Home » Economie »Reactie rapida » Citesti:

Adevarul despre taxa de autostrada si celelalte taxe de drumuri

Otilia Nutu octombrie 24, 2010 Economie, Reactie rapida
20 comentarii 6,638 Vizualizari

Azi a aparut un articol pe Hotnews legat de viitoarea taxare a autostrazilor. Vad ca multa lume s-a scandalizat in legatura cu necesitatea introducerii taxei de autostrada, in conditiile in care deocamdata n-avem autostrazi si platim in schimb accize pe combustibil, roviniete, taxe de poduri, impozit pe masina etc. Sa lamurim cum stau lucrurile de fapt.

1. Ce platim azi pentru drumuri? Singurele sume care se duc direct la drumuri (“earmarked”) sunt rovinietele si taxele de poduri. Taxa de pod este folosita exclusiv pentru intretinerea podului respectiv.

Rovinieta, introdusa in 2002, ar trebui sa acopere (macar o parte din) finantarea intretinerii intregii retele de drumuri nationale - in realitate acopera maxim o treime. Mai mult, inainte de alegeri (2004, 2008), CNADNR, impinsa de minister, a incheiat credite comerciale pentru intretinerea drumurilor, credite ce vor fi rambursate din veniturile viitoare din roviniete. Adica rovinieta, si asa insuficienta, a fost si angajata in avans pe 4 ani.

Celelalte sume de care discutam (in principal accizele pe combustibil) NU se duc direct la finantarea drumurilor, ci la bugetul general al statului, din care pot fi folosite la orice, de pilda, pentru acoperirea deficitului urias al fondului de pensii. Intr-adevar, intre 1998-2002 a existat un Fond de Drumuri alimentat din sumele colectate din accize (din care o parte se ducea la consiliile judetene si o parte ramanea la CNADNR). Din cauza netransparentei colectarii si impartirii fondurilor, s-a ajuns la concluzia ca riscul ca acesti bani sa fie irositi din motive de coruptie este prea mare si FMI a insistat asupra eliminarii Fondului de Drumuri, banii facandu-se venituri la bugetul statului. In locul Fondului de Drumuri s-a introdus rovinieta.

Avem, asadar, urmatoarele activitati ale CNADNR si surse de finantare ale acestora:

- intretinere curenta drumuri: rovinieta si buget de stat (+imprumuturi comerciale ce se ramburseaza din rovinieta viitoare)

- intretinere periodica, reparatii capitale, reabilitari: buget de stat (plus imprumuturi IFI ce se ramburseaza de la buget)

- intretinere pod Dunare: taxa de pod si buget de stat.

2. Ce e cu taxa de autostrada? Autostrazile de care se vorbea in articol sunt drumuri noi care vor fi construite in anii urmatori. Cand vor fi gata, vor necesita intretinere ca orice drum, plus niste contracte speciale de intretinere, in care intra panourile de semnalizare, contracte cu ambulanta, politia, telefoanele de urgenta, gardurile de protectie, monitorizare trafic, acces la benzinarii etc.; asta, si deoarece sunt finantate din Fondul de Coeziune de la UE si trebuie sa fie la standarde europene. Din cate stiu, nu avem astfel de contracte speciale de intretinere in ciuda faptului ca ne-am batut mult capul cu ele si au fost si niste consultante pentru pregatirea unui termeni de referinta pentru un asemenea contract (de aceea si autostrazile noastre sunt cum sunt, cei 300 km pe care ii avem si care clar nu sunt la standarde occidentale).

Asadar, ideea din spatele taxei de autostrada era ca:

- trebuie gasite sume pentru intretinerea autostrazilor dupa ce vor fi construite, deci o noua sursa de venituri fata de ce avem acum pentru drumurile nationale. Acesta e un aspect asupra caruia Comisia insista pt ca nu da bani ca peste 2 ani de folosinta autostrazile sa fie pline de gropi sau la fel de periculoase ca drumurile nationale;

- pe de alta parte, in functie de cat de mult se poate colecta din aceasta taxa de autostrada teoretic s-ar putea intampla ca sumele colectate sa depaseasca valoarea intretinerii propriu-zise. Asta inseamna ca CNADNR ar putea obtine “profit” din autostrada, a carei constructie se face din fonduri europene + cofinantare de la buget, si a carei intretinere se va asigura din taxa colectata (si buget, daca sumele sunt insuficiente). Daca CNADNR face “profit”, Comisia spune ca profitul ar trebui folosit pt a reduce grantul de la UE si banii de la buget pt constructie. Comisia a cerut atunci sa vada un studiu cu cat s-ar putea colecta din taxele de autostrada, in asa fel incat daca suma e mare, sa reduca proportional suma din fondurile europene pentru constructia segmentelor de autostrada de pe Coridorul IV. E putin probabil ca sumele ce se pot colecta din taxa de autostrada sa depaseasca valoarea intretinerii, insa Comisia cere sa vada clar acest lucru.

