vineri, martie 29, 2024

Baietii smecheri lovesc din nou: azi, amanarea liberalizarii pietei gazelor

De ani de zile, unii consumatori industriali si furnizorii reglementati se lupta cu indarjire sa blocheze liberalizarea pietei gazelor; si azi, in sedinta de Guvern, e probabil ca vor si reusi, daca nu sa amane liberalizarea (discutata pentru 1 iulie sau 31 decembrie), macar sa mai „inghete” preturile niste luni. Dupa care, vor urma presiuni sa nu se liberalizeze de la 31 decembrie 2014, ci peste cativa ani. Argumentele pe care le veti auzi suna cam asa:

1. piata nu e pregatita pentru liberalizare. Nu avem SCADA la Transgaz, nu avem piata de echilibrare, nu avem „codul retelei” (cod comercial al pietei angro). Ca urmare, avem nevoie de „o perioada tranzitorie, un nou calendar”.

2. economia nu va suporta. Avem o economie energointensiva, vor ramane pe strada 500.000 de someri si se va prabusi economia, ca industria energointensiva e 15-20% din PIB

3. avem concentrare prea mare pe piata, sunt doar doi jucatori interni (Petrom si Romgaz) si o singura sursa reala de import (Gazprom). Liberalizarea nu va duce la preturi competitive, ci la preturi mari.

Sa demontam pe rand aceste argumente.

1. Piata nu va fi niciodata pregatita, pentru ca „lipsa de pregatire” e cel mai bun pretext pentru amanarea liberalizarii. Am avut deja doua calendare, unul in strategia energetica din 2003 (Road Map); altul negociat in 2012 cu Comisia Europeana, care ne-a pasuit desi piata ar fi trebuit sa fie liberalizata din 2007 si paritatea preturilor la import ar fi trebuit sa se atinga de prin 2010. Ambele calendare contin mult mai mult decat o crestere graduala de preturi, cum lasa acum sa se inteleaga oponentii liberalizarii: cuprind toate masurile, „SCADA”, „codul retelei”, „bursa de gaze”, „piata de echilibrare” pe care, chipurile, le asteptam ca sa liberalizam piata. De ce nu s-au facut pana acum, daca stim de mai bine de un deceniu ca piata se va liberaliza?

Mai mult, in primavara, cand lumea stia ca piata pentru consumatorii industriali se liberalizeaza de la 1 iulie,  Transgaz promisese ca face SCADA, codul retelei si piata de echilibrare in toamna. Aud ca zilele acestea a revenit si a spus ca, poate, vor fi gata la primavara. Ce dovada mai buna ca se intarzie intentionat, ca sa se amane sine die liberalizarea?

2. Teoretic, piata pentru marii consumatori industriali gen Interagro, Azomures, Mittal si altii, e liberalizata de ani de zile. Ei cumpara si vand liber in piata, in contracte bilaterale, trebuie doar sa respecte o structura de „amestec” de gaz intern si gaz de import impusa de stat (sa zicem, sa cumpere 80% gaz intern si 20% gaz de import). Faptul ca exista acest „amestec” e o aberatie in sine. Dar preturile sunt liber negociate. Cum se face ca tocmai acesti mari consumatori fac azi scandal, daca ei deja sunt liberalizati?

In trecut, preturile din piata reglementata (sa zicem 150 USD/1000m3, prin 2009) erau numai bune ca Romgaz sa spuna, „n-am alta referinta de pret, ii vand lui Interagro la pretul reglementat”, plus discount, ca nu-i asa, mare consumator, zice DIICOT-ul ce-o zice. Ani de zile, asa s-a facut business-ul. Pana prin 2012, lucrurile erau si mai clare, consumatorii liberalizati se puteau intoarce oricand in regim reglementat, a trebuit sa faca scandal Comisia Europeana cu cateva infringement-uri ca sa ne potolim. Faptul ca e nevoie de referinta asta falsa se vede din scandalul facut de dl Niculae in primavara ca „sa se faca un pret de referinta” si ca Romgaz si Petrom n-au priceput ca „72” (RON/MWh, pretul din calendar de la inceputul anului), care este acum ca o referinta de pret minim pentru impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizare, e pretul la care ar trebui sa primeasca contracte.

