerca să public timp de cinci zile la rând câte un articol. Fără alte introduceri, încep topul.

Locul 5: NOROIUL

Noroiul. Bucureştiul este o capitală noroioasă când plouă şi plină de praf când este soare. De ce? Simplu: ne parcăm  cu nesimţire maşinile pe trotuare, trecând peste ceea ce ar trebui să fie iarbă verde sau flori plantate. Dacă a fost iarbă acolo, ghinion. A plătit primăria degeaba pentru ea, noi trebuie să parcăm undeva, nu-i aşa? Sau dacă e caniculă trebuie să parcăm la umbră, lângă tulpina unui copac. Nu e vina noastră că la un moment în timp începe să plouă. Trebuie să ne luam maşinile. Demarăm, trasând cu nepăsare pe asfalt urmele de noroi al cauciucurilor maşinilor noastre. După noi, vor circula alte maşini care vor avea grijă să-l întindă bine.

Când aveam creştere economică Bucureştiul era plin de şantiere. Şi încă mai are. Am observat ieșind din şantierele acestea camioane şi basculante din acelea imense încărcate până la refuz şi conduse de doreli. Probabil că nu le-aş fi observat sau nu mi s-ar fi părut aşa de multe dacă în urma lor n-ar fi apărut urme groase de noroi ce-mi dădeau senzaţia că urma să conduc off-road, pe un drum forestier. Am înţeles din discuţii cu socrul meu care a lucrat în sectorul construcţiilor în Germania, că acolo, înainte de a părăsi șantierele, basculatele sunt curăţate pe roţi.

În Bucureşti, noroiul are circuitul lui, aşa cum apa are circuitul său în natură. Pe scurt, arată cam aşa: plouă, îl luăm pe roţi, dă soarele, se usucă, este măcinat de aceleaşi roţi şi transformat în praf. Îl inspirăm, îl purtăm pe haine, pe faţă, pe piele, şi o parte se depozitează prin casele noastre. Când plouă, praful se transformă în noroi iar. Şi ciclul se reia. Există o mică varietate atunci când ninge. După o ninsoare sănătoasă ne bucurăm de câteva clipe de linişte şi prospeţime. A două zi apar deja gheţarii negru-maronii, care se topesc încet până mai rămâne din ei doar… noroiul.

Îmi veţi spune mai jos că da, e uşor să te enervezi şi să observi ce este în jur şi dacă am vreo soluţie. Ei bine, am! Şi acesta este AMENDA! Amenda la sânge! O administraţie locală puternică, integră şi pusă pe tăiat amenzi. Simplist dar eficient.

Voi continua topul meu personal – pe care il propun drept topul ruşinii noastre a bucureştenilor – mâine cu locul 4.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "77 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    si totusi care e solutia?
    ‘amenda la sange’? pai la fel de bine puteai sa scrii ‘pusca cu luneta’ sau ‘potopul’. nu conteaza, hartia suporta orice solutie… mai ales daca nu esti tu ala care trebuie s-o aplice.
    sa zicem ca maine candidezi la primarie pt un post de consilier. cum iti convingi tu electoratul ca o sa rezolvi pb asta? patrulezi tu pe strazi in locul politistilor. halal solutie..

    • Cristian spune:

      Pentru pehash:
      Omul a propus ceva norma si de bun simt, ceea ce avem la indemana:amenda. Poate nu e de ajuns. poate nu e singura sau cea mai buna. A devia si deraia spre pusca cu luneta sau potop este la indemana oricui care nu are o solutie. macar una care poate fi aplicata!

      • pehash spune:

        Eu nu spun ca observatia lui legata de noroi nu e de bun simt, sau masura pe care o propune, cu amenzile, nu e de bun simt, dar mi se pare evident ca asta nu este o solutie la problema data. Vorbim de Bucuresti, 2011… 2012… Care amenzi? Cineva scrie mai jos ca exista deja obligatia de a spala rotile masinilor care ies de pe santier. Deci? Dam solutii practice sau fabulam? Daca s-ar aplica amenzile atunci n-am mai avea problema.
        Nu in ultimul rand, Bucurestiul se afla in mijlocul unei campii de loess… praf a fost si va fi indiferent ce facem, desi ar putea fi, evident, mult mai putin.

        • Osterhase spune:

          Pai solutia e chiar in intrebare: amenda. Asta e un raspuns la majoritatea problemelor de astazi: daca autoritatile ar fi consecvente in aplicarea legilor care exista deja am avea mult mai putine probleme. Dar politia, justitia samd dau mult prea multe rateuri in favoarea celui cu bani si fara obraz. Si atunci de ce sa fii motivat sa faci lucrurile cum trebuie si legal? Fiiindca e uman si normal ca cei cu “bun simt” sa fie in minoritate, oriunde in vest sau in Romania sunt asa. Insa in vest autoritatile functioneaza iar marlania ramane in stare latenta.

  2. nedormitul spune:

    amendă plus: parcări subterane sau supraterane, impozite mari pe fiecare centimetru pătrat de mașină în plus, stîlpișori de metal, transport în comun mai bine dezvoltat/regîndirea liniilor unde e cazul, șosele de centură. am uitat să zic, românia nu înseamnă numai bucurești, chiar dacă aici e cea mai mare aglomerare de populație din țară.

  3. dracu spune:

    amenda + bataie :)

    • eu spune:

      Sunt de acord ca autoritatile sa dea amenda indivizilor si firmelor care circula cu masina plina de noroi. Insa cine pedepseste autoritatile pentru neglijenta si nepasarea lor. La ce ma refer -pai sa luam de exemplu prelungirea Ghencea unde s-au construit sute de case in ultimii 5 ani – case ce au autorizatii de constructie de la autoritatile locare desi nu exista nici o infrastructura – oamenii si-au tras singuri curent, gaze unii au pietruit drumul de tara, altii nu asa ca acestia care au case acolo in fiecare zi aduc praful in Bucuresti si asta pentru ca s-au dat autorizatii de constructie pe niste campuri agricole fara ca primariile sa faca minimul de investitii. Situatia e aceeasi in Rahova si in Berceni. Acum sa nu spuneti ca nu exista bani – bani exista iar investitiile facute se intorc prin impozite mai mari si alte taxe pe proprietate care ar trebui marite.

  4. ics spune:

    aici deja miroase a frustrare si invidie, nimic altceva… bucurestiul este sarac, foarte sarac, iar masinile de lux sunt putine, comparativ cu tarile din vest… da, sunt si o mana de oameni care au bani… si ce ati vrea? sa faca aia curat? dupa ce platesc taxe pe o singura masina mai mult decat plateste un om obisnuit pe salariu+masina pe un an? sa nu mai parcheze masinile pe trotuar ca unor care n-au iesit din viata lor din buda asta de romanie, li se pare “nesimtire”? trageti o tura la milano, sa vedeti cum sunt parcate acolo…

    • Nautilus spune:

      1. România este o ţară săracă, deci are puţine autoturisme private comparativ cu o ţară europeană medie (un procent cam de 2 ori mai mic din totalul populaţiei este automobilist).
      2. Datorită veniturilor mai reduse, numărul de “maşini de 70 000 EUR” este în mod evident şi mai mic comparativ cu o ţară europeană medie, ca Austria, de exemplu.
      3. Impozitarea vehiculelor de peste 3000cc este drastică.
      4. Primăria are un buget uriaş, dar contractele cu firmele de salubritate sunt cum sunt, iar curăţenia se face pe măsură.
      5. Lucrările de infrastructură (pasaje, poduri, tunele, străzi, lucrări sub asfalt la apă, gaze şi canalizare) se fac în ritmul melcului, cu costuri nejustificate, cu multă mizerie şi de mântuială.

      Toate acestea sunt cunoscute. Însă “campania anti-automobilistică” începută de bloggeri şi postaci cam de prin 2005-2006 are şi o altă motivaţie.

      Ţările din Lumea Întâia (SUA-Canada, UE şi Japonia) care au un procent mare din populaţie “avut şi automobilist” au şi contrariul: o clasă “biciclistă, rucsacistă, activistă şi voluntară” foarte numeroasă, foarte bună de gură şi foarte bine susţinută atât de ONGuri, cât şi de unele autorităţi de Stat, gata oricând să facă agitaţie.