Cu un lucru sunt insa de acord: e neaparata nevoie de mai multa transparenta in finantarea drumurilor, folosirea rovinietei si a banilor de la bugetul de stat. N-ar fi rau ca CNADNR sa publice pe site cat colecteaza din roviniete, ce reuseste sa acopere din ele, cat cere de la buget pentru programul de intretinere si reparatii si cat i se da.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , ,



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. Gino spune:

    Ceva despre autorizatiile speciale de transport, pentru agabaritice ca greutate si dimensiuni, precum si de amenzile pentru lipsa acestora se stie ceva? Cam orice masina de transport marfa bine incarcata este agabaritica.
    Despre taxele percepute de Autoritatea Rutiera Romana cunoastem? Cursuri obligatorii, transporturi ADR, scoli de soferi, atestate pentru instructori, atestate de taximetrie pentru firme, pfa si fiecare taximetrist, care se vizeaza si innoiesc anual, contra cost, evident, tot felul de autorizatii?
    Resursa este mai diversa decat credeti.

  2. Gino spune:

    Licente de transport intern si international de marfa si persoane, carnete TIR, sunt o gamada, emise de MT, nu de Guvern in ansamblu. Astea se duc la pensii? Chiar nu stiu.

  3. Vlad spune:

    nu era mai simplu daca autostrazile erau private?

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Pai… n-am incercat? Autostrada Comarnic Brasov ar fi fost cam asa ceva.

      Chestia cu autostrazile private, oricat de seducatoare ar fi, nu cred ca ar tine la noi. Ce investitor privat ar fi dispus sa construiasca in Ro, in conditiile in care isi recupereaza in 30 de ani investitia?
      - politica de taxare e stabilita de stat, vedeti de cata vreme discutam de taxarea autostrazilor (de cel putin 5 ani). Cine poate sti care va fi politica de taxare in urmatorii 30 de ani?
      - constructia depinde de exproprieri, care e cauza nr. 1 a marilor intarzieri la constructie – vedeti Cernavoda Constanta si Constanta bypass, in discutii de 3 ani
      - realitatea e ca in general privatul nu-si recupereaza investitia din taxa de autostrada si cere subventie de la stat (fie sub forma unui trafic minim garantat, availability fee; fie sub forma unei subventii pe fiecare masina, shadow toll). Vedeti povestea cu autostrada M5 din Ungaria – socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, iar pregatirea unui PPP viabil a durat acolo nu mai putin de 10 ani.

      Deci inainte sa avem investitori privati trebuie sa demonstram ca:
      - suntem in stare sa expropriem intr-un timp rezonabil;
      - avem capacitate sa prognozam un trafic (nici asta nu exista);
      - stim cum trebuie impartit riscul intre stat si privat (lucru dificil chiar in tari mai civilizate);
      - avem un exemplu de PPP de succes, chiar de dimensiuni mici, ca privatii sa aiba curaj sa se aventureze in tarisoara noastra mereu impredictibila.

  4. Gino spune:

    Recitind putin inceputul imi dau seama ca separati MT de CNADNR, dupa mine este gresit pentru ca probabil alt rost decat un consiliu de administratie gras nu are. Daca luam CNADNR, Autoritatea Rutiera si Registrul Auto impreuna, ca entitati care percep taxe de pe drum si autovehicul cred ca vom fi placut surprinsi despre cati bani este vorba. Ca se redistribuie dupa interese anormale iar este foarte probabil.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Asta cu separarea MT de CNADNR e o discutie FOARTE interesanta. Problema fundamentala in transporturi e exact asta: incompleta clarificare institutionala intre MT si CNADNR / CFR, relatiile dintre ele, functionalitatea CFR si CNADNR in calitate de companii care sa nu fie in faliment.