Asadar, pentru marii consumatori industriali, faptul ca se liberalizeaza piata ar trebui sa nu-i preocupe. Ii preocupa doar pentru ca piata reglementata le ofera o falsa referinta de pret, cu care pot pune presiuni pe producatori. In realitate, ar trebui sa-i lasam in pace pe marii producatori si marii consumatori sa se certe intre ei si sa incheie contracte in mod liber, ca au puteri de negociere relativ egale.

Apoi, argumentul ca economia s-ar prabusi din cauza preturilor mari pentru energie pur si simplu nu suna plauzibil. Singurii pe care i-am auzit sa se planga ca nu pot suporta preturile mari la energie sunt Mittal, Alro, Interagro, eternii beneficiari de contracte si relatii preferentiale cu statul – dar niciodata Dacia, de pilda.

Nu in ultimul rand, poate confundam cauzele cu efectul: poate economia noastra e energointensiva TOCMAI din cauza ca industria ineficienta a primit, in permanenta, energie ieftina. De aceea suntem acum de 3 ori mai ineficienti energetic (consumam de 3 ori mai multa energie pe unitatea de valoare adaugata) decat media UE. Poate ca, daca n-am fi dat energie ieftina unor clienti favorizati in ultimii 25 de ani, n-am fi ajuns aici, basca cu probleme majore de a ne atinge tintele asumate de eficienta energetica!

In plus, daca vorbim de sprijinul pentru marii consumatori, un asemenea sprijin ar trebui dat transparent, si numai dupa ce evaluam ce au facut acesti mari consumatori cu sprijinul de care au beneficiat in deceniile trecute. Au investit cumva in eficientizarea productiei? Au construit ceva eficient, cu valoare adaugata mare, asa cum incearca sa-si castige competitivitatea globala tot restul economiei europene?

Singurii de care ar trebui sa ne preocupam cu adevarat sunt cei 170.000 de consumatori IMM-uri de care vorbim ca s-ar liberaliza. Insa pentru acestia, solutia e un ANRE puternic care sa-i forteze pe toti furnizorii sa faca oferte, nu sa tolereze ca cei 170.000 sa ramana „captivi” la EON si GDF. ANRE trebuie sa oblige furnizorii sa faca oferte de pret si sa-si publice pe site calculatoare de pret, ca lumea sa poata sti cat i-ar costa in total un contract; sa autorizeze alte website-uri care fac comparatii de oferte si-ti gasesc cea mai buna oferta in functie de profilul de consum. Fara asta, vom avea mereu probleme sa liberalizam piata, si mereu scuze sa n-o facem!

Ni se mai spune ca e greu de liberalizat piata, ca avem nevoie de mecanisme de piata pe deplin functionale inainte sa liberalizam. As aminti aici scurt exemplul Poloniei, care seamana destul de mult cu cazul nostru: daca in 2011 piata era integral reglementata, pentru consumatorii casnici si industriali, s-a adoptat un calendar de deschidere a pietei, simultan cu obligarea companiei dominante (PGNiG) sa ajunga sa liciteze transparent 9,4 mld m3 pe an (70% din piata), transparent, intr-un Virtual Trading Point, in contracte anuale (odata cu reducerea graduala a vechilor contracte cu clauze restrictive, ex take or pay). Participantii la piata angro  au fost obligati sa tranzactioneze o anumita cota de gaz prin „bursa”: 30% de la 1 iulie 2013, 50% de la 1 iuaniarie 2014, 70% din 1 iulie 2014. Chiar in baza acestor tranzactii si a unei piete care devine lichida si cu pret relevant, consumatorii mari conectati la reteaua de transport urmau sa fie liberalizati la 1 iulie 2013; consumatorii mari conectati la retele de distributie de la 1 ianuarie 2014; iar ceilalti non-casnici de la 1 iulie 2014.

Mai mult, chiar noi avem exemplul liberalizarii pietei de energie electrica si constructia OPCOM in 2003-2005, care s-a facut tot in etape, intr-un proiect al Bancii Mondiale:

– o parte din contractele cu gaz, toate cele care se incheiau bilateral, au trebuit incheiate doar transparent, pe OPCOM, cu preturi, cantitati, durate publicate. Exact asta se poate face chiar de acum la gaz.

