Home » Asigurari Sociale »Dezbatere » Citesti:

Reforma din sănătate nu a murit (cui îi este frică de concurenţă ?)

Valentin Mircea ianuarie 14, 2012 Asigurari Sociale, Dezbatere
21 comentarii 1,832 Vizualizari

Decizia de retragere din dezbaterea publică a proiectului de lege a sănătăţii a generat descumpănire peste tot şi un val de comentarii din cele mai variate, chiar şi susţinătorii proiectului sau cei neutri considerând că acesta a eşuat.  Eu cred că nu trebuie să ne grăbim să anunţăm moartea acestui proiect.  Acest lucru nu s-a întâmplat. Cred că prin declaraţia sa ieri Preşedintele nu a dorit altceva decât să scoată dezbaterea care ar fi trebuit să înceapă din cadrul unei aparente dispute Băsescu – Arafat. Acest cadru risca serios să deraieze orice dezbatere în zona unor discuţii polemice, meschine, tipice peisajului mediatic românesc, de conflict între persoane.

În deschiderea argumentului meu în favoarea faptului că reforma în sănătate nu trebuie declarată moartă, vreau să reamintesc faptul că însuşi Raed Arafat este unul dintre marii reformatori din sistemul de sănătate din România.  Munca şi eforturile sale de ani de zile pentru dezvoltarea sistemului de intervenţii de urgenţă pe care îl cunoaştem cu toţii sub denumirea de SMURD s-a desfăşurat constant împotriva unor forţe redutabile, în special împotriva sistemului medical de urgenţă clasic – ambulanţa – şi, uneori, a întregului sistem de sănătate.  Nu este întâmplător faptul că SMURD există şi funcţionează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi nu al sistemului de ambulanţă.  Dl. Arafat a fost respins şi atacat constant de către reprezentanţii sistemului de ambulanţă, de la medici la sindicatele din acest domeniu, pe motivul că acesta ar pune în pericol funcţionarea sistemului medical de urgenţă şi pe oamenii care au nevoie de acesta ! Ironic, nu ? Cu o încăpăţânare exemplară şi cu munca sa de furnică, modest şi energic deopotrivă, dl. Arafat a reuşit să pună pe picioare proiectul său, împotriva tuturor obstacolelor.  SMURD a devenit un « brand » şi mulţi neaveniţi încearcă acum să se agaţe de el (ceea ce dl. Arafat a sesizat rapid şi s-a delimitat de cei care folosesc proiectul – şi protestul – său în nume propriu).

Raed Arafat este chiar un revoluţionar în ceea ce priveşte sistemul de sănătate iar susţinerea care i se arată zilele acestea este, în mare parte, o expresie a făţărniciei din societatea românească.  Dl. Arafat a devenit un erou nu atunci când s-a luptat pentru un proiect ci atunci când l-a contrat pe Preşedintele Băsescu !  De ce nu a fost susţinut şi înainte ? Mă întreb câţi dintre cei care îl susţin acum au redirecţionat măcar acel 2% din impozitul pe venitul personal către fundaţia SMURD, aşa cum eu am făcut, de exemplu, câţiva ani la rând şi aşa cum erau rugaţi de către dl. Arafat ? Solidaritatea se face cu fapte, nu cu vorbe aşa că mă aştept ca cei care s-au declarat susţinători ai SMURD zilele acestea să se manifeste măcar în viitor ca voluntari ai acestei instituţii.

Ca şi alţi revoluţionari de-a lungul istoriei, Raed Arafat se poate regăsi la un moment dat în situaţia în care apar revoluţionari mai aprigi şi mai radicali decât domnia sa. Acesta pare să fie cazul în prezent.  Trebuie să ne amintim, pe de altă parte, că domnia sa nu s-a împotrivit noii legi a sănătăţii în ansamblul său ci doar a fost preocupat ca munca sa îndelungată  pentru a pune pe picioare SMURD să nu fie pusă în pericol.  Sunt convins că Raed Arafat cunoaşte foarte bine celelalte probleme din sistemul de sănătate deoarece este un om care lucrează la „firul ierbii”, nu a fost prezent doar în biroul său din minister. Ca o dovadă în acest sens, Raed Arafat a susţinut transformarea unităţilor spitaliceşti care nu îşi justificau existenţa  în cămine de bătrâni, astfel încât resursa publică să  fie consumată mai eficient, în spitale mai mari şi mai bine dotate.

Revenind la proiectul de lege recent retras, disparitia acestuia de pe site-ul Ministerului Sănătăţii nu înseamnă că ideea reformei dispare odată  cu un click al operatorului de la IT din minister.  Proiectul are marele merit de a lansa în discuţie ideea de reformă a unui sistem despre care foarte puţini dintre cetăţenii României se declară mulţumiţi şi ale cărui ineficienţe înseamnă bani risipiţi dar, mai important, înseamnă vieţi pierdute şi o stare de sănătate generală a populaţiei care ne plasează pe poziţii codaşe în Europa.  Proiectul ar fi murit şi am fi vorbit de înfrângeri doar dacă acesta ar fi fost un exerciţiu de gândire al unui grup – medicii din comisia prezidenţială – sau efortul unui om – Preşedintele Băsescu – fără prea mare legătură cu situaţia concretă a sistemului de sănătate. Adică, un grup de specialişti ar fi încercat să amelioreze un sistem care ar funcţiona bine dar s-ar putea şi mai bine.  Dar problemele serioase există, vor exista şi probabil că se vor agrava în lipsa unui tratament adecvat, adică al efectuării unor modficări substanţiale.  Or aici, ca şi în cazul educaţiei, nu este vorba de opţiuni multiple şi de schimbări de dragul schimbării ci de reforme necesare să salveze însuşi sistemul.  Este posibil ca noi să ne fi obişnuit cu funcţionarea defectuoasă şi anomaliile sistemului de sănătate dar ne amintim constant de existenţa lor cu ocazia fiecărui eşec sau scandal: copii care nu şansa la viaţă, oameni de orice vârstă operaţi de boli pe care nu le aveau sau care trebuie să îşi cumpere singuri pansamentele, bătrâni uitaţi de doctori în vreun salon de spital etc.