      În orice domeniu, existenţa contrariilor obligă la negociere, astfel încât interesul amândurora să fie satisfăcut.

      Ori la noi puţinii care se apropiau cât de cât de această imagine erau figuri destul de ridicole. Toate celelalte organizaţii politice, indiferent de culoare, susţin teoria imaginată de Măgăriceanu în 2004, că trebuie făcut totul pentru bani, creştere economică, proprietăţi, producţie, exporturi. Cu mici variaţii de la un partid la altul, nicio organizaţie politică nu gândeşte altfel – spre exemplu, oricât de anti-cota-unică erau PSDiştii în campania lor din 2008, propunerile lor în privinţa regimului de impozitare nu creau o diferenţă vizibilă, revoluţionară, faţă de regimul actual. Era puţin natural, orice lider politic este destul de bogat, şi deci câtuşi de puţin atras de ceva care se îndreaptă împotriva intereselor lui.

      Ori, atâta vreme cât marea majoritate a populaţiei este automobilistă şi nu există o opoziţie semnificativă, puţinii rămaşi în opoziţie devin furioşi şi se comportă în consecinţă.

      Atâta vreme cât majoritatea populaţiei de vârstă tânără se lupta să facă studii universitare (mai ales până în 2008), puţinii rămaşi în opoziţie devin furioşi şi fac o propagandă la fel de furioasă împotriva universităţilor de Stat şi private.

      Atâta vreme cât majoritatea populaţiei se lupta să strângă bani şi să se crediteze pentru o proprietate în Bucureşti sau alt oraş mare, până în 2008, puţinii rămaşi în opoziţie devin furioşi şi fac o propagandă la fel de furioasă pro-rurală.

      Atâta vreme cât majoritatea populaţiei cu 50 RON în buzunar bătea cluburile, puţinii rămaşi în opoziţie devin furioşi şi fac un scandal demn de o şatră de ţigani împotriva lui “bambu şi frateli”.

      Va fi o adevărată plăcere o viitoare campanie electorală a lui Sorin Oprescu în care majoritatea îl va susţine şi nu va avea o opoziţie adevărată, cu un candidat pe măsură :D

      ~Nautilus

      • Osterhase spune:

        Nu uita ca, chiar asa sarac, BMW isi prezinta noile modele INTAI la Bucuresti, Ferrari are cele mai multe vanzari in Romania, samd. Deci chiar daca in general or fi mai putine masini, procentul celor scumpe este MULT mai mare decat in occident. Dorinta de a te “da mare” merge un pic mana in mana cu marlania, nu?

      • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

        Cam lung, dar bine punctat!

        • Nautilus spune:

          Alţi ziarişti spuneau cam aşa: Într-o ţară normală există o forţă dominantă în societate şi una în opoziţie. Când una e dată jos, cealaltă, care are contra-soluţii de propus, se alege. De asta ţările normale democratice nu ajung la tiranie şi regim de teroare. În anormalitatea din Egipt, nu exista opoziţie adevărată, la lumina zilei. Singurii care apăreau ca inamici ai lui Mubarak erau “fraţii musulmani”, care nu se temeau să intre la închisoare pentru convingerile lor. Odată ce Mubarak a căzut, de unde să ştie publicul de un adversar care să acţioneze democratic şi pe care să-l voteze? Dacă nu aranjează “cineva” lucrurile, ghici ce nebuni ajung la putere?..

          Ori, dacă la noi nu există o opoziţie “ecologistă, biciclistă şi rucsacistă”, sau măcar o opoziţie “Matiz-arească”, e de mirare că singurul tip de reacţie contrară automobiliştilor e “interzic maşinile, vi le confisc şi distrug cu târnăcopul, vă spânzur de semafor dacă treceţi pe roşu, de-abia aştept să nu mai fie petrol ca să crăpaţi cu toţii etc”?

          ~Nautilus

    • acinigrev spune:

      foarte bun articolul si initiativa mai ales… ar tb publicat cu litere de-un metru pe banner in bucuresti
      tu stimabile care ai iesit pana in milano (ca alt exemplu nu ai dat) se vede de la o posta ce om esti, fara bun simt insa de astia gasesti peste tot in lume, si in italia si in spania si in portugalia si in mexic si in africa si in asia (fara japonia)… daca ai spirit de observatie vei vedea comparatia facuta … insa in multe locuri si spre asta ar trebui sa tindem in evolutia naostra ca specie este respectul si bunul simt pentru ceilalti decat noi. altceva nimic de spus!!

    • zet spune:

      Amice, tu esti simpatic in felul tau, dar nu ai inteles nimic…
      Ideea nu e sa pui oamenii cu bani sa plateasca in plus, ideea este ca acesti oameni cu bani ar trebui sa aiba un comportament mai civilizat (desi si aici e o chestiune discutabila – stiu oameni f saraci dar mult mai civilizati decat majoritatea ) si mai ales alta atitudine si alte asteptari de la cei din jur.

      E simplu: ai bani, ai oarecare putere – deci poti influenta lucrurile mai mult decat altii.

      Pana la urma de exemplu unii din acesti oameni cu bani (care detin firmele de constructii) pot impune mult mai eficient decat actualele autoritati mentinerea curateniei pe un santier. Da, ii costa ceva in plus, dar e o chestiune de normalitate si respect minim pt propria persoana (nu mai vorbesc de altii…) pt ca pun pariu ca nici lor nu le place noroiul/praful din centrul orasului.

      Spui ca Bucurestiul e “sarac, foarte sarac”, insa am vazut orase mult mai sarace, dar si mult mai curate. Deci se poate.

      Cu “sa nu mai parcheze masinile pe trotuar ca unor care n-au iesit din viata lor”, nu sunt sigur ce vrei sa spui…

      Cat despre opinia ca cu “buda asta de Romanie”, cred ca arata foarte clar ce te consideri…

      • lool spune:

        Iti spun eu ce vrea sa spuna, ca el a fost o tura pana la Milano sa-si cumpere o masina misto dupa ce a lucrat vreo 2 ani dand cu matura si in plus, pentru ca a mai pus vreo 2, 3 mii deoparte se mai considera si cu bani.
        Iar tu, pentru ca vrei sa ai un oras mai curat, un aer mai respirabil esti invidios pe el pentru ca el are masina adusa din Milano parcata pe trotuar. Despre frustat insa, nu stiu ce vrea sa spuna.

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Am fost la Milano, am observat. Ai dreptate parcheaya ca noi. Dar nu intelg de ce iei Milano drept model?

      Da, imi recunosc frustrarea pe care mi-o provoacă nesimţirea. Alternativa este ca in loc sa fiu frustrat sa fiu nesimtit. Nu sunt invidios, am masini.

  5. DanS spune:

    Solutia este complexa si dificil de implementat. Nesimtirea si nepasarea sant universal prezente. Daca pe nesimtitii cu masinile si camioane pot sa ii inteleg pt ca mai mult de atat nu ii duce capul, ce nu pot intelege si accepta este de ce autoritatile nu fac treaba.

    De ce nu isi protejeaza investitia in spatii verzi? De ce politia comunitara nu patruleaza non stop pe toate strazile pe care le au in custodie ca sa surprinda si amendeze pe toti cei care sfideaza regulile. Degeaba sant reguli daca cei care le fac nu se asigura ca sant respectate.

    Cat despre cum se parcheaza, observ ca majoritatea soferilor prefera sa fie comizi si nesimititi si sa se infiga in primul spatiu liber pe care il gasesc, indiferent daca se suie pe trotuar si obliga pietonii sa mearga pe carosabil, sau daca distrug un petec de verdeata, sau blocheaza o banda de circulatie.

    Astia sant cei care ar trebui sa fie amendati la sange ca sa se invete minte sa nu mai faca asa ceva.

    Dar nu. La noi nu se poate asa ceva.

    La noi, daca trimiti o reclamatie la primarie, politia rutiera, politia comunitara esti plimbat din vorbe si masuri se iau la sfantu’ asteapta.

    Bleah autoritati! Imi este scarba…

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Eu am dezvoltat pasiunea de a ma lua la modul serios de politisti atunci cand nu-si fac treaba. Par pierduti in spatiu. Raspunsul lor este intre hilar si obraznic. Dar ma distrez teribil cand ii fac sa transpire si ii pun la munca. Macar atat pentru taxele pe care le dau – scuzati-ma – pe fundul lor.