– apoi s-a construit platforma de tranzactionare spot (si nici la gaz nu avem nevoie instantaneu sa functioneze o piata spot acum, ca sa „liberalizam” piata): OPCOM a beneficiat de consultanta / a cumparat platforma electronica de la bursa nordica Nordpool. Simultan s-a scris codul comercial al pietei angro printr-o consultanta data ANRE. Si la gaz, dupa ce dam drumul la tranzactii pe bursa acum, contracte lunare sau anuale, putem construi in liniste piata de echilibrare, spot, cod comercial.

– apoi s-a instituit obligatia ca pe platforma spot a OPCOM sa se tranzactioneze 5-10-15% din energia din piata.

Pe scurt, n-am „asteptat sa se alinieze planetele” nici cand s-a liberalizat piata de energie electrica.

In ceea ce priveste concentrarea pe piata angro, Romania sta mult mai bine decat alte tari (sursa grafic: DG Energy). Intr-o piata angro intra in competitie producatorii intre ei si cu furnizorii. Mai bine decat noi la capitolul concentrare pe piata angro sta, de pilda, Olanda, care are doar 3 surse concentrand 93% (dintre care, cea mai mare parte e acoperita de un singur producator). Olanda are un sistem comercial si o bursa bine puse la punct, cu preturi apropiate de celelalte hub-uri europene de gaze, iar piata este integral liberalizata. Poate ca, in schimb, ar trebui sa renuntam la stupidul mecanism de „cos” („amestec”), unde toata lumea trebuie sa cumpere X% din productie interna si (100-x)% din import, ceea ce creste artificial concentrarea din piata: concureaza doar import cu import (adica monopol Gazprom) si productia interna cu productia interna. Ca sa nu mai spunem ca toate complicatiile practice pe care le introduce pastrarea cu sfintenie a mecanismului de „cos” face ca ANRE sa nu se ocupe de altceva decat de monitorizat daca lumea isi face cosul, in toate operatiunile.

Ce nu va spun EON si GDF:

– daca se urmeaza calendarul, preturile devin de la 1 iulie semnificativ  mai mari decat in piata libera, iar consumatorii se vor prinde si isi vor schimba furnizorul, deci, se fac presiuni ca preturile sa fie inghetate la nivelul de azi, 89. De fapt, de cateva luni bune, preturile pentru furnizarea reglementata sunt un pic peste piata libera, pentru consumatorii industriali (sursa: ANRE)

 

Desi preturile din calendar ar depasi acum cu mult preturile din piata liberalizata, asta nu inseamna ca trebuie modificat (inghetat) calendarul, ca sa inghetam preturile inca trei luni sau 6 luni, asa cum veti auzi zilele astea. Pur si simplu, inseamna ca acel calendar, conceput ” de convergenta”, nu-si mai are rostul, iar consumatorii reglementati ar avea preturi reglementate mai mari decat in piata libera. Exact asta trebuie sa se intample la sfarsitul calendarului de liberalizare – consumatorii sa nu mai aiba niciun stimulent sa ramana in regim reglementat! Mai mult, nimeni nu se poate plange de lipsa de predictibilitate: calendarul cresterii preturilor este publicat de mai bine de 2 ani.

Este din pacate vina ANRE ca nu a facut o informare adecvata pentru clientii industriali si ca nu si-a pus la punct mecanisme prin care sa se asigure ca orice consumator stie ca-si poate schimba furnizorul si sa oblige furnizorii sa raspunda la cererile de oferta. Dar aceasta problema e cunoscuta de 2 ani de zile, nu mai putem amana dand vina pe „lipsa de pregatire”.

– daca piata se liberalizeaza, furnizorii reglementati pierd o cota garantata de piata de cca 16% in total, adica o piata garantata si cu profit reglementat. Din aceasta piata, in ultimii 3 ani, EON si GDF si-au recuperat ajutorul de stat, dat temporar din banii lor, lui Interagro, Azomures si Elcen in 2009-2010, subventia aceea pe care o cauta acum DIICOT-ul. Realmente, faptul ca EON si GDF au fost tepuiti de marii consumatori industriali nu face sa fie normal ca pierderea lor sa fie acoperita din buzunarul nostru (nu va temeti, s-a intamplat deja). Ar fi trebuit sa faca scandal atunci, public, contra ajutoarelor de stat date fara notificarea la Comisia Europeana acelorasi actori care fac azi presiuni sa li se mai dea o data.