Nevoie reformării sănătăţii ar dispare doar dacă şi aceste probleme ar dispare. Or, asta nu se va întâmpla de la sine. Pe măsură ce trece timpul, va fi din ce în ce mai greu să fie peticit sacul şi vor fi necesare măsuri tranşante.  Aşa că „sămânţa de vorbă” a fost aruncată şi din ea vor creşte alte proiecte, poate mai bune ca cel prezentat, noi puncte de vedere, dezbateri din care să  rezulte soluţii fezabile pentru sistemul de sănătate.

Una din sperietorile fluturate în ultimele zile, în cadrul cvasi-dezbaterilor care au avut loc a fost aceea că introducerea unui regim concurenţial va avea efecte negative, chiar devastatoare, asupra sistemului de sănătate.  Astfel de poziţii sunt lipsite de credibilitate, în primul rând datorită  faptului că ele vin din partea multor reprezentanţi ai sistemului care nu prea se încadrează la categoria de „doctori fără  de arginţi” iar o privire în parcarea rezervată doctorilor din cadrul oricărui spital este elocventă în acest sens. În realitate, regimul privat a pătruns de mult, domină şi, nu de puţine ori, căpuşează sistemul medical.  De multă vreme există spitale private, numeroşi doctori organizaţi în regim privat, de la cabinete de medici de familie la clinici specialitate pe diverse afecţiuni, ambulanţe private, cabinete de radiologie private etc.  Funcţionarea acestor forme de furnizare a serviciilor medicale este, în mare parte, superioară celor furnizate în sistemul de stat iar finanţarea este fie exclusiv de la pacienţi, fie mixtă, de la stat şi de la pacienţi.  Nimeni nu s-a plâns de existenţa furnizorilor de servicii de sănătate privaţi iar doctorii înşişi au fost mulţumiţi să lucreze şi la spitalul de stat şi la clinica privată.  Prezenţa regimului privat în cadrul sistemului medical este însă mai mare, având în vedere că toate produsele şi serviciile necesare funcţionării unităţilor de stat – de la medicamente la eliminarea deşeurilor medicale – sunt furnizate exlcusiv sau majoritar de furnizori privaţi.  Nici de acest lucru nu s-a plâns nimeni, deşi aici subzistă şi mare parte din problema sistemului de sănătate – cheltuirea ineficientă a resurselor financiare publice.  Un exemplu elocvent în acest sens este constatarea din Raportul Consiliul Concurenţei la finalizarea investigaţiei de cunoaştere a pieţei distribuţiei en gros de medicamente, conform căreia în perioada 2007-2009 creşterea cheltuielile cu medicamentele a fost de 6,5 ori mai mare faţă de creşterea numărului pacienţilor !  Fenomenul a avut în vedere programele naţionale de sănătate, adică acele programe care presupun compensarea integrală a preţului de către bugetul de stat.  Explicaţia acestui fapt a fost modificarea sistemului de eliberare a medicamentelor de la sistemul bazat pe denumirea comercială la cel bazat pe substanţa activă, fără a include însă limite maxime ale preţului pentru compensarea preţului medicamentului de la bugetul de stat.  Ca şi consecinţă directă, ponderea medicamentelor generice – cu aceleaşi indicaţii şi efecte terapeutice – a rămas nesemnificativă (în multe cazuri sub 1% din piaţă).  Cu alte cuvinte, suntem prea săraci ca să cumpărăm medicamente ieftine ! Statul cumpără medicamente scumpe ! Ca şi consecinţe indirecte, chiar mai grave, resursele bugetare au fost secătuite iar volumul de produse medicamentoase disponibile pentru bolnavi a fost afectat.

Este un exemplu evident – şi strigător la cer – de administrare ineficientă  a resurselor de către instituţiile de stat.  Cine vrea ca lucrurile să continue aşa, să ridice mâna !

Aş mai vrea să arăt că au existat, din 1990 încoace şi alte domenii administrate de stat şi servicii publice care au fost administrate în regim privat, fără nicio consecinţă negativă asupra acestor servicii ci, dimpotrivă, cu creşterea gradului de calitate la preţuri mai bune.  Acestea se adaugă la exemplele din însuşi sistemul medical pe care le-am menţionat anterior.  Mă refer la: avocaţi (puţini îşi mai amintesc că aceştia erau până în 1995 angajaţi ai statului iar avocaţii prestează inclusiv activităţi, cum este apărarea acuzaţilor în cauzele penale, de maximă importanţă pentru libertatea şi drepturile celui acuzat), notarii publici (care realizează şi ei în parte un serviciu public, de exemplu, dezbaterea moştenirilor şi realizarea divorţului amiabil), executorii judecătoreşti (care îndeplinesc eminamente un serviciu public de maximă importanţă – punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti – şi au delegate atribuţii de putere publică), auditorii (care verifică şi certifică exactitatea rezultatelor financiare ale operatorilor economici) şi exemplele pot continua.