  6. vlad spune:

    vedeti Singapore

  7. Aph spune:

    Da, am vazut cum se spala camioane inainte de a iesi din zona de santier care la randul ei e inconjurata de o plasa deasa pentru a nu lasa praful sa iasa.
    Dar sunt camioane cu moloz care pur si simplu traverseaza Bucurestiul prin plin centru, lucru care nu ar trebui sa fie sub nici o forma permis. OK, ne lipseste o centura adecvata iar asta sper sa fie unul din cele 5 lucruri rusinoase, dar nicaieri in lume nu am vazut camioane in centrul orasului, nici macar de marfa.

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Nu m-am gandit la centura, dar cu siguranta va fi una dintre optiunile topului pe care-l voi propune pe contributors.ro si la care vom vota cu totii on-line. Multumesc!

  8. mihai spune:

    Solutia este apa cu sapun si multe perii :)
    Cum sa nu fie noroi cand inca facem curatenie pe strazi cu maturoaiele? Singura evolutie in ultimii ani a fost ca am trecut de la maturoaie din crengi la maturoaie din plastic. Dar sunt tot cu operare manuala si doamne fereste sa arunce o galeata de apa cu niste detergent si sa spele tot praful. Si spalam azi, maine, un an … pana se duce tot noroiul dupa care spalam din nou ca sa mentinem curat.
    Cum sa nu fie praf cand avem foarte putine spatii verzi. Parcurile au si ele un rol in retinerea prafului si curatarea atmosferei.
    Adevarul este ca ne-am obisnuit sa traim in mizerie si nu ne mai sare in ochi. Adevarul este ca lumea este convinsa ca rezolvarea acestei probleme nu sta in puterea ei si atunci singura “solutie” este sa o ignore, poate trece.
    Eu sunt pregatit sa donez o punga de detergent pe luna celor care se ocupa de curatatul strazilor si mai am si doua perii pe acasa in plus. Sa puna ei apa si mana de lucru si sa mai spalam din gri/maro si praf.

  9. adrian spune:

    A, e mai simplu decat crezi. Exista o hotarare, nu spun cine era primar general, care zice ca la fiecare santier trebuie sa fie rampa de spalare a autovehiculelor. Hotararea asta sta la baza primelor spagi care se dau la deschiderea unui santier, orice functionar care vine in control pomeneste de rampa si ia plicul. Pentru ca rampa se cere si la santierele la care nu intra nici o masina in santier, si la o casa, la orice lucrare. Chiar daca subsolul este pe toata suprafata constructiei si nu ai unde sa faci rampa si ce sa faci cu noroiul.
    Cauza este ca rampa nu este prevazuta in autorizatia de construire sau in cea de organizare de santier. Daca ar fi pusa in proiect s-ar vedea daca poate fi facuta sau nu, si ce masuri se pot lua.
    Santierele nu prea mai sunt, noroiul e acealsi. Masinile care fac curatenia doar stropesc in zona centrala a strazii, nu spala langa rigola, care de obicei nu functioneaza. Spatiile verzi sunt insa parte fara iarba, mai ales in zona blocurilor, si sunt mai sus decat trotuarele. Ploaia antreneaza pamantul

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Avem nevoie de activisti locali care sa verifice autoritatile. Sa meraga in urma lor. Problema este ca nu sunt programe de finantare pentru oengisti pentru asa ceva. Eu daca as fi intr-o filiala locala de partid de opozitie asta as face. As arata acolo unde autoritatile nu-si fac treba, deci ori sunt incompetente, ori iau spaga.

  10. Tana spune:

    Si la noi exista obligatia (teoretic) ca la iesirea din santier sa speli rotile autovehiculelor. Si in comune, valabil pentru intrarea masinilor agricole pe carosabil. Deci cadru legal este. Dar la noi conceptul de amenda a disparut. Vezi soferi care circula pe dupa refugiu, trec pe rosu iar politistii stau linistiti si admra peisajul.
    In momentul in care ai depus cererea pentru autorizatia de construire ai obligatia sa inchei un contract de salubritate pentru evacuare deseuri. Nu stiu cum si de ce multe din santiere au deseuri pe care le evacueaza unde gasesc (pe trotuare, pe cate un teren viran din vecinatate).
    La noi, diferenta dintre teorie si practica e uriasa.
    Nu stiu care sunt celelalte 4 lucruri de care sa ne fie rusine, dar cred ca totul putea fi rezumat in: “Singura noastra problema este ca nu se aplica amenzi”

  11. kdracu spune:

    nu-i prea stiintific dar daca-ti place sa publici la gazeta, e bine si asa. in fapt praful provine din baragan care a fost intotdeauna prafuit, mai putin vreo 20 ani cand la irigat neanicu. asadar pe de o parte nu mai avem irigatii in baragan, pe de alta nu mai avem perdea de padure in jurul orasului care sa ne apere de acest praf.
    cat despre basculantele din germania spalate pe roti, noutatea ar fi ca de cativa ani acelasi lucru e obligatoriu si in romania si companiile mari de constructii mai si respecta regulile cateodata, pe scurt: am vazut de multe ori asta in bucuresti.
    solutia ar fi sa ne mutam pt o perioada, noi in koln si nemtii in bucuresti, cat ne ia noua sa le distrugem orasul, le-ar lua lor sa ne scape de noroi

    • me spune:

      Corect! Masinile care il iau pe roti sunt doar cel mult o modalitate de a imprastia praful, si mult mai putin eficient decat o face vantul.
      Ce ar trebui sunt spatii verzi, irigatii si protejarea de vant. Pe langa solul predispus la praf, cred ca si faptul ca e foarte mult beton si moloz (de calitate indoielnica probabil, ceausist) produce praf. Daca s-ar construi mai mult otel si s-ar mai darama din blocurile vechi iarasi ar ajuta probabil.
      Clima e super uscata in Bucuresti, deci spatiile verzi ar fi primul lucru.

  12. Alex spune:

    Noroi si praf de Bucuresti
    (4 iul 2008)

    Metamorfoza noroi-praf in Bucuresti este o chestiune de anotimp, dar si una de civilizatie. Cat este ea de veche, se stie. Practic, dintotdeauna. Problema este alta. Cand a fost altfel? Coabitarea cu praful si noroiul a devenit o traditie cu adevarat urbana, desi este preluata din lumea satului.

    Inca din secolul al XVI-lea s-au pastrat informatii despre miasmele si mocirla care rasareau de sub pavelele de lemn cu care erau pavate principalele “poduri” ale targului, pana la baltitele mahalale de margine, nepavate, pe ale caror ulite carutele lasau urme adanci in noroi. Peste secole, descoperim ca “izvorul principal al stricarii aerului in Bucuresti este solul murdarit de oameni si animale, strazile rau pavate, rau intretinute, contaminate de bolnavi, circulatia vehiculelor de transport si a oamenilor, emanatiunile din canale, locuinte si industrii.”
    Cum omul nu poate modifica nici clima, nici terenul, el poate lupta “contra murdariei drumului public; locuitorii sa nu depuna fecale, urine etc. pe drumul public; sa se faca urinoare si cabinete publice; sa se pedepseasca sever acei care murdaresc strada cu fecale sau urine; sa se stranga excrementele animalelor. Sa se interzica cu desavarsire scuiparea pe strazi, fapt ce se aplica in unele orase din Germania si Statele Unite”. Randurile de mai sus apartin unui medic din anul 1914. El descrie un Bucuresti in plin Belle Epoque, incarcat de praf mai tot timpul anului si amenintat de noroiul iernii, indeosebi dinspre cartierele marginase.
    “Calitatea aerului ce respiram in Bucuresti este indicele cel mai evident al starii igienice generale a orasului. Astfel, cu cat aerul din Bucuresti este mai lipsit de praf, de fum, de diferite mirosuri, cu atat vom fi mai siguri ca, pe de o parte, pavagiul, curatenia si circulatia de pe strazi sunt mai ingrijite, si, de pe alta parte, repartizarea industriilor este mai bine facuta si ca locuintele particularilor sunt mai curate.” Bine ar fi sa fie asa! Despre cat de bun este pavajul si cum este el intretinut in ultimele decenii s-a scris mult. Circulatia de pe strazi pare a fi la indemana oricui, iar sputele tuberculosilor si gripatilor azvarlite pe asfalt cu dezinvoltura sunt uscate de soare, iar prin circulatie, praful fin ce rezulta de aici, este inhalat de oricine. Si iar viroze respiratorii, gripe bizare, carantina.
    Ce masuri trebuie luate? Spicuim cateva dintre dezideratele igienice ale anului 1914: “In primul rand, strazile se apara de noroi si praf prin pavaje solide. Cel mai bun pavaj este betonul si asfaltul, apoi lemnul, apoi piatra cubica. Cand s-a facut praf sau noroi sa fie cules si sa se repare pavajul stricat. Strada se spala in fiecare zi. Sa se ia masuri pentru captarea prafului, fumului, mirosurilor industriale. Sa se reglemeteze circulatia in oras.
    Pentru a suprima scuipatul de pe bordura, urinarea si exhibarea fecalelor in plina strada, si fiecare sa-si preia responsabilitatea igienei personale, lucrul acesta se poate face numai prin schimbarea mentalitatii”.