      Totusi, in materie de sume, principalele surse de finantare de care putem discuta sunt cele de care spuneam (roviniete, accize etc). Astea sunt de ordinul sutelor de milioane, ca si cheltuielile de intretinere si constructie. Taxele de licente si celelalte sunt totusi neglijabile fata de primele.

  5. raz spune:

    Ati spus “rovinieta acopera maxim o treime” din banii necesar drumurilor.

    Stati o secunda, dar de ce acopera doar maxim o treime ?

    Rovinieta nu e chiar ieftina la noi in tara, iar drumurile noastre sunt mult mai putine, mai cu “o banda pe sens”, fara treceri pe sub munti, fara viaducte, poduri complexe si asa mai departe decat au toti ceilalti din vestul europei care platesc si ei vignete la preturi asemanatoare.

    De ce austriecii, elvetienii, ungurii, etc reusesc sa-si intretina si sa construiasca autostrazi superbe din banii astia, iar noi declaram ca drumurile noastre amarate nu pot fi intretinute si nu se poate construi nimic din cauza ca rovinieta e prea mica ?

    Eu sincer m-am saturat ca metrul de construire al autostrazilor la noi sa fie de N ori mai mare ca in vestul europei, probabil la fel e si cu metrul de intretinere ? Cumva un drum national la noi costa la intretinere cat o autostrada elvetiana prin munte ?

    Ca altfel nu-mi explic cum de rovinineta nu “ajunge”.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Din acest motiv si spun ca e nevoie de transparenta mai mare in finantarea drumurilor. Ar fi de asemenea nevoie de comparatii cu preturile internationale, si pt intretinere si pt constructie, ca sa vedem daca s-ar putea folosi mai eficient banii.

  6. William spune:

    Ii pot da dreptate, intr-un fel, dnei. Nutu. Cu toate acestea, as avea o serie de amendamente:
    1. Fondul drumurilor nu a fost desfiintat la solicitarea FMI ci in urma discutiilor cu CE,
    2. In cursul negocierilor de aderare s-a optat pentru introducerea vinietei pe drumurile nationale, acestea fiind drumurile de categoria cea mai ridicata din Romania, nepunandu-se niciodata in discutiile cu CE problema taxari autostrazilor,
    3. Este adevarat ca se doreste de ceva vreme introducerea unei astfel de taxe, desi aceasta s-ar putea sa aiba efectul taxelor de autostrada introduse in Ungaria, insa, se pare, ca pana acum nu s-a gasit metoda “optima” de taxare,
    4. Introducerea unei astfel de taxe nu ar reprezenta, totusi, solutia cea mai buna pentru finantarile despre care dna. Nutu vorbea,
    5. In plus, exista undeva – a propos de transparenta – o defalcare a fondurilor CN ADNR si a modurilor de utilizare a acestora?
    6. Plecand de la ce spunea Gino si mergand mai departe cu rationamentul acesta, consider ca ar fi mult mai viabil daca accizele care se platesc pentru carburant ar fi utilizate, macar in proportie de 50%, pentru infrastructura rutiera,
    7. Cat priveste investitorii straini si parteneriatele PP, poate in cazul in care dna. ministru ar pune piciorul in prag s-ar mai reduce din probleme si poate ca s-ar mai reduce si costurile per km/autostrada care, intre noi fie vorba, sunt cele mai mari din toata Europa.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      In legatura cu desfiintarea fondului de drumuri, au fost intr-adevar mai multi care au sustinut desfiintarea lui (FMI, BM, CE).
      In ceea ce priveste finantarea autostrazilor prin taxa, ideea era sa existe un mecanism de finantare sustenabil pentru a asigura ca autostrazile vor fi intretinute; daca se introduce taxa CE verifica daca nu va depasi suma intretinerii, cum spuneam. E foarte posibil insa ca taxele sa nu ajunga si sa fie nevoie si de subventie de la buget (shadow toll sau availability fee). Incasarile vor depinde nu numai de nivelul taxei, ci si de cat sunt dispusi soferii sa plateasca, deoarece exista drumuri alternative “gratis”. In general, din experienta internationala studiile facute inainte (sondaje de genul: “cat ati fi dispus sa platiti pt autostrada”) supraestimeaza nivelul incasarilor, in realitate in medie oamenii sunt dispusi sa plateasca cca jumatate.

  7. votdeblam spune:

    Cred ca stie toata lumea unde se duc banii de drumuri: in campanii electorale. Unul dintre cele mai mari tunuri date la bugetul de stat, nu conteaza cine a fost la guvernare. Drumarii finanteaza politicieni, care le faciliteaza castigarea “licitatiilor”. Unii sunt chiar patronii respectivelor firme, prin interpusi. Nici nu trebuie sa fi analizat ceva, dovezile sunt clare: in timpul campaniilor electorale toate drumurile si trotuarele sunt in lucru. Cei care nu sustin politicieni au dat faliment din cauza ca statul nu le-a platit contravaloarea lucrarilor si materialelor contractate.

  8. radu spune:

    Alo!!! Pai inainte sa ceara bani pentru drumuri sa elimine coruptia din CNADNR care permite tirurilor sa circule peste greutatea leghala si sa faca praf toate drumurile si asa putine si de proasta calitate. Apoi, drumul Arad – Oradea, in apropiere de Arad, drumul se repara din temelii a treia oara, in mai putin de un an, s-au cheltuit banii de trei drumuri in acelasi loc. Opriti hotia si apoi cereti bani.

  9. Alexu spune:

    Punem pariu ca nu vor colecta nici 20% din sumele propuse ? Asta fiindca firmele castigatoare ( conectate la PDL
    ) vor declara sume f mari investite in punctele de taxare , si vor spune ca vor retine suma x din incasari , suma care va fi uneori 100% din incasari …. Si atunci , tot statul va fi cel care va finanta construirea autostrazilor, dar niste smecheri , vor ramane sa suga toti banii de la fraierii de votaci ….
    Ideea este ca daca ies de la guvernare , aceste contracte raman, Ce? Numai Psd sa lase mostenire un Bechtel ? Sa faca si PDL la fel …

  10. Kor spune:

    Si totusi, in lumea asta, din cate stiu eu, exista ori viniete, ori taxe de autostrada. Nu ambele. Daca autostrazile sunt taxate separat, atunci rezulta ca, teoretic, as putea merge de la Bucuresti la Pitesti fara sa am nevoie de rovinieta, doar platesc autostrada, nu?

  11. leix spune:

    Acest articol a reusit sa imi smulga un zambet – parca e o compunere de genul ce voi face in vacanta de vara si dupa ce trece vara descoperi ca te gandesti la aia de iarna insa in tot acest timp nu faci nimic.
    Da avem nevoie de autostrazi insa nu oferind deja serviciul de taxare de autostrazi unei firme de pe acum – de ce? Este binecunoscuta metoda romaneasca de a antama sa zicem in acest caz doar pe o perioada de vreo 10 ani acest serviciu vreunei firme controlata de portocalii. Este metoda clasica de de jecmanire si a face praf un serviciu care nu o sa isi arate roadele – vor declara pierderi la venituri si in cel mai fericit caz vor oferi ceva la bugetul statului – cred ca toata lumea cunoaste “procedurile standard” pe care acesti baieti destepti au reusit sa le foloseasca – a da si poate dupa vor subcontracta serviciile.
    In tot acest timp noi ne vom bucura de miile de autostrazi care vor taia tara in lung si in lat. Vom merge pe patru roti la mare si la munte alaturi de miile de turisti germani si suedezi ce vor putea sa vizite in sfarsit aceast Land of Choice – anul insa va fi 2020 – cand cu siguranta nu vom mai avea plaje deoarece ele nu sunt protejate prin diguri marine, iar muntii vor fi plini de gunoaie.

  12. unu' spune:

    Ar trebui lamurita “lamureala” din acest articol.

    Autoarea sau vede gresit, sau e vorba de manipulare pur si simplu. Articolul porneste de la premise false. Problema nu trebuie analizata dpdv. a “ce bani se duc la drumuri” ci problema e “ce bani plateste contribuabilul si ce primeste el in schimb”

    Avem asa:

    - taxa de rovinieta
    - accize
    - taxa de poduri (unde se aplica)
    - taxa de autostrada (la fel, unde si cind se aplica)

    Daca nici asta nu e redundanta, atucni nu stiu ce mai e. Mai pe romaneste: se plateste de mai multe ori pentru acelasi lucru.