În toate cazurile, privatizarea şi introducerea regimului concurenţial s-au dovedit reforme de succes, cu multe benefice pentru prestarea activităţilor şi, mai ales, către consumatorii acestor servicii.  Nu înseamnă, desigur, că toate aceste profesii funcţionează impecabil dar evoluţia lor este una pozitivă, greu de conceput în situaţia în care ar fi continuat sa funcţioneze în regim public.  Adevărul este că problemele subzistă mai ales acolo unde profesiile care au preluat gestionarea serviciilor publice nu au adoptat pe deplin regimul concurenţial ci au încercat să creeze un compromis între regimul de stat şi cel concurenţial, în favoarea persoanelor care practică acele profesii şi cu consecinţa distorsionării mecanismelor pieţei.  În cazul unor activităţi, a fost necesară menţinerea sau crearea unui cadru de reglementare precis şi existenţa controlului din partea unor organisme specializate ale statului.

Concurenţa nu este, deci, un panaceu dar este o soluţie care, dacă  este corect implementată, poate asigura buna funcţionare a unor componente ale sistemului de sănătate.  Este chiar singura soluţie pentru asigurarea eficienţei cheltuirii resurselor financiare, pe de o parte, şi de asigurare a dinamismului – efectuarea unor inovaţii în folosul pacienţilor, atragerea de resurse financiare suplimentare –  de care sistemul nostru de sănătate are atâta nevoie.  Eu unul aş prefera să îmi încredinţez banii unei entităţi private care funcţionează în condiţii strict reglementate –  cum se întâmplă la pensiile private – decât să  îi arunc în hăul bugetului de stat.  Statul ar trebui să îi aibă în grija sa doar pe cei care sunt lipsiţi de posibilităţi – persoane cu handicap, persoanele în vârstă.

În aceste condiţii şi gândind la rece şi pe termen lung, cui îi este frică de concurenţă ?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. corneliu spune:

    cui îi este frică de concurenţă ? lui Raed Arafat

    • Bob Dylan spune:

      Aici nu e vorba de concurenta ci de jefuit miliardele sanatatii!Sa nu uitam ca directorii CJAS sunt tot oamenii lui Basescu,numiti pe criterii politice!

      • anghel mihail-viorel spune:

        Asa este! Nu este vorba de concurenta, este vorba de administrarea banilor publici (de la CNAS-care aduna banii din asigurari si-i repartizeaza unor case private de asigurari de sanatate private care vor inlocui casele judetene de asigurari). Este ca atunci cand cineva, sa-i zicem Bula, nu are bani, dar vrea sa faca afaceri. Da un anunt si spune ca toata lumea sa puna cate un leu intr-o cutie (CNASS) si astfel, intra in afaceri, unde , bineinteles, urmareste, in primul rand, profitul! Aceasta struto-camila (asigurator privat cu bani publici!!!) va fi interesat sa faca contracte cu cat mai putine spitale cu medici cat mai cunoscuti pentru a fi “profitabili”. ce va urma? O destructurare accelerata a sistemului de sanatate prin intrarea in faliment a spitalelor fara contracte cu aceste case private de asigurari cu bani publici, o scadere enorma a gradului de adresabilitate asistemului (practic, nu vor ramane decat spitalele universitare!) In acest fel, prin cresterea enorma a distantelor intre UPU-ri si sistemul itegrat de urgenta, chiar daca ramane de stat, se va prabusi in el insusi prin cresterea distantelor, a timpului de interventie, a costurilor. In acelasi timp, va creste in progresie geometrica si costul asigurarilor de sanatate! Nu sant impotriva unui sistem de sanatate privat, dar acesta trebuie sa fie paralel cu cel de stat, pentru ca la el nu vor avea acces decat oamenii care-si vor permite. Chiar si asa, la inceput, sant aproape sigur ca sistemul privat de sanatate , intr-un fel sau altul, il va capusa pe cel de stat. Sistemul de stat va trebui sa ramana acela la care au acces toti oamenii, fie ei saraci sau bogati. Hotia nu inseamna capitalism, ba dimpotriva! Acum, sa nu ne facem ca nu stim. Cea mai mare problema a actualului sistem de sanatate nu este ineficienta. Aceasta este numai un efect. Cea mai mare problema a actualului sistem este resursa umana care il administreaza, care este de foarte proasta calitate. Incepand de la secretarul de stat din minister pana la ultimul manager, de la presedintele CNAS pana la ultimul director din casele judetene. Ei, trebuie sa recunoastem, sant si foarte prost pregatiti si rau intentionati. Ar trebui ca dela secretarul de stat in jos functiile administrative sa fie total depolitizate. Astfel banii din asigurarile pacientilor nu numai ca vor fi folositi mult mai eficient, dar nici nuvor mai fi sifonati spre diferitele grupuri de interese. Ca solutie, sunt vreo 200 de absolventi de masterat in managementul sanatatii publice si al serviciilor de sanatate in cadrul UMF Bucuresti. Sant tare curios pe unde mai sunt ei acum. Au avut profesori de foarte mare calitate. Pe langa cei romani au avut si profesori de la UMF din Montreal, Lausane sau Geneva! Poate voi mai vorbi despre reforma in sanatate care este un lucru extrem de serios si comporta multa competenta dar si multe riscuri si care trebuie sa fie un proces dinamic si treptat pentru ca in lupta cu moartea nu ne putem permite riscuri si nici incercari esuate!

  2. Cris spune:

    Ca membru al Plenului Consiliului Concurentei dai notari publici ca exemplu de concurenta ? Uniunea Notarilor Publici nu le impune un pret minim ? unde e concurenta cand in cel mai bun caz, toti au acelasi pret ? Sau concurenta la avocati creste calitatea serviciului si scade ptretul? La avocati nu conteaza competnta ci pe cine cunoaste ( de exemplu un avocat prof. univ. care a predat la jumatate din judecatori).
    “Statul ar trebui să îi aibă în grija sa doar pe cei care sunt lipsiţi de posibilităţi – persoane cu handicap, persoanele în vârstă.” – adica ca acum : cei care isi permit se duc la clinici/spitate private si restul la stat. Numai ca trebui sa bani pentru oamenii astia saraci si ghici cine plasteste : tu. Si iar ajungi cu banii ” în hăul bugetului de stat. ” si in plus platesti si la privat.

    “cui îi este frică de concurenţă ?” – ai dreptate , eu nu sunt mutumit de “Plenului Consiliului Concurentei” si vreau unul privat , ba chiar mai multe. Vreau un parlamet privat , vreau un guvern privat. Vreau o politie privata, sau mai multe ; daca sunt arestat sa aleg politia care ma duce la sectie cu limuzina :) Ce vreau sa spun e ca sunt domenii unde concurenta si concurenta bazata pe profit nu nu au ce cauta.

    • Valentin Mircea spune:

      Este adevarat ca profesia de notar are probleme, sesizate si combatute constant de catre Consiliul Concurentei. Tarifele minime si numarul de notari stabilit anual sunt principalele aspecte care nu se impaca cu regulile concurentei. Acestea sunt fixate de catre Ministerul Justitiei, existand astfel o interventie a statului in aspecte care nu au de-a face cu rolul sau – este de principiu ca statul nu stabileste preturi, decat in domeniile de monopol natural si acolo sub forma de maxime, nu minime.
      Cine a lucrat cu notarii inainte de privatizare, isi aminteste ca se putea si mai rau decat in prezent: in Bucuresti erau cateva zeci de notari, cu totul insuficienti deja, prin 1993-1994 din cauza numarului de tranzactii, in crestere, iar conditiile de lucru erau groaznice (vezi notariatul de stat al sectorului 1 de la Piata Amzei). Preturile si spaga erau pana la cer.
      Problemele care persista in aceasta profesie se datoreaza faptului ca regulile de piata au fost implementate doar pe jumatate si confirma ceea ce spuneam, si ar fi trebuit remarcat, ca nu este bun compromisul intre regimul de stat si cel concurential, cre se produce re regula in favoarea celor care practica aceasta profesie.
      Exemplul notarilor publici este chiar un argument in favoarea ideei ca regimul concurential trebuie adoptat cu grija.
      As concluziona ca ideea de baza – si obiectivul legii sanatatii – trebuie sa fie RESPONSABILITATEA. Daca eficienta cheltuire a fondurilor din sanatate poate fi asigurata prin modificari aduse regimului actual, asa sa fie. Daca, punctual, regimul privat ar putea fi eficient, asa sa fie.
      Concurenta si regimul privat nu sunt niciodata un scop in sine. Problema majora este ca banul este omniprezent in activitatea medicala si intrebarea este daca reusim sa facem sistemul sistemul sa functioneze fara el (deoarece nu ar fi etic) sau sa facem astfel incat banul sa functioneze in favoarea eficientei sistemului.
      Nu am nicio idee preconceputa dar stiu ca atunci cand te doare nu e suficient sa tipi. Trebuie sa te si tratezi.

  3. confuzii intentionate? spune:

    In primul rand base l-a contrat (a se citi jignit) pe Arafat. Acesta isi sustinea punctele de vedere fara nici cea mai mica aluzie la basescu. La SMURD lucreaza tot medicii si tot personalul calificat de la salvare, cine credeti ca lucreaza pe masinile si tehnica medicala? Deci n-aveau nici un motiv sa fie ei contra. Contra au fost politrucii din sistem, aceeasi ca si acum, ca de exemplu Ciuhodaru de la Iasi. Arafat “a fost sustinut si inainte” zeci de mii de persoane si firme au directionat acel 2%, plus donatii ca de ex masini. Multi ani Arafat nu a primit nici un leu de la buget! Profesiile de care vorbiti (avocati etc) nu erau finantate de la buget, serviciile acestora fiind achitate de clienti (onorarii) care apoi chiar erau impozitate, si nu putin. Deci nici vorba de vreo asemanare cu sanatatea unde sunt OBLIGAT sa platesc o anumita suma statului care mai apoi are OBLIGATII fata de cetateni. Tocmai ca exista si acum privati in sanatate, si daca vreau sa ma duc la privat (si am bani) ma duc la privat daca nu, ma duc la stat, dar e alegerea mea. Si vorbind de Romania cine poate sa creada ca va fi o concurenta loiala? In ce domeniu exista in Ro concurenta loiala? Ar mai fi multe de spus dar nu vreau sa fac un comentariu mai lung decat articolul, dar in concluzie consider ca ati spus multe neadevaruri si ma intreb si eu: de ce?

  4. casandra spune:

    ….///

    Zici matale:
    “Aş mai vrea să arăt că au existat, din 1990 încoace şi alte domenii administrate de stat şi servicii publice care au fost administrate în regim privat, fără nicio consecinţă negativă asupra acestor servicii ci, dimpotrivă, cu creşterea gradului de calitate la preţuri mai bune. ”
    Si te referi la: avocati, notari, auditori, executori judecatoresti.
    Deci acesti “profesionisti” ofera sevicii de calitate si la preturi mai bune decat atunci cand erau “de stat”? Zau?
    Cand ai avut ultima data nevoie de un notar sau de un executor judecatoresc? Mai intreaba si pe altii ce parere au de rezultatele acestei “privatizari”.

    Dar in privinta pretului mai bun al medicinii privatizate si reformate dupa pofta lui Base nici nu trebuie sa facem presupuneri. Cifrele sunt publice.
    1. Mai intai, se pastreaza contributiile platite si acum in vederea acoperirii financiare a pachetului minimal de servicii medicale. Deci 5,5%+5,2% din salariul brut platiti lunar. Adica, 1,28 salarii lunare platite de asigurat in fiecare an.
    2. Daca omul este sanatos si nu are nevoie nici de doctorul de familie, nici de spital, nici de analize, nu plateste coplata. Daca este mai bolnavicios trebuie sa puna deoparte inca un salariu lunar pentru coplata.
    3. Cum pachetul minim de servicii medicale nu va acoperi nici RMN, nici medicamente mai bune nici investigatii mai serioase care ar putewa fi necesare la o adica, omul trebuie sa se gandeasca si la o asiguare privata suplimentara. Companiile de asigurari zic ca cea mai ieftina asiguare, pentru un barbat tanar si absolut sanatos, costa 20 euro pe luna. Cea mai buna asiguare privata costa 500 euro pe luna.

    http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Piata-asigurarilor-private-de-sanatate-din-Romania_-in-crestere-cu-15_-in-primul-semestru_13788/

    Sa zicem ca omul din exemplul nostru, nu perfect saantos si nici absolut tanar, are nevoie de o asigurare modesta de 40 euro pe luna. Adica 480 euro pe an. Adica 2100 euro. Ceea ce echivaleaza cu ceva mai mutl de un salariu mediu brut si cu 1,6 salarii medii nete.

    Concluzie: pentru a-si asigura o asistenta medicala absolut modesta dar necesara, romanul mediu trebuie (daca reforma asta a lui Basescu reuseste) sa puna deoparte anual aproape 4 salarii lunare nete. Cu ce bani isi mai intretine familia? Cu ce bani plateste mancarea, hainele, transportul, energia, locuinta?

    Dupa ce “reformistii” isi vor mobiliza cei 2 neuroni sa raspunda la aceste intrebari simple ne putem gandi si la toate caile de furtisag pe care le-au deschis in lege. Sau, poate ca “reformistii” nici nu se gandesc ca trebuie sa aiba acces la ingrijirea sanatatii majoritatea romanilor, ci doar cativa, minoritatea “reformista”.
    Ei, aveti un raspuns pentru mine? Cum poate romanul mediu sa-si permita sa cumpere servicii de sanatate doar pentru sine cu aproape 4 salarii din cele 12 salarii lunare pe care le are intr-un an calendaristic?

    • aritmos spune:

      (ca sa nu repet calcule), diluand la 20 de mil. contributiile celor (nici) 5 mil, revin lunar 60 ron. Cate prestatii vrei de 60 de ron? Crezi ca RMN nu costa? La programele nationale (cancer, HIV etc) care se finanteaza tot din acei 60 de ron, exista si cure de 20 000 USD lunar. Vreau sa spun ca suma disponibila este SUB acei 60 ron. Trist dar asta nu-l face neadevarat. De aici si ezitarea despre pachetul minim (60 ron nu poate da prea mult si sigur sub asteptari). NB. din cei 60 de ron se produce si RISIPA: A. cei 27 mil de pacienti declarati de medicii de familie B. cei 25 mil. de pacienti diferiti carora li s-au prescris medicamente compensate C. doar 1% medicamente generice (olanda 70%) D. ulei de prajit la 9 lei/lt la spitale ETC ETC ETC. Una din FRICILE medicilor: un asiguraor privat il va intreba de ce prscrie un medicament de 120 ron/flacon, cand la aceasi efect putea prescrie unul de 40 ron (si nu va putea sa-i spuie asiguratorului ce comision primeste medicul pt.retete scumpe). Mai trebuie sa spun ca asiguratorul privat primeste o suma fixa de la CNAS pt o anumita prestatie asa ca nu-i convina sa-l lase pe medic sa risipeasca? sau cu alte cuvinte, un privat poate capusa statul dar nu se va capusa pe sine insusi!

      • fred spune:

        si totusi privatul va primi banii de la CNAS, crezi ca acesti privati nu sunt dispusi sa umfle nota de plata a asiguratului , iar cei de la CNAS sa inchida un ochi doar pt”un mic” comision? …cred ca si in momentul de fata se procedeaza la fel: spitale-CNAS, medici de familie-CNAS, farmacii -CNAS….

        • aritmos spune:

          deci va trebui sa introducem controale contra privatilor, dar de ce trebuie respinsa concurenta? de unde rezulta ca TOTI privatii vor da spaga la CNAS? din ce face DNA nu rezulta ca primitorii de spaga incep sa fie mai prudenti? Dar repet: unde s-a vazut privat sa se auto-capuseze? Nu uita ca medicii de familie sunt privati si a inceput (deja si timid) concurenta intre ei. Si la stomatologi idem. Oricum bani noi in sanatate, pe principiul egalitatii absolute nu au de unde sa vina, iar orice exagerare in cheltuieli diminueaza fondurile disponibile pt. ceilalti. In Olanda medicamentele GENERICE prescrise sunt 30% iar la noi 1%. Asta chiar nu spune nimic?

  5. Razvan spune:

    Doamnelor si domnilor, balul s’a terminat. Incepe circul.
    Imi era evident ca mi devreme sau mai tarziu tensiunile vor rabufni.
    Eu cred ca ne asteapta vremuri tare urate, tare tare urate si cu urmari neasteptate. Nu cred ca se poate spune ce va fi din moment ce intreaga clasa politica este in offside. Pur si simplu cred eu ca vor avea nevoie de violenta… altfel nu vor putea sa acopere cumplitul deficit de legitimitate care il au. Si ma refer aici si la putere si la opozitie…

    De ce spun asta… ? Am trecut asta seara tarziu pe la Universitate. veneam de la teatru… nu ar fi fost relevanta informatia daca piesa nu ar fi fost vorba despre o piesa in care oameni normali, cu bine si cu rele… se hotarasc treptat sa comita o crima… “Vizita batranei doamne” Fabuloasa piesa. Cine nu a citit’o… sau nu a vazut filmul, le’o recomand calduros. (Piesa de teatru … am rezerve…). Asadar, am trecut printre manifestanti… si acasa am citit stirile… Corifeii opozitiei si’au descoperit si ei vocatia cetateneasca si vor sa protesteze si ei…

    Cum ziceam… incepe circul. Nici macar nu imi dau seama cui foloseste. Cred ca se arunca inainte ca orbii pentru ca inapoi nu pot da. Nu au la ce. Nu au nimic in spate care sa ii sustina. Nu au facut nimic. Apoi puterea… va juca cartea ordininii, respectului la constitutie, &c. Partiturile sunt scrise deja, piesa a fost repetata iar oameni cu scaun la cap nu se vor gasi. Cifrele sondajelor… le’a demontat de mult orice scrupul.

    _______________________

    In ce priveste argumentele… cu concurenta… Domnule, dar chiar ma faceti sa rad. Ce concurenta? Dumneavoastra traiti in aceasta tara sau si dumneavoastra priviti cu detasare.. ah, pardon, este in profesia dumneavoastra sa vorbiti frumos de concurenta. Ma iertati. Dar de unde vad eu concurenta este o mare impocrizie in tara asta.

    Vreti niste exemple?
    - librariile sunt in mare parte privatizate. Ei bine ele nu vand carti ieftine pentru simplul motiv ca ii costa prea mult metrul de raft… si atunci prefera carti scumpe. Nu foarte foarte scumpe dar scumpe… 30-40 de lei. Ei refusa in general o carte de … sa zicem 8 lei.

    - pietele in capitala – mama privatizarii am putea spune… puteti gasi acolo mere frumoase de 3.5-4-5 lei/kg. In Ardeal se vand o frumusete de mere cu 1-1.5 lei/kg. Am cumparat eu si daca as dori vre’o data sa fac un film cu Alba ca zapada de acolo procura un mar. Arata de poveste. Dar ce conteaza.

    - orasele patriei sunt legate intre ele de o retea de microbuze. Firme particulare… Am putea spune ca aici concurenta ar trebui sa infloreasca. Nici vorba. Pilele si relatiile de la primarii au castig de cauza. Ce se intampla? O firma are monopol si scoate cat mai mult profit din el… nu se stie cat mai tine relatia… asta e logica. Si asa oamenii merg ca sardelele in microbuze pe soselele patriei. Daca e vre’un control… de care afla imediat pentru acum in epoca comunicatiiloe le este la indemana… suplimenteaza imediat autobuzul cu inca unul … macar atata cat sa treaca de control apoi ii “varsa” pe calatori in microbuzul mic si oamenii isi reiau traiul zilnic si umilitor. Si asta nu este de ieri de azi.

    - in construnctii am mai spus ieri despre firmele care castiga licitatiile (cu pile si relatii adica) si apoi subcontracteaza lucrarile… si cei ce subcontracteaza sub-sub contracteaza la randul lor… &c… si asa banul public… :-) ca el ne ingrijoreaza…

    pot scrie aici pana maine exemple… e suficient sa ma uit in jur si inca nu prea mult pentru a gasi inspiratie… Asa ca dumneavoastra cui vorbiti defapt despre concurenta ? Australienilor ?

    Concurenta nu are sens decat intr’un stat de drept! Chiar nimeni nu poate spune asta cu subiect si predicat. Ca nu poate exista nici o concurenta in conditiile in care legile nu sunt respectate.

    Ziceti ca: “Concurenţa nu este, deci, un panaceu universal dar este o soluţie care, dacă este corect implementată, poate asigura buna funcţionare a unor componente ale sistemului de” … &c

    Asa care va sa zica. E o solutie? Nu este domnule nici o solutie pentru ca nu exista nici o concurenta. Daca preturile ar fi libere… ar fi concurenta. Dar atunci vom muri toti foarte repede. Costurile sunt uriase si nimeni nu isi poate permite sa plateasca un sistem complet privat.
    Atunci exista subventii, bani de la buget… care se dau unor privati sau unor intreprinderi de stat… si daca sunt bani de dat… exista o comisie… Eh, si uite asa a murit competitia. Pentru ca trebuie sa fiti foarte naiv sa spuneti “dacă este corect implementată” !!! Corect implementata!? In Romania? Suntem la camera ascunsa cumva ?

    Si apoi comisia da banii si tot comisia evalueaza rezultatele… ca asa e in tenis… cum ar fi spus Caragiu… Unde vedeti dumneavostra sursa corectitudinii? Constiinta indivizilor aceia? Pusi de partidele politice intr’o sinecura “tehnocratica”. In expertiza “expertilor” care au facut Spiru Haret ? Sau stiu si eu ce alt srl si el privat si el concurential…

    Ah, da, uitasem de minunatele rezultate ale sistemului privat de universitati. O adevarata concurenta pentru a da tarii specialisti! Rezultate remarcabile! Cu adevarat remarcabile.

    Pentru D-zeu… de ceva zile vad pe aici multi oameni cu un mare entuziasm pentru concurenta, pentru privatizare, pentru… chestii din astea. Dar nu vorbim nici de mere, nici de carti, nici macar de universitati. Oameni buni, vorbim de sanatate. Dumneavoastra ati auzit de dreptul la viata?

    Vorbeste puterea ca sistemul nu este sustenabil (un cuvat fetis in ziua de azi). Ca nu este economic, profitabil, rentabil… dar vrea cineva sa rentabilizeze sanatatea ? Asta e o nebunie. Sanatatea nu e rentabila, nu poate fi rentabila. Ea nu este o industrie. Si este si criminal si imoral sa castigi bani buni pe nefericirea semenilor tai. Si inca sunt destui care nu au asemenea scrupule.

    Ah.. se scurg banii printre degete si sistemul consuma prea mult. Pai asta nu inseamna nicidecum ca banii ce se scurg sa ii dam altora. Pur si simplu trebuie rezolvate bubele sistemului, clientelismul, nepotismul, coruptia… adica trebuie instituit un s t a t d e d r e p t. Fara stat de drept nu putem sa ne bucuram de nimic. Fara stat de drept… stiti forma poetului popular anonim: asta’i viata cu al ei tipic: cainele cel mare il *** pe cel mic. Si stim asta inca de dinainte de ’89.

    Toti si’au facut mega case, isi fac vacantele in Pacific… numai din sinecuri, numai din aranjamente. Si mai ales numai din privilegii date de stat.

    Un bastan dintr’un oras de provincie… si’a facut un palat de casa. Normal, omul lucreaza la gaze… da aprobari, are si hartie la mana ca e expert… ce’mai s’a scos. Tipic pentru lumea in care traim. Nu vedeti ca imbogatiti lumii noastre fac de rusine oroce lume ociidentala. Standartul lor de viata depaseste orice inchipuire chiar si pentru un mic patron al unei fabricute… cu cca 30-40 de angajati. Ei nu au decat 4-5 angajati si plimba hartiile.

    Tin minte o lichea. Parintii aveau un mic magazin… munceau si ei cot la cot cu vanzatorii de dimineata pana seara. Oameni respectabili. Baiatul insa… smecher. Vindea ceva bauturi confiscate … sau asa ceva. Mega meserias. Venea in cartier la parinti cu o frumuşaţă de Hummer. Curata concurenta, nu? Si dumneavostra o sa imi spuneti ca asta poate fi o solutie?

    Nu, nu sunt pentru comunism ba chiar dimpotriva.
    Nu simpatizez nici proprietatea de stat si nici economia planificata.
    Nu.. multe lucruri.
    Dar atat stiu ca toate astea sunt ca o galeata aruncata impotriva vantului daca nu exista un stat de drept. Fara lege nu exista nici piata, nici concurenta, nici nimic. Asta gresesc toti cei care sunt campionii privatizarii. Intr’o lume a bunului plac… orice este posibil iar politicienii nostri par a dori sa ilustreze cu lux de amanunte asta.

    Stiti care este marea problema a intreprinderilor private ?
    Ca nu sunt publice… ca acele contracte sunt secrete si mai ales nu raspund decat in fata comisiilor de experti. Lor democratia nu le poate strica şmenul. Este cumplit de greu sa ii dovedesti. Si mai ales nu vin alegerile pentru ei. Asta e buba. Fara un stat de drept si fara legi… suntem la bunul plac al unor gasti. Asta e problema si e mai grava decat lipsa de eficienta a statului in domeniul respectiv.

    Numai vedeti de eforturi au oamenii astia cu desecretizarea unor contracte… si cum ziceam… e vorba de viata oamenilor aici nu de autostrazi. Putem merge si pe drumuri comunale la urma urmei… nu e bine dar putem. Dar fara un sistem de sanatate… o sa fie urat de tot.

    Dar la urma urmei ce conteaza… statul se transforma in manager, in antreprenor… vinde licente, concesiuni… etc… face bugetul… oamenii simplii nu mai au nici un rost… nici macar muncitori nu mai sunt. Sunt inutili, pot fi abandonati. Nu mai au nevoie de scoala… pot fi lasati la mana sistemului media care ii si distreaza si indruma… ca sa zic asa. Sanatete ? la ce le’ar folosi. Nu este eficient. Si asa avem prea multi pensionari. Ar putea fi astfel mai rariti putin pentru a usura bugetul de povara lor. Asa arata un stat care nu e un stat de drept, asa arata un stat barbar, despotic, un stat al bunului plac. Cetatenii nu conteaza pentru ca ei nu mai sunt cetateni ci supusi!

  6. gxg spune:

    Foarte bun articolul. Felicitari. Dupa atat de multa agitatie stupida in mass-media, cu toti protestatarii, care sunt manipulati de aceasta, e ca o gura de aer sa vezi ca exista si oameni care pot privi realist problema. Sistemul de sanatate trebuie schimbat, asta e clar. Pacat ca asta nu se va intampla acum ci va trebui sa mai treaca anide zile pentru asta. Pacat ca vor muri alte mii de oameni din cauza acestui sistem. Si mai pacat ca sistemul de sanatate defect reflecta de fapt doar sistemul mai general din care face parte. Felicitari inca odata!

  7. ioan spune:

    sunt de parere ca sistemul sanitar poate fi reformat si fara a fi deschis concurentei in conditiile in care resursele financiare ale statului ar fi investite “cu cap”
    spre exemplu, cunosc f multe investitii ale autoritatilor locale realizate “fara cap” – partii de schi neutilizabile (Vatra Dornei – parc 2, Piatra Neamt – 2 bucati), mall-uri ale primariei in Deva sau Piatra Neamt… si aceasta este doar ceea ce stiu. Daca autoritatile locale si judetene ar fi obligate sa investeasca in sistemele de urgenta si controlul exercitat de Curtea de Conturi ar fi “depolitizat” sau, ma rog, strict cum era pana prin anii 2005, s-ar gasi resursele financiare ca bolnavii sa nu astepte cu orele ambulante, ca doctorii sa nuu plece… etc.
    dar concurenta este la fel de benefica insa deschiderea catre concurenta a anumitor servicii trebuie facuta in urma unor studii concrete, dezinteresate ale unor organisme serioase sau chiar a unor comisii prezidentiale in care presedintele sa nu se amestece de aceasta data…..

    • precaut spune:

      la nivel de autoritati locale, din 3300 de primari peste 2000 sunt USL. In 26 de judete, “sefimea”este USL. Daca nu mai construim nimic si ducem banii la sanatate e mai bine? O constructie ramane si pt. viitor, prescrierea a 250 000 ron medicamente diabetice pt. o singura persoana nu ramane pt. nimeni. PS. O curiozitate: faci intai pista de schi (fara sosea pana acolo) sau faci inati soseaua (care nu duce nicaieri si nu serveste pe nimeni)? sau faci piscina la Otopeni si muti APOI lotul de inot acolo sau muti inati lotul de into sa se antreneze pe nisip? NB. ce bine gandesc unii cand cred ca bugetul e nelimitat…..

  8. Ioan spune:

    O analiza clara. Multumesc.

  9. Introducerea pieței și alocării raționale în domeniul sanitar se lovește de dificultăți obiective și serioase chestiuni de mentalitate. Omul apelează la serviciile medicale neașteptat, fără să vrea, este sfătuit tot de un specialist în acele servicii și tot așa. Medicina preventivă poate ajuta pacientul, dar el trebuie să plătească înaiante de a a afla ce poate obține și tot așa.

    Vă va băga cineva în seamă când veți înceta cu dogmele și propaganda și veți analiza sistemul.

  10. Tudor spune:

    Daca dvs. dati notarii ca exemplu de administrare privata de succes a unor servicii publice, atunci inclin sa cred ca habar n-aveti pe ce lume traiti. Aveti idee cat de greu se intra in “casta notarilor”? Spagile pentru admiterea in gasca lor ajung la multe zeci de mii de euro, cunosc un caz in care a fost refuzata o spaga de 100.000 euro pe motiv ca era prea putin!

    Apropo, mai exista regula aia potrivit careia intre cabinetele notariale este musai sa fie o distanta minima de cateva sute de metri? Halal concurenta privata!

  11. saabo spune:

    Da..si asigurarile astea private sunt tot asa de corecte ca alea de pensie!? …cum sa dai un sistem eminamente social pt a fi sursa de profit! cum sa fie cevaq social..sursa de profit! cum?
    A..doar tinand socialul in suferinta!
    Suntem sclavi..o sa ni se scoata si ochii …pt a fi vanduti!

  12. Dreptul la Sanatate spune:

    Avem nevoie de reformarea sistemului de sanatate insa aceasta reformare trebuie sa fie in beneficiul cetatenilor si nu a companiilor private de asigurari. Pentru aceasta, discutiile trebuie sa porneasca (obligatoriu) de la stabilirea unui pachet de baza corect definit si care sa aiba ca fundament folosirea unor studii si date statistice. Asigurarile private nu trebuie sa aiba nici o legatura cu pachetul de asigurari de sanatate de baza, asa cum este de fapt si in Germania, unul dintre cele mai bune sisteme de sanatate din lume.

    1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

    2. In Germania, fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

    3. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
    a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
    b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
    c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

    Franklin Roosevelt, singurul presedinte american care a avut trei mandate si care a scos America din marea depresiune din anii 1929-1933 vorbea despre “dreptul la o ingrijire medicala adecvata si sansa de a obtine si de a te bucura de o stare buna a sanatatii” si despre “dreptul la protectie adecvata fata de temerile economice cauzate de o virsta inaintata, de boli, accidente si somaj”. Asa gandeste un politician responsabil caruia ii pasa de poporul sau.

  13. Liviu spune:

    Minunat Razvan,subscriu in totalitate.Am scris si eu ceva asemanator si cu ceva exemple dar vad ca nu a aparut.Asa vad problema economistii teoreticieni care nu au scos capul afara din birourile caldute.Sunt foarte multe exemple cum privatizarea a distrus economia tarii si nivelul de trai al oamenilor.Sincere felicitari,uite ca mai sunt si oameni care mai inteleg ce se intimpla in jurul lor.Ma bucur.Ce nu au inteles multi este faptul ca oamenii au iesit in strada revultati de interventia D-lui basescu impotriva D-uiarafat si nu impotriva legii sanatatii.Acum lucrurile au luat o alta turnura.Presedintele si-a facut-o cu gura lui.

    • naiv spune:

      deci minte-ma dar minte-ma frumos? trebuie sau nu lege? sau daca e scrisa pe hartie galbena, dintr-odata nu mai e buna? cat din lege il priveste pe Raed ARafat (4%, 8%)? Statistica 2011: SMURD a preluat 6% din apeluri, ambulanta de stat restul! deci cei 6% fac legea????? si de unde rezulta ca structura militarizata a SMURD se privatizeaza????? ca dr.Raed nu vrea sa existe concurenta pt. FUNDATIA sa, e normal, dar o fi si bine pt. RO?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Mircea


Valentin Mircea

Valentin Mircea este expert în dreptul concurenței și Partener Senior la firma de avocatură Mircea și Asociații, membru al American Bar Association și al Institutului Regal ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)