  13. cristian spune:

    Noroiul ar trebui sa fie pe locul 10 sau 15 … la cate alte “lucruri de care sa ne fie rusine” se intampla in Bucuresti.

    De exemplu:
    - Cersetorii si vanzatorii de servetele umede din RATB si de peste tot,
    - Vanzarile de leustean si morcovi pe peron la tramvaiul 41,
    - Manelistii care isi asculta mizeriile oriunde ar fi neaparat la difuzorul telefonului (nu vorbesc de cazuri izolate, este un fenomen raspandit pe sacara larga in Bucuresti)
    - Toti locutorii satelor ajunsi peste noapte in Bucuresti, care se perinda peste tot in stilul lor caracteristic,
    - Cainii maidanezi care in curand or sa depaseasca la numar locuitorii Bucurestiului.
    - Traficul cu iz de tara africana
    - Blocurile “reabilitate termic” vopsite penibil si multicolor, in complet dezacord cu ce e in jurul lor,
    - Gunoaiele de peste tot pe strada si de prin copaci, oamenii care arunca orice pe jos ca intr-un cos de gunoi si carora li se pare absolut normal dar care se declara indignati de privelistile dezolante de pet-uri si ambalaje;
    - Persoanele care au caine si considera liftul blocului si trotuarul din fata blocului WC-ul personal al acestuia;
    - Mirosurile din mijloacele de transport in comun, indiferent de zi si de anotimp, oriunde, oricand.
    - Oamenii care, venind din locuri unde mizeria, primitivitatea, ciobanismul si jegul sunt omniprezente, le promoveaza mai departe, de unde si imaginea orasului in care traim.
    - Tiganii care striga dupa fiare vechi (ca in secolul 14) prin cartierele militari, dr. taberei, etc,
    - Pârloagele (locuri cu buruieni, goale, nefolosite, reprezentative tarii noastre) de ex. Ciurel langa strand si McDonald’s unde este un astfel de loc de colectare a cainilor morti si a gunoaielor fix in orasul Bucuresti. Acest tip de utilitate pentru spatiul urban se pare ca dispare odata cu trecerea granitei cu Ungaria, Bucuresti fiind cu mandrie limita vestica a pârloagei urbane.

    Lista poate continua (aproape) la nesfarsit.

    • Mihai P spune:

      @Crisitan:
      O parte din lucrurile pe care le-ai enumerat nu mi se par asa de rele. De exemplu, tiganii care strang fiare vechi, pe langa faptul ca ajuta la reciclare, dau un farmec orienetal orasului. La fel si vanzatorii ambulanti si pietele agroalimentare improvizate.

      Cat despre cei care asculta manele in public – merg zilnic cu metroul sau tramvaiul si destul de des cu autobuzul, si pot spune ca problema nu e asa grava. Rar de tot (o data la cateva luni) intalnesc astfel de nesimtiti.

      In fine, exprimarea “locuitorii satelor ajunsi peste noapte in Bucuresti, care se perinda peste tot in stilul lor caracteristic” e plina de aroganta gratuita, pentru ca faptul ca unii sunt veniti de la tara nu e o problema in sine, nici nu sunt toti taranii necivilizati.

      • Cristian spune:

        N-aveam chef sa mai raspund dar daca tot n-am ce face … unu, nu de farmec oriental are nevoie bucurestiul asta si asa destul de asemanator cu un oras din kazakhstan. saormerii, chinezarii.. avem destul “farmec” oriental. Doi, problema cu manelistii pe speaker e cam puerila deci o las sa treaca cat despre faza cu taranii, n-am zis niciodata ca sunt toti necivilizati – i-am enumerat intr-o lista cu lucruri de care ar trebui sa ne fie rusine in Bucuresti, si locul lor e aici in clasament. Mersi pentru feedback, esti de treaba.

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Asa o fi. Dar acesta este topul meu :)

      Sugestiile dumneavoastre sunt foarte bune pentru ca le putem introduce atunci cand vom vota aici, pe contributors.ro, lucrul cu care ne este cel mai rusine ca bucuresteni.

  14. silicon_v spune:

    Nu pune noroiul pe baza masinilor si a oamenilor. Solutia e alta. Eu am vazut-o in alt oras, mai la vest de noi: BORDURA.

    Da, bordura aia pentru care Videanu a fost practic jupuit public.

    Regula e simpla si e numai una: pamantul nu are voie sa fie mai inalt decat bordura, in nicio zona. Orice petec de pamant cu iarba sau alte cele e protejat de o bordura. Mai mica, daca discutam de pamantul din spatele blocurilor. Mai mare, FOARTE MARE, daca discutam de o zona in care e posibil sa intre unii cu masinile peste el.

    Si cam asta e tot. Studiati orice petec de pamant din jurul blocurilor sa vedeti daca se aplica chestia asta. Nu se aplica. La orice ploaie mai tare pamantul se scurge practic pe trotoare si in strada. Si evident, soferii se catara pe acest pamant neprotejat.
    Trebuie protejat cu borduri, asta e solutia.Si eu am vazut-o, functioneaza.

    P.S. Totusi, ca sa fiu drept exista si a doua sursa: constructiile. Aici primariile trebuie sa impuna reguli dure: protejarea cu plase a zonelor, spalarea rotilor camioanelor care intra si ies, obligarea constriuctorului sa faca curat, etc.

  15. bancher spune:

    Sunt de acord cu Cristian, nu namolul e principala problema a noastra.
    Apropos de namol, hai sa fim seriosi ca nu aututursimele private sunt sursa namolului. Si eu am masina, o spal cu sarg la 3 saptamani, si dupa max . 1 saptamana e iar murdara, de la praf, poluare si mizeria de pe strazi.
    Sursa namolului sunt santierele si permanentele lucrari de constructii, sapare de santuri, excavari prin spatiul verde, coroborate cu lipsa spatiilor verzi. Solutia ar fi amenzi mari pt cei care murdaresc soselele cu masinile lor murdare de noroi (indiferent ca sunt camioane sau masini TICO), ogligativitatea ca toate camioanele sa isi spele rotile si sa se faca si curatentie pe strazi (pt ca, hai sa fim seriosi, eu nu am vazut pe nimeni sa spele namolul de pe trotuare si strazi).

  16. Hantzy spune:

    Amenda la sange?! Poate, dar abia atunci cand in planul de sistematizare vor fi suficiente locuri de parcare. Altfel e ca si cum ai cere soferului sa fie corect, fara sa-i pui la dispozitie posibilitatea de a o face. Cam cum m-am simtit io cand, aflat in concediu in Ro, am intrebat la vreo 10 benzinarii dupa Rovigneta si pentru ca nu aveau decat pentru un an plecam mai departe. Politistii insa au vrut sa-mi dea amenda.

    E drept ca planul de sistematizare a capitalei a fost facut in anii 50-60 si atunci nevoia de biburi a populatiei era infima. Ca n-au prevazut edilii de atunci greutatile de azi e la fel de scuzabil precum Boc prevede de doi ani sfrasitul crizei care nu mai vine.
    Insa daca actualii edili n-au nicio vina, de ce sa aibe locuitorii?

  17. Nae spune:

    Cine sa aplice amenzile ? Pe vremea santierului blocurilor Primavara din Prelungirea Ghencea cand utilajele santierului au facut praf drumurile modeste din spate, ameliorate an de an din contributia locuitorilor din zona ( si fara nici o contributie din partea santierului) cu piatra si deseuri de asfalt, sau cand au umplut cu noroi Prelungirea Ghencea pentruca n-au mai putut utiliza drumurile din spate, i-am reclamat de nenumarate ori la politie. Masina politiei venea, isi lua obolul, pleca si nimic nu se schimba. Sau Primaria sectorului 6 care, in cardasie cu arhitectul sectorului, au autorizat ridicarea blocului de 14 niveluri intr-o zona cu regim de inaltime 2+1, sa se intereseze de ordinea si curatenia din jurul santierului ? Nici vorba.

  18. Khalis spune:

    Sa stii ca legea prevede amenda pentru soferii ale caror masini murdaresc drumurile publice. Ca nu se aplica, asta e alta papica de peste…
    Cu parcarile… e vina mea ca posesor auto ca primaria nu-mi pune la dispozitie o parcare normala si ca trebuie sa-mi distrug bucsaraia urcand bordura aia ori de cate ori e nevoie? Parchez unde apuc, doar nu o sa las masina in mijlocul aleii? Sau, mergand pe ideea ta, ar trebui sa facem un sfat al asociatiei de locatari de fiecare data cand vrea unul sa-si ia masina, nu? Daca nu mai sunt locuri in parcarea amenajata… pac!… nu mai are nimeni din bloc voie sa-si ia masina… desi e o chestie spusa ironic, deja vad beculete licurind in mintile unora…
    Concluzie: pana acum e doar un alt articol fara substanta, plin de truisme si de frustrari…

  19. zigzag spune:

    Exagerezi. Nu stiu ce varsta ai dar ai o imagine destul de copilareasca a realitatii. Mai ales solutia cu amenda e amuzanta. Cum sa legiferezi un cadru punitiv daca nu ai oferit un cadru de protectie? Adica, cum sa dai amenda daca nu i-ai oferit omului solutia de parcare? Nu respecta locul special amenajat si parcheaza abuziv, amendeaza-l. Dar ce sa respecte?
    Dupa logica ta, maine ar putea sa apara amenda ca nu mergi exclusiv pe trotuare. Ce te faci in zonele in care nu exista trotuare? Toata lumea primeste amenda?
    Tu iti doresti o administratie puternica si pusa sa dea amenzi? Nu mai degraba ar trebui sa iti doresti o administratie inteligenta pusa sa gaseasca solutii?
    Atitudinea radicala este la fel de dizgratioasa indiferent de mobilul ei: de la religios pana la ecologist sau social. Activistii efervescenti au aceeasi imagine ridicola indiferent de ceea ce sustin.
    Peace, man!

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Celor ca tine le-am raspuns in urmatorul articol. Ti-l dedic. Esti jurist, uh? Vrei sa ma exprim in cuvinete alese? Dar aleg sa nu o fac aici. Uite o tema pentu acasa pentru un jurist ca tine: exista in declaratia drepturilor omului ceva care sa denote ca dreptul de a avea o masina este un drept garantat? Sau este un drept natural? Eu cred ca mai intai trebuie sa iti permiti o masina dupa aia sa ceri facilitati. Iar pentru facilitati plateste! Nu folosi spatiul public ca pe curtea din spatele casei.

    • Ciprian Cucu spune:

      În Elveția, mașina este unul din cele mai scumpe bunuri pe care le poți avea.
      Politica de „limitat numărul autovehiculelor” este precizată express în stilul de administrare locală, ceea ce presupune:
      - locuri de parcare rezidențiale doar pentru rezidenți (cu mașină înregistrată la adresa de rezidență!)
      - în zonele centrale există doar parcări publice cu limită de timp (și f. scumpe)
      - parcări private ce pot fi închiriate pe sume mari
      Mașina se folosește astfel cel mai mult pentru a ieși din oraș.

      Desigur, ei au o infrastructură de transport bine pusă la punct, dar nu poți să joci jocul ăsta „oul sau găina la nesfârșit”…
      Până la urmă problema e veche: legi există, cu aplicarea lor stăm prost!
      (vreau să văd și eu că un „smecher” cu Q7 sau X5 primește și-și plătește amenda de parcare!)

  20. bozo spune:

    -amenda reprezinta o solutie. Acolo unde nu sunt pedepse pentru incalcarea regulilor oamenii actioneaza anarhic. Teoretic este cea mai simpla solutie a carei eficacitate e dovedita practic…mai mult prin alte tari, dar poate incepe sa functioneze si la noi.
    -o alta masura necesara este impunerea de reguli pentru curatenia publica si privata. teoretic exista, dar practic curatenia publica se face tot cu tarnul actionat manual si ridicand praful pana la nori si cu traditionala cisterna de apa cu perie care se plimba pe carosabil facand o curatenie precara. Cat despre obligativitatea persoanelor fizice si juridice de a-si face curatenie in fata usii nu stiu cat de mult se respecta.
    -o alta masura extrem de necesara dar deja utopica in contextul romanesc de azi este refacerea lizierelor de padure din jurul Bucurestiului. Dupa cum spunea cineva mai sus, Bucuresti este oras de campie expus norilor de praf adusi de prin Baragan si nu numai. Padurea are capacitatea de a opri acest nor de praf. Daca ar creste si numarul de spatii verzi si parcuri din oras atunci efectul ar fi si mai mare.
    -o alta masura necesara este organizarea de campanii agresive de constientizare si de evidentiere a avantajelor unui trai curat (de ex. reducerea bolilor respiratorii, mai putini bani aruncati pe medicamente, o viata mai frumoasa etc.) . Asemenea campanii ar trebui facute cu personalitati ale statului, personalitati publice respectate (actori cunoscuti, vedete tv etc). Ar trebui organizata o zi a curateniei macar odata pe luna.
    -masuri inovative de schimbare a mentalitatii oamenilor (marketing social). Este faimos exemplul fostului primar al Bogotei, Antanas Mockus (filosof si matematician) care a introdus tehnici inovative de management social pentru a rezolva probleme similare cu cele din Bucuresti (si nu numai). Printre altele, pentru a civiliza locuitorii orasului, Mockus a angajat vreo 400 de mimi de strada care sa parodieze gesturile necivilizate ale cetatenilor (in special in trafic). Cu diverse masuri similare a reusit sa schimbe radical orasul in cca 2 ani obtinand succese fantastice: a infiintat 7000 de grupuri de siguranta a cetatenilor (voluntariat) si rata omuciderilor s-a reduc cu 70%, a eficientizat consumul de apa cu 40%, incidentele de trafic s-au redus cu peste 30%, a extins accesul la canalizare de la 78% la 95% si a asigurat alimentarea cu apa potabila la toate locuintele (inainte de el era la sub 80%).

    Se poate, important este sa vrem. si sa existe lidership.

  21. Frobenius spune:

    Pentru cei foarte tineri si pentru cei care au sosit ieri in Gara de Nord ar putea fi utila informatia ca problema este ceva mai veche. S-a acutizat din perioada santierelor mosite de Ceausescu pentru “edificarea” monstruozitatilor cu care a “binecuvintat” orasul. Tot din acea perioada dateaza si aparitia “comunitarilor” (ciini, nu… altceva). Cam tot pe atunci a avut loc si un mare val de migratie catre oras. Deci… istorie.
    Ar mai trebui spus, tot pentru indignatii de astazi, ca se poate constata o imbunatatire a situatiei. Bucurestiul de astazi este mai curat decit Bucurestiul de acum 10 ani. Din pacate imbunatatirea este prea lenta in raport cu cresterea (justificata) a pretentiilor.
    Primavara, asa cum este acum, situatia este ceva mai neplacuta. Poate si pentru ca in timpul iernii activitatea de curatare a strazilor este ceva mai redusa (si nici zapada nu este evacuata din oras). Poate si pentru ca s-au inmultit maidanele “boom-ului imobiliar”.
    Evident ca este loc pentru mai bine, chiar loc destul, dar… sa raminem optimisti. Mai sint doar doua zile pina iesim din criza, vom scapa si de noroi.

  22. travis spune:

    In mod normal, “spatiile verzi” ar trebui sa se rezume doar la parcuri. Nicaieri in lumea civilizata nu vezi gradinile pe care noi le avem in jurul blocurilor. Acelea nu sunt spatii verzi pentru ca nimeni nu le acopera cu iarba iar atunci cand primaria o face, oamenii sapa si pun flori in loc.

    Asa zisele “spatii verzi” sunt doar surse neintrerupte de praf si mizerie. Ori pui iarba peste tot iar in jurul copacilor gratare de metal care sa lase apa sa circule, ori te muti in Budapesta.

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Bine punctat. Dar tot am o problema cu nesimtitii si indisciplinatii.

    • camelia spune:

      Te contrazic. Spatiile verzi din jurul blocurilor, cladirilor exista si in vest (marea Britanie, Olanda ca si exemplu). Doar ca ele sunt intretinute: fie doar gazon si cate un copac pe ici colo, fie chiar si cu flori.
      Dar educatia si vilizatia in vest este intretinuta de catre amenzi.

  23. cir spune:

    Amenda singura este o prostie. Beneficiarul lucrarii trebuie sa plateasca costurile organizarii santierului, inclusiv curatarea masinilor cand ies din santier. Acest articol trebuie prevazut expres in caietul de sarcini si in devize. Asa e sigur ca va plati costurile corespunzatoare si de-abia dupa asta putem trage la raspundere pe vinovat. Cata vreme lucrarile se contracteaza la 60 % din pretul estimat de proiectant, e clar ca vorbim de economii “la sange” si nu se poate vorbi de securitate reala in munca (protectia muncii), standarde de calitate si de protectia mediului. Lucrez de peste 15 ani in costructii si nu am vazut devize (organizare de santier) care sa specifice costuri cu securitatea muncii sau cu protectia mediului (Contractorul le cere prestatorilor certificare insa nu intelege sa plateasca aceste activitati, asa ca executantul se face ca respecta, contractorul se face ca nu vede)

  24. Sorin spune:

    Iar in putinele zone in care nu sunt masini (alei),
    avem ceva si mai dezgustator: noroiul amestecat cu rahat de caine.

  25. luci spune:

    1.CORUPTIA GENERALIZATA.2.LIPSA BUNULUI SIMT.3LENEA GENERALIZATA.4..LEHAMITEA GENERALIZATA.5.LIPSA DE CARACTER.Toate acestea genereaza TOP 1000 de lucruri de care trebuie sa ne fie rusine dar din TOP 1000 ele reprezinta TOP 5.

    • Alex spune:

      Sunt de acord cu tot ce se scrie aici. Dar mai este un aspect care ne scapa: felul cum se face curat in Bucuresti. Lehamitea angajatilor de la salubritate, in frunte cu sefii lor care stau si “baga de seama”. In Bucuresti notiunea de a matura si a face curat pe strada inseamana – a stringe gunoiul vizibil…praful este gidilat ci matura din dotare. Notiune de a face curat nu include si stringerea prafului. Nici nu are cum altfel…cine prin firea sa nu prea tine la curat..cum sa-o faca pt altii.

  26. teo spune:

    Am citit si nu m-am dumirit. Dupa locul 5 ce urmeaza? Care este locul 1? Credeti ca doar noroiul sufoca Bucurestiul?
    Eu stau la curte. Pe o mica portiune din trotuarul din fata casei este un loc cu pamant. Fac curat la fiecare 3 zile. Am plantat flori si arbusti. Degeaba! Sunt calcate in picioare de caini, de masini sau sunt rupte, atunci cand infloresc, de asazisii oameni. Vis-a-vis de casa noastra este un mic butic, iar operatorul care lucreaza acolo ma ironizeaza dragastos, de fiecare data cand ma vede maturand trotuarul: da, da, da, doamna, faceti curat, sa aibe cine murdari!
    Totul este in zadar. Proprietarii de caini nu ridica rahatul, desi aceasta obligativitate este legiferata. Cine sa o aplice? Daca am indraznit sa ofer o punga unui proprietar de caine, aproape ca nu m-a batut. Imi este greu sa va spun ce se intampla seara in parcul Circului, unde totusi, in fiecare dimineata se vad cel putin 7 – 8 angajati ai primariei care fac curat!
    In plus, toti detinatorii de masini parcheaza pe trotuar, aproape chiar in poarta, obligandu-ne sa mergem pe strada, desi trotuarele sunt facute pentru pietoni, nu pentru parcatul masinilor. Noroiul pare un rau mult mai mic decat altele.
    Faceti-va singuri o analiza, cati dintre voi faceti la fel ca in aspectele semnalate de mine si apoi mai vorbim despre ce este pe locul 1 sau pe locul 5.
    Veti constata ca daca eliminam NESIMTIREA, care este in mod clar pe locul 1, aproape ca nu veti mai avea cu ce sa completati urmatoarele locuri, iar noroiul va fi doar un accident adus de ploiaie…

  27. elena spune:

    Noroiul pe primul loc?

    O alegere cam ciudată. Dar gunoaiele omniprezente, maidanezii colţoşi? Plus că la primul cutremur numărul de clădiri picate va deveni categoric cea mai jenantă caracteristică a Bucureştiului.

  28. alina spune:

    ba nu este deloc normal sa legam mizeria de saracie. nu mizeria de care se face vorbire in acest caz, cel putin. e gratis sa nu arunci gunoiul de la geamul bucatariei direct in strada, si la fel de gratis e sa ridici o hartie de pe jos si s-o pui intr-un cos de gunoi. nu costa bani. e vorba de educatie, facuta cu vorba sau/si cu amenda. bogati, saraci, ne lipseste aceasta educatie.

  29. Razvan spune:

    Noroiul este o probleme in toate orasele mari, mijlocii si mici din Romania. Desigur ca cel din orasele mari este mai pronuntat.
    Am calatorit mult in lume si am un exemplu: Houston (SUA, Texas), este orasul ce s-a construit pe o mlastina, din ciment, fier si sticla. Cu toate acestea nu este praf…mai deloc. De ce? unde nu este ciment este iarba, multa iarba care este intretinuta. Este o iarba speciala cu frunza lata si rezistenta la trafic. In acelasi timp exista bun simt si desigur amenzi. Am parcat in fata casei unui prieten (roman) si din neatentie am calcat putin iarba… prietenul meu dupa ce a vazut ce am facut, a luat o grabla si a re-aranjat locul unde am calcat eu.. si asa fac mai toti pe acolo.. iarba este peste tot, mai ales pe langa drumuri, sosele si autostrazi..

  30. Some spune:

    Problema cu noroiul, este ca “militienii” nu dau amenzi, exista lege:
    Art. 102. – (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a IV-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
    26. patrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pun In pericol siguranta circulatiei;
    (4) Clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:
    a) clasa I – 2 sau 3 puncte-amenda;
    b ) clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amenda;
    c) clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amenda;
    d) clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amenda;
    e) clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amenda.
    Cadru legal exista, trebuie doar aplicat..dar cine sa aplice in romania legea?

    Mult noroc tuturor..

  31. cetatean spune:

    Cantitatea de noroi/praf este invers proportionala cu gradul de civilizatie al unei popuplatii. Nu spun natie pentru ca romanii nu sunt una.
    Apoi cum sa spele camioanele rotile in santier daca toata suprafata santierului e in multe cazuri ceva mai mare decat a camionului?
    Si cum sa deranjeze pe cineva praful atata timp cat cei mai mari oameni in stat umbla cu pantofii murdari de praf ? Simplu: daca i-ar preocupa sa-si faca pantofii macar atunci cand merg la intalniri, receptii (chiar si cu masinile) si-ar da seama ca trebuie facut ceva in legatura cu praful/noroiul din Bucuresti. Dar nu le pasa. Si atunci n-ai la ce sa te astepti. Nu e resemnare. E o observatie.

  32. aladin spune:

    Probleme mari ale Romaniei
    1 canalizarea la sate-nu e posibil sa aibe cineva buda in curte
    2 autostrazi-arata nivelul de trai al unei tari si usureaza viata, dinamizeaza economia
    3 pavarea si asfaltarea la sate- e inumana viata la tara
    4diguri si orice ca sa previna inundatiile
    5 demolarea cladirilor cu risc
    6 birocratia-nu e posilbil sa mai existe cozi pt o adeverinta
    7eliminarea tuturor(avocati, notari, judecatori, procurori, etc| care au facut facultati particulare si au luat examene pe spagi- e o rusine nationala ca un om nepregatit sa fie pus in functii de conducere-daca se da un examen fara aranjamente 90% nici nu au idee de ceva.
    8sa fie interzis in politica sa migrezi la mai mult de 2 partide
    9daca nu sunt in stare firmele sa profite de banii de la UE sau alte organisme , statul sa infiinteze firme de stat si sa construiasca, asfalteze , asa ar exista si mai multe locuri de munca

  33. v Marcel spune:

    ” lipsa infrastructurii care duce la nervi şi nepăsare, ” este o legenda pe care o cred romanii ca sa se scuze. Am vazut romani emigrati in vest care conduc in stil descurcaret si explodeaza de nervi cand un sofer batrand nu merge cu viteza dorita de ei. In nici un caz nu-i vorba de lipsa de infrastructura ci de civilizatie.

  34. ida spune:

    1. bucurestiul nu e deloc sarac: face pib vreo 12-13.000 eur/locuitor, adica vreo 18.000 usd/loc., adica mai mult decat pib-ul mediu al italiei;
    2. are un buget local care se apropie de cel al vienei; diferenta e ca vienezii nu subventioneaza “gauri negre” gen radet, nu cheltuie 600.000.000 euro/an pe panselutze (2,4 miliarde euro pe mandat ca sa-l citez pe vanghelie, ca el calculeaza cu mandatu’ ), nu reabiliteaza termic jafuri de blocuri cu mai multi eur/mp decat pretul de constructie si nu cumpara tramvaiele securistilor de la astra arad;
    3. bucurestiul e un oras de campie, asezat la limita baraganului; s-a dezvoltat in mijlocul unei paduri si asta ne-a protejat cateva sute de ani; pana la ceausescu si succesorii lui; au taiat copacii – ne bate vantul; tot praful baraganului e pe noi, atat de simplu; uitati-va pe hartile de poluare: cel mai inalt nivel de poluare este cel cu particule de praf; marginile orasului in sud si est sunt aproape la fel de poluate ca bd. magheru; am ajuns sa avem clima sevilliei doar ca nu am mostenit si traditia lor de a matura de 5 ori pe zi;
    4. densitatea populatiei in centrul buc. e de vreo 3 ori mai mare decat in viena, budapesta etc; 10.000 loc/km patrat; despre densitatea masinilor in centru n-are sens sa vorbim – tot traficul trece prin centru;
    5. bucurestiul e in santier din anii ’60; eu am crescut si am imbatranit printre macarale, schele si buldozere; au inceput cu imgb, berceni, etc.: ne-au innecat in noroi si in praf; au terminat cu uzinele si cartierele-dormitor, s-au apucat de demolari; au ras tot centrul, cladiri, parcuri, tot; ne-au lasat km patrati de maidane; dupa 89′ au lasat maidanele intacte si s-au apucat de office-uri de 19 etaje; de reabilitat termic si vopsit in portocaliu-chilot, rosu-psd si galben-chiliman blocurile lui ceuasescu; toate astea, pe langa nervi, creaza praf;
    6. bucurestiul are rata mare de migratie; si asta dureaza de 70 de ani; am inceput cu refugierile din timpul razboiului, am continuat cu “ctitoriile muncitoresti” si de cand am trecut la capitalism migram de rupem pamantul; nu cred ca in orasul asta sunt mai mult de 25% bucuresteni; nici nu cred ca cei care vin de la slobozia au un defect la adn care ii face sa produca mai mult noroi decat bucurestenii get-beget; problema este ca migrantii au o perioada fireasca de adaptare la un model cultural diferit; vin din localitati mult mai mici, unde oamenii se cam cunosc unii pe altii; unde daca nu-ti maturi trotuarul te stie toata urbea; ajung in bucuresti si se simt eliberati de orice presiune si responsabilitate comunitara; le trebuie 1-2 generatii sa asimileze conventiile anonimatului urban; le asimileaza nepotii lor care, evident, o taie la toronto; si vin altii; si ramai tampit citind zeci de posturi despre oportunitatea spalatului rotilor de la masini, intr-un oras in care nici 1% din populatie nu-si spala cu furtunul trotuarul din fata casei/blocului in care locuieste; maxim 10% isi sterge pantofii pe presul de la intrarea unei institutii; vreau sa inchei intr-o nota optimista: ultima data cand am mers cu metroul am ramas cu impresia reconfortanta ca parca au inceput sa se mai spele pe picioare; ceea ce nu e de neglijat.

    • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

      Da avem nevoie de cifre! Eu nu am timp pentru o astfel de cercetare. Momentant lucrez la o alta. In Romania avem nevoie de ceea ce se cheama EVIDENCE BASED POLICIES. Multumesc pentru cifre!

    • madalina spune:

      super bun comentariul lui IDA, trebuie constientizate clar punctele 1 si 2. As propune redactiei sa promoveze acest comentariu ca articol nou, inclusiv pe prima pagina a hotnews.

      Si ar trebui sa recunoastem si semnele bune: acum stradutele mici din centru sunt numai bune pentru a scapa de aglomeratie, se circula bine pe ele, au disparut mormanele de gunoaie de pe terenurile virane (poate or fi prin marginile sectorului 5, dar ce e acolo nu prea se poate numi capitala…

  35. leaving_bucharest_forever spune:

    am trait la sfarsitul anilor ’90 in bucuresti. intr-o zona auto-declarata buna,cu locuitori din “clasa medie”, drumul taberei, aproape de parc. pe jos am tot mers, praf in sezonul uscat, noroi sau zapada, plus chinul indurat in transportul in comun… de atunci observ ca
    nu s-a ameliorat starea agenerala a orasului.

    “capitala mondiala a cainilor maidanezi” asta este imaginea capitalei noastre. colegi occidentali care au trecut prin bucuresti ,desi au apreciat cultura noastr , ateneul, universitatea…au ramas cu spaime bine inradacinate in memoria lor de calatori. din cauza cainilor. sincer este “plaga” deschisa a acestui oras! vad ca premierul boc inaugureaza un terminal, se va ataca probabil si problema traficului – solutiile oraselor braziliene Curitiba sau Belo Horizonte, sau chiar capitala columbienilor Bogota adusa la civilizatie de vointa unui primar de exceptie pot fi analizate usor- dar cainii se pare vor ramane pe pozitii. ce faceti dumneavoastra, locuitori ai bucurestiului?

  36. Gamer spune:

    Seara buna
    Desigur ca praful/noroiul este una dintre problemele nerezelvate, inca. Acest “aspect”, din pacate, nu este doar emblema a ceea ce s-ar numi capitala. In toate orasele din ro, indiferent de pozitia ocupata pe scara ierharhiei administrative se constata aceeasi problema. Va puteti da cu initiativele legislative de toti peretii consiliilor locale ori ale comisiilor parlamentare incercand sa inlaturati un efect fara sa eliminati cauza. Pornind de la legea gravitatiei (una dintre putinele pe care, fie partidul unic fie urmasele sale, n-au putut s-o schimbe – eventual prin O.U.) v-as ruga sa va uitati cu ceva mai multa atentie la spatiul dintre trotuar si carosabil, acolo unde exista, fireste. Oricare individ poate constata cum acel “spatiu verde” este situat la o inaltime mai mare decat carosabilul. Dar si ca e plin cu pamant. Lesne de priceput de ce, cand ploua, acel pamant ajunge pe carosabil. Gravitatia, bat-o vina de nemernica. Dar le-as spune niste “cuvinte dulci” tentativelor de “arhitect”i care, din cand in cand, mai apar pe teleuvuzele si dau lectii. Orice fel de borduri ai incerca sa pui… pana la urma apa+pamantul din “rasadurile” de plante tot isi vor face loc spre carosabil. Iar de acolo, dupa ce apare soarele si-n conditiile-n care strazile (si nu numai) au fost subdimensionate inca din “iepoca-de-aur” e lesne de inteles de ce praful ne cotropeste.

    PS: Celor care au calcat prin orase civilizate probabil ca le-a “scapat” acest aspect. Ori i-au interesat numai zonele comerciale in zilele de promotii.

  37. ionel spune:

    Pe Bd. Nicolae Grigorescu au inceput deja sa ude strada… :(

  38. GRadu spune:

    Ar fi bine ca in Germania sa se spele rotile camioanelor la iesirea de pe santier. Dar, din experienta mea, acest lucru nu se face. Ma lupt cu aceleasi dire de noroi si in Cluj, si-n Mainz.

  39. eu****** spune:

    Domnule Ciucu,

    Am respect pentru Dvs. dar din fericire sau din nefericire am mai multi ani decat Dvs.
    De aceea o sa va spun niste povesti adevarate despre noroiul din Bucuresti si nu numai. Ramane sa decideti Dvs. cat de intemeiate sunt povestile mele.

    Am trait in Bucuresti in cea mai mare parte a vietii mele, si cutremurul din 4 martie 1977 m-a prins tot in Bucuresti. Langa blocul in care locuiam a existat un bloc care “a intrat in pamant” cu 2 etaje si s-a inclinat asa ca am vazut drama cutremurului de la inceput, langa mine.

    Dar credeti-ma nimic nu m-a cutremurat mai mult decat imaginile de la fata locului din zonele marilor blocuri cazute, si asta la mai mult de 10 zile dupa…

    Sa descriu pe scurt: miros de clor, ruine cum nici in filme nu vazusem, maldar de moloz inalt cam pana la etajul 4 al unui bloc normal in zona fostul Hotel Bucuresti si mai ales PRAF, mult PRAF….

    Atunci am crezut ca este o reactie alergica de a mea, dar ulterior m-am convins ca este praful generat de numeroasele cladiri care cazusera la cutremur. PRAFUL plutea peste tot Bucuresti-ul.

    Ulterior, pentru ca trebuia sa aiba loc un Congres International de geografie si turism, in Septembrie 1980, Bucuresti-ul a intrat intr-o febra a constructiei. Se construia asa cum se construieste la noi si acum: cu mult noroi, noroiul urca pe rotile betonierelor, este carat mai departe in strada, si din strada ajunge sub forma de praf sau iarasi sub forma de noroi la noi…

    Asa a ajuns sa fie Bucuresti-ul capitala PRAFULui si a noroiului!!!
    O mare contribuitie a avut-o cutremurul din 1977, dar si demolarile si constructiile rapide care au pornit dupa aceea…

    Daca nu ma credeti o sa leg povestea mea de cateva imagini care se gasesc si in arhiva RL cu zona actuala Ground Zero dupa ce s-au prabusit turnurile. Se vede praful care acopera orasul. Sunt cetateni americani care au cerut despagubiri pentru ca au suferit din cauza prafului inhalat. 100% adevarat!

    Pentru ca locuiesc intr-o zona centrala, intens circulata – copilul meu a suferit de astm si alergie la praf. Nu pot sa spun ce inseamna sa te trezesti in noapte cu copilul care nu mai poate respira si/sau se sufoca in somn!

    In fiecare primavara imi erupe conjunctivita pentru ca praful uscat, colectat din zapada topita, se ridica in atmosfera si imi activeaza o conjunctivita rebela. Deja este o traditie – nici o primavara fara o conjunctivita.Asta pentru ca am indraznit sa revin in Bucuresti dupa 2007!

    Cum se poate elimina noroiul si de ce nu au ajuns altii la fel ca noi?

    In primul rand trebuiesc respectate normele de constructie care presupun ca:

    - demolarile sa se faca sub jet de apa astfel incat praful sa nu se ridice in atmosfera si apoi sa calatoreasca unde vrea el – am vazut si nu imi venea sa cred la Bruxelles cum intr-o zi ploioasa se demola in centrul Bruxellesul si totusi cineva uda in permanenta pentru a nu se ridica praful: asa erau normele care nu spuneau ca atunci cand ploua nu se uda!!!

    - masinile si alte utilaje folosite in constructie nu intra in zona publica daca nu sunt curate – adica rotile betonierelor se curata cu furtunul astfel incat sa nu mai fie noroi pe ele. vazut in Bucuresti in 1997 cand se construia sediul central de la Alliantz Tiriac.

    Apoi zonele circulate sa fie spalate zilnic, hai saptamanal, dar nu mai rar, mai ales vara.
    Imi aduc aminte ca in luna mai din 1985, inainte de venirea lui Gorbaciov in Romania, ploua de mama-focului si masinile spalau carosabilul si treceau in continuu – sincer, s-a simtit, a fost mai curat aerul. Dar cum nu s-a spalat peste tot in Bucuresti, si actiunea nu a mai fost reluata, curand s-a imputit din nou aerul si noroiul a reaparut.

    Mai trebuie ca sa fie decolmatate periodic canalizarile, in special primavara si toamna, astfel incat sa circule apa si sa spele noroiul existent.

    Ar mai trebui ca zapada sa nu mai fie aruncata pe trotuar ci mai bine sa fie frumos urcata in basculante si aruncata in Dambovita.Daca totusi ramane zapada, si aceasta se topeste, zona respectiva trebuie curata de noroiul care se fixeaza in zapada si care ulterior se transforma in praf.

    Si ultimul “amanunt” care ma enerveaza cel mai tare: sa fie asfaltul asfalt, trotuarul si carosabilul fara denivelari si gropi si fara locuri unde se aduna apa ca sa balteasca. Ma enerveaza la culme cum trotuarul se sparge si se reface, dar nimeni nu verifica calitatea lucrarilor executate, de aceea avem treaba de mantuiala platita regeste. Balta, ca si zapada lasata sa se “topeasca natural” sunt surse pentru colectarea si depozitarea excesiva a noroiului si ulterior a prafului!

    In concluzie, ma scuzati, dar daca gandim ca pe vremea lui Ceausescu, ca amenda salveaza Romania, respectiv Bucuresti-ul, nu cred ca se va intampla marea revenire a Capitalei la una FARA NOROI.

    P.S.
    Daca sunteti ocupat cu alte probleme mai importante, nu aruncati la repezeala vorbe insirate pentru ca va discreditati pe Dvs. si profesiunea Dvs.
    Alocati-va timp si documentati-va pentru ca site-ul contributors.ro nu fuge de aici!

  40. eu spune:

    in Timisoara s-au dat amenzi la greu, acum, la fiecare santier e un Dorel care spala rotile la FIECARE vehicul si utilaj care iese

  41. Emil spune:

    Salut!
    Solutia intr-o tara civilizata ar fi amenda, insa te intreb cand ai simtit ultima oara ca traiesti intr-o tara civilizata?
    Eu in fiecare zi incerc sa gasesc un raspuns la intrebarea asta si nu reusesc.

    Am avut sansa sa vizitez mai multe orase prin lumea asta mare (am vizitat peste 70 orase in 2 continente) si mi-am dat seama ca frumusetile naturale de la noi sunt cam de neegalat, insa sunt umbrite de sictirul, scarba, nesimtirea, mizeria noastra a tuturor. Am vizitat multe locuri mai urate ca Bucurestiul si alte orase mari de la noi, insa bunul simt al locuitorilor de acolo, grija lor cu mediul inconjurator si grija lor fata de ceilaiti schimba cu totul fata acelor locuri.

    Pot spune ca suntem deasupra Braziliei (sau cel putin deasupra unor parti) pentru ca 3 luni cat am stat acolo, m-am simtit ca si cum am pasit inapoi in copilaria mea din anii ’90-’95.

    Mi-ar placea sa se schimbe ceva, insa nici macar speranta nu mai am … si toate chestiile astea vin de sus, de la acei oameni care ar trebui sa ne reprezinte… si sincer chiar reprezinta majoritatea poporului roman.

    O zi buna!

  42. Cristi spune:

    Mai trebuie si precizat ca multi oameni (vanzatori la magazin, lucratori la saplatorie, chiar si administratii de proprietari etc.) dupa ce ninge si se batatoreste zapada de pe trotuar si se transforma in gheata, se apuca, o sparg cu lopata, si apoi ce sa faca cu ea? O arunca pe strada! Ca sa fie sfarmata de masini si sa se duca, nu conteaza ca face o balta noroioasa, a scapat de ea de pe trotuar…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ciprian Ciucu


Ciprian Ciucu

Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Pol... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)