    E ca si cum ai merge la restaurant si ti s-ar oferi un meniu in care sa zica: friptura: 10 lei, farfurie 5 lei, cutit si furculita 5 lei, loc la masa 5 lei. In momentul in care platesti odata (indiferent in ce forma) o taxa pentru un “produs” nu poti fi taxat inca o data pentru acelasi produs. E aberant.
    Ca nu se stie unde merg o parte din aceste taxe abuzive si redundante, respectiv ca ele nu isi ating destinatia, e foarte grav. Nu inseamna insa ca asta e problema cetateanului. E problema statului. Insa statul roman, ca un sistem prost si abuzic ce se afla, nu intelege alta “rectificare” decit sa mai taxeze odata ce a mai taxat deja. Statul ar trebui sa isi faca ordine in propria ograda inainte de a mai indrazni sa ceara bani.

    Cireasa de pe tort e “taxa” aditionala (inca una!!!) pe care o plateste romanul la service pentru reparatiile facute din cauza drumurilor proaste (eu personal stau marturie, dar am convingerea ca asta e regula, nu exceptia la nivel national).

    Ar fi necesara constituirea unui sindicat care sa reprezinte legal populatia careia i s-au pus in circa taxe redundante, si trimiterea in judecata a statului. Bineinteles, in paralel cu reorganizarea sistemului. Astea insa din pacate ramin de domeniul iluzoriului.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      “Ce bani plateste contribuabilul si ce primeste in schimb” e o abordare corecta, insa doar pentru sumele “earmarked” (adica bani colectati special pt un anumit scop si folositi exclusiv in scopul respectiv). In acea categorie intra rovinietele, “fondul de drumuri” pe vremea cand exista, taxa de poduri, taxa de autostrada.

      Rovinietele, taxa de pod aplicate acum trebuie sa devina mai transparente ca sa vedem pt ce platim, intr-adevar, si cat de eficient sunt folositi banii.

      Insa dupa cum explic in articol, accizele pentru combustibil sunt complet deconectate de utilizarea sumelor pt drumuri, ele fiind folosite pt cheltuielile generale ale statului. Adica platim accize pe combustibil ca sa finantam invatamant, pensii etc. Din acelasi motiv nu ne intrebam, de pilda, pe ce se duce TVA sau impozitul pe profit, nu le privim ca o taxa pt un serviciu anume; pur si simplu banii intra in oala cu arginti a statului, din care se fac cheltuielile generale. Nu putem examina rezultatul decat global, cati bani intra in total la stat si ce face statul cu toti banii (pensii, invatamant, sanatate, cheltuieli sociale etc.)

      Daca sustin revenirea accizelor la combustibili pt finantarea drumurilor? Nu in formula Fondului de Drumuri din 1998-2002. O explicatie de ce nu functioneaza tipul acesta de fond si cum ar trebui organizat un fond de drumuri pt a fi utilizat eficient si responsabil, aici:
      http://www.worldbank.org/transport/roads/rd_fnds.htm

  13. nelamuriciu spune:

    Nu inteleg de ce nimeni nu pomeneste de faptul ca la un moment dat pe bonul de la peco era diferentiata suma pentru carburant si taxa Basescu care a fost introdusa in pretul combustibilului.
    La un anumit moment gandit din culise , taxa B nu a mai fost evidentiata separat, pretul carburantului a tot crescut, dar a aparut si rovigneta.Deci avem o plata triplata :
    acciza-la buget
    taxa b.-nu se stie
    rovigneta -nici atat, pentru ca in toate tarile de pe planeta unde s-a pomenit de vreo taxa de drum, acesta se plateste pentru utilizarea unui drum deja construit din banii investiti de cineva, ma rog, poate fi si statul si privatul, doar la noi platim toate gropile nationale , neingrijite, nedeszapezite, peticite in fiecare an pe sume astronomice si mai nou, cica pentru constructiile viitoare, daca le mai apucam.
    Cred ca suntem niste prosti.

    • adi spune:

      Nu suntem prosti.Suntem ingenuncheati,Grupul de oameni care hotareste ce si cum se va intampla in tara asta (grup pe care eu il numesc entitate decizionala)a hotarat ca nivelul de transparenta ,trasabilitate si coruptie sunt deocamdata cele corecte pentru societatea noastra,
      Degeaba noi cei cativa cerem mai mult si aratam hotiile cate le putem descoperi. Cainii latra ursul merge…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Otilia Nutu


Otilia Nutu

Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)