Nu in ultimul rand, ar trebui sa tinem cont ca in pretul final, pretul gazului e doar o mica parte. O parte mai mare o reprezinta tarifele de distributie si de transport, inmagazinare, furnizare reglementata, taxe etc. Sa luam un exemplu, conform Ordinului 22/2014 al ANRE:

La GDF, un consumator B5 (mai putin producatorii de energie termica)  are pretul total reglementat de 138.11 RON/MWh.

In piata libera, ar plati: pret gaz (cos) + tarife reglementate pentru retele / monopoluri naturale, adica:

Pret gaz (sa zicem, ultima luna publicata de ANRE, martie 2014): pret import x pondere import + pret gaz intern x pondere gaz intern = 89.4 x 86.68% + 112 x 13.32% = 92.4 RON/MWh

Tarife: 29.78 RON/MWh (distributie GDF) + tarif transport Transgaz volumetric 7.3 RON/MWh + 1.42 RON componenta fixa + inmagazinare (cca 10 RON/MWh/ciclu de inmagazinare)

Total: 92.4 + 29.78 + 7.3 + … = cca 130 RON/MWh, putin mai mic decat pretul reglementat.

Intrucat tranzactiile pe OPCOM s-au facut la cca 89 RON/MWh, daca pretul reglementat ar creste, pretul final la consumatorul reglementat ar creste cu cca 20 RON (15%), in timp ce pretul liberalizat ar ramane acelasi la care se incheie tranzactiile azi. Asta nu e un motiv sa inghetam preturile, ci sa informam pe toti cei 170,000 ca asta se intampla si ca ar obtine preturi mai bune in piata libera decat la reglementat – adica, piata s-ar liberaliza in sfarsit!

Si nu in ultimul rand, daca tot ne preocupa atat de mult cresterea preturilor din cauza liberalizarii pentru consumatorii industriali mici: poate ca n-ati observat, dar anul acesta, tarifele de distributie pentru EON si GDF au crescut intre 30-40% (!) (Ordinele 21 si 26/2014). In pretul final, asta ar insemna o crestere de cca 6-7%, fara nicio legatura cu liberalizarea pretului la gaz…

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Astept introducerea in Romania a posibilitatii de a initia „class actions”, ca sa avem un cuvant de spus in externalizarea pagubelor pe spatele micilor consumatori, precum si in recuperarea sumelor percepute in mod ilegal de catre firmele furnizoare de „diverse”.

  2. Stimată doamnă, nu ştiu de ce aşteptaţi minuni de la cel care, în urmă cu exact un an, a declarat că, în calitate de prim-ministru, susţine proiectul de lege pentru distrugerea Roşiei Montane de către compania RMGC, dar va vota în Parlament împotriva propriului proiect de lege. Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii, Agerpres, joi, 13 iunie 2013, http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/203213-Ponta-Ca-deputat-voi-vota-impotriva-proiectului-Rosia-Montana-dar-ca-primministru-trebuie-sa-atrag-investitii.html

    • Se numeste personalitate bipolara, si este incadrata in categoria bolilor psihice – la fel ca mitomania, de altfel. Desigur insa, in Romania iti trebuie examen psihologic ca sa detii o arma, dar nu si pentru a deveni prim ministru, si a putea „executa” intreaga populatie.

      Oricum, se zvoneste ca palatul Victoria va intra in renovare, iar guvernul se va muta (temporar, desigur) intr-un pavilion liber de la Obregia. Macar acolo vor avea acces la consilieri pe masura!

  3. Dna Nutu,

    Expuneri savante nu rezolva problema reala a gazelor.

    Problema gazelor se va rezolva in Romania (si in lumea intreaga) cind technologia “gazelor ecologice” produse din apa, cu efort energetic redus – input 1kWh, output 2.80 kWh – propusa de CCMMM Bucuresti va fi luata serios in consideratie. Mai trebuie consemnat ca aceiasi technologie aduce o contributie interesanta la depoluarea gazelor rezultate de la arderea carbunelui precum si depoluarea gazelor rezultate de la alte procese chimice.

    Pina atunci, ramine sa dezbatem daca apa este intr-adevar uda sau daca roata este intr-adevar rotunda. La asta se adauga realitatea cruda a pretului facut artificial de monopoluri si carteluri reflectat dureros in facturile lunare.

    Pentru detalii, pot fi contactat la [email protected]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro